Radio România Internațional

Tag: 1 di Andreu

  • Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti structuri, deadunu cu vârâ 190 di hâlăț tehniți și 45 di aeronavi, loarâ parti, duminicâ, la Urdinarea Militarâ Naționalâ andreaptâ București, cu furnia a Dzuuâllei Naționalâ ali Românie ș-ti yiurtusearea a 106 di añi di la Marea Uniri.

    Ti prota oarâ la urdinarea di 1 di Andreu furâ dronili, mihânii aeriani. Furâ anâlțati aeronavi fârâ oamiñi la bordu di turlii BAYRAKTAR TB2, cari intrarâ tu dotarea a Forților Terestri Români veara aestâ.

    Tutnâoarâ, unâ aeronavâ ali Brigadâ 18 Cxitâxeari Viglleari „Decebal” pitricu tu idyiul chiro caduri di la urdinari. Aeronava azbuiră pisti unâ nai ncheari di Casa ali Presâ Libirâ și Parcul Herăstrău, analtu, la vârâ 1.500 di meatri, iara cadurli furâ proiectati pi ecranili ți eara bâgati mardzina di cali, iu s-dizvârtea parada.

    Pi ninga așchirladz și spețialișțâ româñi, alțâ 240 di militari xeñi loarâ parti la evenimentu, dimi detașamenti ditu Arbinușii, Belgia, Ripublica Cehâ, Croația, Franța, Ghirmânia, Italia, Luxemburg, Machidunia ditu Arațili, Ripublica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Statili Uniti și Turchia, cata cumu ș-alti vâsilii aliati ți llia parti la structurli NATO ditu Românie. Aschirladzlli xeñi tricurâ pri di nintea a oamiñiloru cu 21 di mihânii tehniți.

     

    Tut București, tu Parcul Carol I, s-dizvârti țeremonia militarâ ş-relighioasâ iu s-bâgarâ câruni di chitchi/lilici la Monumentul a Aschirlălui Nicunuscut. Tutnâoarâ, sunt „Porţâ dișcllisi” la Muzeulu Naţional di Artâ ali Românie, iara la Muzeulu Naţional di Isturie ali Românie easti andreaptâ micro-expoziţia „Documentili a Unirillei”, ti tiñia a momentului istoric  ditu 1 di Andreu 1918.

     

    Evenimentili di Alba Iulia ahurhirâ cu expoziția faptâ ti șcurtu chiro “Zârțiñi și simboluri. Arta a adețloru  româneșțâ”. Evenimentili s-ducu ninti tu câsâbălu ali Mari Uniri cu trițearea a așchirladzloru pri di nintea a oamiñiloru ti Dzuua Naționalâ ali Românie, ți va s-facâ la sâhatea 14:00. Dicsearâ, va s-hibâ spectacollu folcloricu „Alba aduți deadunu România”, adratu di artișțâ ditu tuti reghiunili istoriți ali vâsilie, ama ș-un spectacol di artifiții.

    Evenimenti ti yiurtusearea a Dzuuâllei Naționalâ s-feațirâ ș-tu alti au loc și în alte localitâți  ditu țarâ, dar și  ditu diaspora.

     

    Autor: Licâ Manolache

    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Dzuua Națională a Româniillei

    Dzuua Națională a Româniillei

    Aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerili ali Apărari, di Interne, a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale şi ditu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cum şi militari xeñi loară parti, ñiercuri, la Arcul di Triumf di Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu furñia a Dzuuăllei Naţională ali Români. Defilară, tutunăoară, aproapea 100 di mijloace tehniţi militare şi azbuirară pisti aestu locu 30 di aeronave. Tutu Bucureşti, ma ninti, s’ţănu ună ţeremonie militară şi relighioasă di dipuneari căruñi şi jerbe di lilici la Murmintul a Askirlălui Nicunuscut.



    Dzuua Naţională a Româniillei easti nsimnată tru tută văsilia, ama şi tru teatrili di operaţiuni tru cari suntu arădăpsiţ militari români ică tru comunităţli româneşti di tu xeani. Alba Iulia, tru aestu dupu-prăndzu la Monumentul Marillei Uniri suntu dipusi căruñi şi jerbi di lilici şi s’tăni ună ţeremonie militară la cari va llia parti aproapea 550 di militari, cu hălăţ tehniţi terestri şi aeronavi militari.



    La 1 di Andreu 1918, delegaţlli a românilor ditu Transilvania s’aduna Alba Iulia şi vota, tru unanimitate, unirea cu România a locurloru pi cari băna ditu vicllimi. Ma ninti, şi românii ditu Basarabia şi Bucovina avea apufusită ta s’facă ună cu Patrida-dadă. După Revoluţia anticomunistă ditu 1989, dzuua di 1 di Andreu fu proclamată Dzuuă Naţională a Româniillei şi easti sărbătorită tru văsilia şi tru lumea tută.



    Cu furñia a Dzuuăllei Naţionali a Româniillei, Prezidentulu Klaus Iohannis decoreadză cadri medicali, membri a corpului didactic şi reprezentanţă a societatillei ţivilă. Uidisitu cu Administraţia Prezidituţială, marţă, şeflu a statlui a simnă, tutunăoară, decrete di dicorare a ma multor reprezentanţă ditu domeniul ali apărarii şi ditu ministerlu di Interni.



    Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spuni, tru mesajlu pitricutu cu itia a Dzuuăllei di 1 di Andreu, că Marea Unire easti nai ma muşeata frăndză ditu istoria a Româniillei şi reprezintă ună matimă ti perseverenţă şi coeziune, tru kirolu di adză multu hăirlătică şi anănghisită. Premierli spusi maxusu ti criza ţi alănci di itia-a pandemiilla di Covid-19, spunănda că eroiilli aluştui anu suntu româñilli, cari, dzuuă di dzuuă, s’alumtară cu viruslu.



    Anaparti di Ocean, secretarlu di stat american, Antony Blinken, hiritisi, tru numa-a Statelor Unite ale Americii, populu român cu furñia-a sărbăturisearillei Dzuua Naţională. Anamisa di România şi Statele Unite ari un parteneriat durabil, adratu pi yişteri mbărţitati, sinferuri comune şi ligături interpersonale vărtoasi — aduţi aminti şeflu a diplomaţiillei americane tru ună declaraţie publicată pi site-ul a Departamentului di Stat. Haristusimu a Româniillei tră angajamentul a llei ţi nu easti minatu tră apărarea irinillei şi a libirtatillei tru lume, nica şi tru Afganistan — nica spusi Antony Blinken. Secretarlu di stat american ură a popului român Ti mulţălli añi, iriñe şi prucukie tru anlu ţi yini.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Român’il’i la 1 di Andreu

    Român’il’i la 1 di Andreu

    Dzuua Națională a Român’ilor, 1 di Andreu, easte dzuua di-tru anlu 1918 cându român’il’i di Transilvania, adunaț Alba Iulia, votară unirea cu Regatlu a Româniilei. S’bitisea, aşi, un proces plebiscitar prit cari statlu român îl’i aduna român’il’i și provinciile a lor tru idyili sinuri. Tru marţu 1918, tru împlinu polimu mondial, cându situația a Româniilei eara di-a ndreptul traghică, român’il’i basarabean’i vota unirea cu țara, după ţi avea apofăsită s’iasă di-tru statlu arusescu cari îl’i avea aputrusită cu un secol ninte. Tru brumaru 1918 și român’il’i bucovinean’i, aflaț tu chirolu dit soni sum stăpuirea a muribundului imperiu austro-ungar, avea apofasită unirea cu Regatlu a Româniilei. Sigura, tuț oc’l’il’i eara şuţâţ cu mutrita cătă Transilvania iu român’il’i, asupriț și lipsiț secole arada di ndrepturi, căfta limbidu unirea cu România. Azvindzearea a Puterlor Chentrale, cari avea declanșată Primlu Polim Mondial, alăsa teren libir ti afirmari nădiili a națiun’ilor dit conglomeratlu imperial austro-ungar.


    Tu loclu a vechl’iului imperiu alănciră stati elefteri și independente. Român’il’i transilvănean’i apufusiră, atumţea, unirea cu statlu român. Nu fu ună apofase hazardată ică intempestivă. Român’il’i majoritar tru Transilvania, fură dipriună, totăna lipsiț di ndrepturi și ţânuț tru ună catastisi di inferioritate civică. Tru 1600, vuivudălu muntean Mihai Viteazul aprăftăsi s-li facă ună, tră puțân kiro, aţeale trei state medievale a român’ilor. Tru 1859, Moldova și Muntenia aprăftăsescu tra s-facu ună, şi agiungu s’hibă văsilia a român’ilor, cătă cari s’ndripta nădiili a român’ilor ţi eara anaparti di munțâ. Dispariția imperiilor, la bitisita Primului Polim Mondial, are creată momentul favorabil trâ realizarea a unei striveachl’e, vreari, unirea a român’ilor tru un singur stat. Emoționanta adunare di Alba Iulia, de la 1 di andreu 1918, fu ndreaptă cu timel’iu di legendaril’i lideri a român’ilor transilvănean’i. Participanțâl’i fură alepţă di comunitățâle locale simfun cu niscănti reguli limbidz și el’i aprucheară borgea tra să ducă votulu la adunarea di Alba Iulia. Aţel’i 1228 di deputaț cari votară, Alba Iulia, unirea cu România, fură di ma năinte alepţă pri-tru vot universal, chiro di 12 di dzăle. Circumscripțiile electorale, apufusiti simfun cu un nom ma vecl’iu, pitriţea câte ţinţe reprezentanțâ. Participa episcopil’i a român’ilor a aţilor doauă confesiuni principale, ortodoxia și greco-catolicismul, doi reprezentanță dit partea a catheunei societate culturală, câte doi dit partea a catheunei asociație a mul’erilor, câte unu de la cathiună școală medie și institut teologhic, reprezentanțăl’ii a cadrelor didactiţe, a militarlor dit Garda națională, a lucrătorlor și a masturlor di zânăţ, a studențâlor. Organizarea și dizvărtearea a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia s-feaţi tru condiții multu ndilicate, tru ună zonă mintită di polim, cu armate în retradzire și grupuri di soldaț ascăpaț de sum control.


    Niţe administrația și niţe comunicațiile nu lucre cu hairi ama căftărli și nădiile a român’ilor nu alăsa loc tră vără aumbră ta s-hibăpi dauă. Forța a lor si veade limbid nica şi tu Proclamația a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia, di-tru 1 di Andreu 1918, un documentu excepțional, cari ciuduseaşte și după 101 an’i prit clarviziune, anvergură și modernitate. De la primlu punctu, Rezoluția cundil’eadză: Adunarea Națională a tutulor Român’ilor dit Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunaț prin reprezentanțâl’i a lor îndreptățiț la Alba-Iulia tu dzuua di 18 di Brumar/1 di andreu 1918, apufuseaşti unirea a aţilor român’i și a tutulor teritoriilor bănati di el’i cu România. Tru aţeale noauă puncte a l’ei, Rezoluțiunea a Adunaril’ei Națională di Alba Iulia, după numa oficială, di atumţea, apufuseaşti principiile cari va s-conducă noulu stat român, ndrepturle și libertățle, inclusiv a ”popoarilor conlocuitoare”. Românlil’i adunaț Alba Iulia, aoa şi 101 di an’i, tra s-apufusească fermu și democratic yinitorulu, salută, ”cu vreare, aghape, și entuziasmu eleferisirea a națiun’ilor subjugate tru Monarhia austro-ungară”, exprima haristusiri și admirație tră alumta a Puterlor Aliate, cari agiutară omenirea di-tru ungl’ile a barbariil’ei și s’ncl’ină cu mare tin’ie tu memoria a gion’ilor român’i cari ș’virsată sândzele tră înfăptuirea a idealului tră libertatea și unitatea a națiunil’ei română.


    Autor: Marius Tiţa


    Armânipseari: Taşcu Lala




  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    Bucuresti — Dzua Nationala ali Romanie easte yiurtusita, pe 1 di Andreu, di romanii dit vasilie si xinatati, cata cum si tru teatrele di opearatiuni tru cari militari romani cilastasescu tru misiuni internationale. Paradi militare spectaculoase fura organizate tru ma multa casabadz dit Romania, iar autorităţile ndreapsira concerte, mese populare şi focuri di artificii. Nai ma nsimnata parada s-tanu Bucuresti si la ea loara parti cama di 3.000 di militari şi specialişti dit MApN, MAI şi SRI, ama şi sute di halat tehniti si dzat di aeronave, ntra cari si avioanele multirol F-16 Fighting Falcon — atea dit soni dari-loari ancuparari a Forţelor Aeriene Române. Anlu aestu, parada militară di Bucuresti al’I tin’isi şi eroil’i cădzuţ tru Primul Război Mondial, tru contextul tru cari, tru 2016, s-umplura 100 di ani di la intrarea ali Românie tru Războiul di Rentregiri. Detaşamente militare dit Germania, Marea Britanie, Italia şi Slovacia loara parti, tru premieră, la parada ti Dzua Naţională. Pi sum Arcul di Triumf nica tricura militari dit Rep. Moldova, Polonia, Slovacia, Spania şi SUA. Dzua Naţională easte sărbătorită si tru xinatati, prit len turlii di manifestări culturale organizate di reprezentanţili a Institutlui Cultural Român, tru colaborare cu Misiunile diplomatiti ali Românie. La 1 di Andreu 1918, Alba Iulia, reprezentanţal’i a românilor dit Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat apufusira unirea cu România a aistor provincii stăpuiti, până atumtea, di imperiul austro-ungar. Actul reprezenta finalizarea, tru insita a primlui Polim Mondial, a protesului di constituire a statlui naţional unitar român, prit intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provinciilor cu populaţie majoritar românească ti eara tru componenţa a imperiilor multinaţionali vitine. După Revolta anticomunistă dit 1989, 1 di Andreu agiumsi oficial Dzua Naţională ali Românie.



    XXX — Prezidentul Klaus Iohannis pitricu un mesaj ti Dzuua Naţională tru cari il’i hiritiseasti tut român’il’. Şeflu a statlui roman mindueasti că semnificaţia a aistei dzuua lipseasti s-na da minti sd-him adunaţ stog tra s-putenm sbaga tru lucru idealurli. Tru arada a lui, premierul Dacian Cioloş tipusi un mesaj tru cari fadusi aminti bagarea tru practico, timil’iusearea a Maril’ei Uniri di la 1918, tra cari spune că fu un miracol ali istorie. Ti Ziua Nationala, românii aprucheara hiritiseri si di partea a Statelor Unite şi a prezidentului american Barack Obama. Mesajul di felicitare fu pitricut di secretarlu american di stat, John Kerry. Tru document s-cundil’eadza că Parteneriatul strategic pi cari Statele Unite lu-ari cu România este multu important, iara Bucurestiul armane un aliat di pistipseari tru NATO, cari agiuta semnificativ la pacea şi securitatea internaţională. Tutunaoara, şeflu a Departamentului american di Stat salută angajamentul ali României tra yisterli ali democraţie şi ari nadie că alidzerli parlamentare dit 11 di andreu va s-dizvarteasca tru una turlie libira şi tin’isitu.




    Bucureşti — Dit 1 di andreu pan tru 30 di andreu, banatorl’i a Bucureştiului, ama şi atel’i cari trec pri aoa pot sa s-harseascadi ateali cama di 3 miliun’i di beculeţe cari lun’ineadza geadeili ali Capitalal’ei ali Românie cu furn’ia a Sărbătorlor di Iarnă. Pi ninga videl’iurli di pi geadei festivi ti s-tindu pi aproapea 23 di kilomeatri s-ndreapsi si un bradu di 25 di meatri, armatusitu cu n’il’i di luminiţe, bagat nolgica a unlui Panayiru ti di Carciun agiumtu, di multu kiro ca una adeti. Aestu easti organizat aproapea di Palatea a Parlamentului — nai cama marea a doua casa administrativă dit lumi, după Pentagon. Vizitatorl’ii suntu aştiptaţ aoa cu spectacoli artistiti, cama di 100 di căsiki, Casa al pap Cărciun, un patinoar, un carusel, macari di adeti şi doara ti di sărbători. Tru arada ali campanie “Durusea, s-esta ma bun! Ş-tini poţ s-esta Pap Cărciun!”, atel’i ti au vreari pot s-duruseasca agiucareali şi cărţ tra cilimean’il’i ti suntu tru ananghi. Manifestări va s-hiba ndreapti, tru meslu andreu, şi tru alti zoni a casabalui.




    Viena – Organizatia a Vasiliilor Exportatoari di Petrol (OPEC) dimanda, n’ercuri, Viena, prota n’icsurari ali productie di la criza financiară dit 2008, a deapoa pahalu ti barilulu di nafta alina una s-una cu 8%, la 50 di dolari, pitreati habari Financial Times. Ateali 13 di stati membre a cartelui va s-n’icsureadza productia cu aproapea 4,5%, ica 1,2 miliun’I di barili ndzuua, până la 32,5 miliun’i barili ndzuua, a deapoa va s-hiba apufusiti tra cafi tinta di productie. Analistil’i s-asteaptă ca Arabia Saudită s-adra nai cama semnificativa n’icsurari ali productiei, deadun cu aliatl’ii a lui dit Golf. Al’iumtrea, Iranlu lipseasti tra s-ngl’eata productia la aproapea 3,8 miliun’i barili ndzuua. Dit mesea a anlui 2014, cotatia a barilui di petrol agiumsi pi giumitati di furn’ia ali supraproductie.




    Armanipsearea: Tascu Lala
















  • 1 di Andreu la român’i

    1 di Andreu la român’i

    Icâ di furn’ia câ nâstricurâ criza economică, icâ di furn’ia câ, vahi, s-nviţarâ cu ea, român’il’i ş-yiurtusirâ, dumânică, Dzuua Naţională ma arihati andicra di an’il’i dit soni. Ampuliserli partizani cama s-apridunarâ, iara a cutugurserlor dit public, cu cari eara aştiptaţ liderl’i politit ţi bâga cârun’i di lilici, nica lâ si bâgarâ surdită. Bucureşti, tradiţionala paradă militară fu nai cama muşeatâ tu aesti dauâ dechenii. Tu premieră, a aţilor cama di dauă n’il’i di militari român’i cari urdinarâ pi geadei lâ si adâvgarâ 140 di camaradz dit patru state aliate ali României di tu arada NATO, americani, francezi, polonezi şi turţâ.



    Alba Iulia (centru), câsâbălu cari, la 1 di Andreu 1918, unâ ş-unâ dupu protlu polim mondial, vulusea, unâoarâ cu Unirea ali Transilvaniei cu România, thimil’iusearea a statlui naţional unitar, fu nicuchirlu a Congreslui tră Spiritualitatea Românească. Delegaţ dit 23 di ţări di pi mai multe continente ţânurâ cuvendâ tră catastisea a românitatil’ei dupu 95 di ani di la Marea Unire. Tu ma marea parti haraua tră festivităţile di 1 di Andreu fu pututâ di un hâirlâticâ di politică externă tră cari Bucureştiul, cu ndriptati ş-li l’ia ndauă di tu axizeri.



    Daima yilipsitu ca doilu crat românescu, Ripublica Moldova (ex-sovietica) tamam avea vulsită, viniri, Vilnius, la summitlu a Parteneriatlui Estic, Acordurile di Asociere la UE şi di libirâ-alâxeari. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi aestâ jgl’ioatâ, ama feaţi timbihi câ ari nica cali lungâ ti Ripublica Moldova până la apruchearea tru UE. El şi spusi diznău cândâsearea că intrarea a cetăţean’ilor moldoveni tru Uniune poati sâ s-facâ ma ayon’ia prit unirea ali Ripublicâ Moldova cu România. Unirea, nica spusi prezidentul, lipseaşti s-hibâ năulu proiectu di vâsilie:



    Nu easti un ideal ti bâgari tu practico pi şcurtu kiro, ama lipseaşti s-nâ lom borgea şi s-lu yilipsim, ma s-vrem câ atumţea, ti un kiro, ţi va s-yinâ, aestu ideal să s-bagâ tru lucru.” Vinit ti 1 di Andreu Bucureşti, iu lo parti la parada militară, prezidentul ali Ripublică Moldova, Nicolae Timofti, apruke vrerli ahândoasi anamisa di aţeali doauă stati viţini: Ripublica Moldova easti parte a culturâl’i europeanâ şi, cadealihea, a aţil’ei româneşti. U yilipsescu, tu aestâ noimâ, clasiţl’i a noştri comuni. Zburâm idyea limbă, avem idyili dukeri şi bânăm idyea istorie mplinâ di bunili ş-di slabili.”



    Prezidentul Timofti âl’i haristusi diznău a omologlui a lui tră consecvenţa cu cari România cilâstâsi Bruxelles cauza europeană ali Ripublică Moldova.



    Textul: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala