Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

DADA de o sută de ani

În limba română, DA este exclamaţia afirmativă. Repetarea ei întăreşte afirmaţia. DADA, pentru întreaga omenire, înseamnă o mişcare artistică de avangardă.

DADA de o sută de ani
DADA de o sută de ani

, 07.02.2016, 05:18

În limba română, DA
este exclamaţia afirmativă. Repetarea ei întăreşte afirmaţia. DADA, pentru
întreaga omenire, înseamnă o mişcare artistică de avangardă, prima, de fapt,
din seria mişcărilor cu o coerenţă programatică, deşi DADA şi-a proclamat drept
regulă tocmai lipsa de reguli. Data de naştere oficială a mişcării DADA este 5
februarie 1916, acum un secol, aşadar. Atunci a avut loc primul spectacol la
Cabaret Voltaire din Zurich, nemaîntâlnit, nonconformist, provocator.

În
Europa, primul război mondial făcea ravagii de doi ani, în timp ce în Elveţia
neutră se adunaseră oameni care voiau să scape din această nebunie. Printre ei
se aflau Tristan Tzara şi Marcel Iancu, tineri studenţi care aveau să se
implice din prima clipă în manifestările de la Cabaret Voltaire. La început,
fiecare făcea ce ştia şi cam cu ce venise de acasă. La nici 20 de ani, Tristan
Tzara avea, deja, o experienţă serioasă a publicaţiilor de avangardă din
România, printre care şi celebra Contimporanul. Spectacolele DADA cuprindeau
de toate: Tristan Tzara recita poezii româneşti de avangardă, toţi se îmbrăcau
cât mai straniu, se cânta, se dansa, se făceau poeme simultane, cu
participarea celor implicaţi în aceasă primă mişcare de anvagardă artistică din
Europa secolului XX.Mişcarea DADA a fost, de la început, împotriva gândirii
învechite care ţinea omenirea încă în concepţii de Ev Mediu, gata de război, de
suferinţe, de inegalităţi. A fost, de la început, o revoluţie în gândirea
artistică, în cultură şi în societatea umană.

Încă din 1916, sub conducerea lui
Tristan Tzara, DADA-ismul se răspândeşte peste tot în lume şi crează platforma
pe care apar şi alte propuneri artistice de avangardă. Sunt multe discuţii
privind originea denumirii mişcării DADA, precum şi a numelui lui Tristan Tzara,
Samuel Rosenstock, după certificatul de naştere, acum 120 de ani, la Moineşti.
Când a ajuns la Zurich era deja Tristan Tzara, dar înainte semnase Samyro,
adăugând la diminutivul său, Samy, un ro de la România. Tristan a apărut ca o
accentuare a negării şi chiar a nihilismului, iar Tzara vine clar din cuvântul
ţară, înlocuind acel ro din pseudonimele anterioare. Francofon pentru
întreaga viaţă, Tzara s-a format în mişcarea de avangardă din Bucureşti, iar
primele evoluţii pe scena de la Cabaret Voltaire erau în limba română. Astfel,
dăm credit deplin şi originii româneşti a denumirii DADA a primei mişcări
culturale de avangardă. De altfel, românii – plasticieni, scriitori, filosofi,
dansatori – se regăsesc puternic în avangardă, foarte mult în România interbelică,
dar şi la Paris şi în alte capitale ale curentului. Acum toate acestea
reprezintă momente aparte ale istoriei culturii, creaţia de avangardă şi tot ce
ţine de aceasta şi de marii avangardişti sunt căutate şi cumpărate la preţuri
mari, sunt păstrate în muzee şi prezentate în expoziţii eveniment.

Recent, la
Muzeul de artă din Strasbourg s-a desfăşurat o impresionantă expoziţie dedicată
lui Tristan Tzara şi mişcării DADA-iste. Au fost prezentate documente,
fotografii, cărţi, picturi şi desene, sculpturi de autor sau din Africa şi
Oceania. Ele vorbesc de vremurile şi prietenii din România, de momentul Zurich
de acum un secol, de naşterea şi creşterea spre infinit a DADA, de perioada
pariziană, de poemul său Omul aproximativ. Aflăm de Ion Vinea şi Saşa Pană,
de Arthur Segal şi Marcel Iancu, de Jacques G. Costin şi Jacques Herold, de
Brâncuşi însuşi, de Victor Brauner, Jules Perahim, de Urmuz, Ionesco şi Cioran.

Foto: Ant Rozetsky / unsplash.com
Focus duminică, 09 martie 2025

Instalarea comunismului în Europa de Est

Dezbaterea istoricilor plasează debutul trecerii la comunism a Estului Europei în februarie 1948, când comuniştii ceholsovaci preiau total...

Instalarea comunismului în Europa de Est
Steag UE (foto: QuinceCreative / pixabay.com)
Focus duminică, 02 martie 2025

Resetare şi anulare

Încă se vorbeşte de resetare dar totul pare o anulare a tot ce a fost acumulat în ani, zeci de ani sau secole. Greu de spus ce va fi, că nu au...

Resetare şi anulare
Trei ani de război în Europa
Focus duminică, 23 februarie 2025

Trei ani de război în Europa

Trupele ruseşti, adunate de câteva luni la frontiera cu Ucraina, au trecut această linie de demarcaţie recunoscută internaţional şi au lovit...

Trei ani de război în Europa
Conferinţa de la Munchen 2025 (sursă foto: securityconference.org)
Focus duminică, 16 februarie 2025

Noua dezordine mondială

Mai rar o conferință internațională de securitate mai lipsită de diplomație ca Munchen 2025. Toate principiile stabilite de democrația...

Noua dezordine mondială
Focus duminică, 09 februarie 2025

Ortodoxia la români

Cifrele exacte nu pot fi clar determinate, mai ales când este vorba de religie, dar ştim că populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă în...

Ortodoxia la români
Focus luni, 03 februarie 2025

Jaf şi naţiune în secolul XXI

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au jefuit. Au jefuit, au furat, au ucis, au distrus. Mereu au vrut ce este al altuia, și nu neapărat din...

Jaf şi naţiune în secolul XXI
Focus duminică, 26 ianuarie 2025

Unirea românilor

Românii au locuit dintotdeauna un spațiu cu dispunere circulară, în jurul Munților Carpați. Aceasta a conturat unitatea viețuirii și a făcut...

Unirea românilor
Focus duminică, 19 ianuarie 2025

Cultura în zilele noastre

În decembrie 2010 era publicat în Monitorul Oficial al României legea care instituia Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie. Inițiativa...

Cultura în zilele noastre

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company