Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică anvărliga di aesti prinţipati medievali. Adeţli străvechi eara idyili și, cum spunea un cercetător, avea idyili căntiţi di sărmăniţă. Nu fu un populu euroepanu ampărţătu tu ma multi state. Cama multu, româñilli aprăftăsiră ta să s’facă ună statalu nintea a ghirmañiloru și italieañilor.
Tru 1600, vuivudălu a Țării Românești, Mihai Livendulu, alăxeaşti statutlu di supus al prinţipilui transilvan cu aţelu di domnu ali Transilvanie. Deapoa intră victorios tru Moldova, di adună sumu a lui apală aţeali trei prinţipati tru cari băna româñilli. Fu ti şcurtu kiro și ari parti, tru aestu kiro, di nai ma fantezisti contestări. Easti cadealihea, ama,că unirea faptă di Mihai Livendulu nu fu fără thimelliu di itia bănătorlli ali Moldova, Valahia și majoritarlli ditu Transilvania, reclamată și di Buda și di Viena, avea sinidisea că suntu idyea națiuni.
Tru 1859, româñilli ditu Moldova și aţelli ditu Muntenia ș-alegu idyiulu domnu, pi Alexandru Ioan Cuza, și bagă mărli puteri a momentului dinintea aliştei vreari. Preayalea-ayalea, unirea aţiloru dauă prinţipate s-anvărtuşi şi fu aprukeată. Tru 1877, România intră tru polimlu ruso-turc și şi amintă independenţa andicra di otomani pi câmpul di alumtă. Ridiştiptarea națională agiundzi s’hibă un lucru iruşea și cabaia, româñilli au statutlu a lor tru cari u dizvoltă suţiitatea, cultura și civilizația.
Cându ahurheaşti Protlu Polimu Mondial, România să spuni neutră. Societatea eara pi dauă cu minduearea. Intrarea tru aestu polimu era inevitabilă ama avea dauă mări tendinţi. Văsillelu Carol I, di arăzgă ghirmană, vrea alumta cu Puterli Centrale, Austro-Ungaria și Germania. Populația și clasa politică vrea s’alumtă deadunu cu Antanta. Cathi unu avea furñiili a lui ama vărnu nu agărşea că româñilli ditu Transilvania triţea di secoli un alithea reghimu di apartheid, tru Austro-Ungaria.
După doi ani di neutralitate, năulu văsille, Ferdinand, cari avea vinită pi tronlu ali României, tu loclu a lală-sui aproaki volea națională și intră tru polimu deadunu cu franco-englezi, tră eliberarea frațlor ditu Ardeal. După doi ani di polimu lăhtărosu, cându cadu imperiile, româñilli ditu Ardeal ș-andregu ună mari adunari, cu 1228 di delegaț cari, tru ună organizari ti anami, voteadză unirea cu Regatlu ali Românie.
Adunarea di Alba Iulia s’ţănu la 1 di andreu 1918 și aestă dzuuă a unitatillei easti, tru aestu kiro Dzuua Națională ali Românie. Tru lăhtăroslu an 1918, românii ditu Basarabia, Bucovina și Transilvania avea votată, cu arada, tu aestă aradă, unirea cu România. La 27 di marţu, Sfatul Țării, organismul reprezentativ cari cumăndusea Basarabia, constituită tru ună ripublică independentă, vota unirea cu România. Revoluția bolșevică avea nkisită și catandisea cu askerili a fostului aliat rus era ascăpată ditu mănă. România zorlea ţănea keptu, maş tru Moldova di nandreapta a Prutlui, cu familia regală și tută cumăndusearea a văsiliillei arifugată Iași.
Cându s’aproaki bitisita a polimlui, România năpoi intră tru polimu și agiundzi s’hibă unu sturu di stabilitate tru ună Europă aputrusită di stafia ambițiilor comuniste. Bucovina, ţi fu ma ninti cumata ali Viena, și tutu Ardealu, băgat cu zorea tru partea maghiară a monarhiillei dualistă, căftară fătearea ună cu România tut pritu votlu a reprezentanților alepţă a româñilor. S’bitisea, aşi, un lungu proţesu di constituire a statlui național, unitar, a româñilor, aflaț, di secole, la andziminarea a născăntoru mări imperii.
Austro-Ungaria keari ca stat și presiune, otomanii numata suntu un piriclliu, maş Rusia țaristă, alăxită tru imperiu sovietic, nu agărşeaşti și nu lliartă că românii ditu Basarabia avea votată alikirea di văsilia a lor. Tru 1940, Stalin, ndrupătu di aliatlu a lui di atumţea, Hitler, da un ultimatum nibunu ti Românie, și aputruseaşti cu askerili ta s’hibă stăpănulu diznou ali Basarabia. Pi cari ava u ampartă, va u arupă și va u facă ripublică sovietică unională, una ditu ateali 15. Aesta easti pirmitusearea cronologică ti făţearea ună a românilor tru un singur stat, ună vreari fără di mardzină, măţinată kiro di veacuri di mărle imperii cari vrea s’aputrusească aestu locu.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
