Radio România Internațional

Tag: 10 ani

  • “Ascultă 5 minute de muzică clasică” – 10 ani

    “Ascultă 5 minute de muzică clasică” – 10 ani

    Să asculți muzică clasică la mall sau când îți
    faci cumpărăturile la un hipermarket? Da, pentru că din octombrie 2010, în fiecare
    zi a lunilor martie și octombrie, Radio România Muzical propune înregistrări cu
    celebre lucrări din muzica cultă în spații neconvenționale – hipermarketuri, mall-uri,
    librării, muzee, sedii de firme.




    În octombrie 2020, proiectul îi este dedicat lui Ludwig van Beethoven,
    aniversat la 250 ani de la naștere: în fiecare zi a lunii octombrie, câte o
    lucrare beethoveniană.




    Partenerii proiectului sunt nume importante din retailul și business-ul
    românesc, care au susținut inițiativa cu
    entuziasm, observând impactul pozitiv pe care campania o are și asupra propriilor
    angajați, și asupra clienților lor din întreaga țară: Carrefour România, Cora
    România, Mega Image, Mobexpert, Dedeman, Leroy Merlin, Librăriile Humanitas,
    Castelul Bran, CRH România, Iulius Mall din Iași, Timișoara, Cluj și Suceava,
    Mood Media, Palas Mall Iaşi, ParkLake Shopping Center, PwC România, Vivo
    Pitești și Baia Mare, Arena Mall din Bacău, Hello Shopping Park din Bacău.




    O altă latură a proiectului se derulează în
    școlile românești, Ascultă 5 minute de muzică clasică
    fiind un program național la care, în ultimul an școlar, 2020-2021, au
    participat peste 191.000 elevi din București și 31 de județe.


    Concerte pentru aniversare


    Ambasador
    al proiectului Ascultă 5 minute de
    muzică clasică este celebrul violonist Alexandru
    Tomescu, solist concertist al Orchestrelor Radio. Pentru această aniversare, el ne aduce tuturor un prețios cadou:
    premiera înregistrării audio-video a concertului susținut la Sala Radio pe 16
    septembrie, în cadrul turneului Stradivarius 2020. Filmul poate fi urmărit pe
    contul facebook Radio România Muzical joi, 1 octombrie, de la ora 20.00.


    Radio România Muzical a pregătit și alte surprize pentru 1 octombrie, data
    aniversării proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică,
    dar și Ziua internațională a
    muzicii. De la ora 19.00, poate fi ascultat în direct recitalul susținut de
    violoncelistul Cornelius Zirbo, finalist în cadrul competiției pentru bursa Moștenitorii României muzicale,
    organizată pentru prima dată
    în 2020 de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera. Iar de la ora 15.30,
    poate fi ascultată înregistrarea unuia dintre cele mai așteptate concerte ale
    anului 2020: Concertul de vară al Orchestrei Filarmonicii din Viena, susținut
    în grădina Palatului Schonbrunn din Viena pe 18 septembrie, sub conducerea lui
    Valery Gergiev, având pe celebrul tenor Jonas Kaufmann solist.




    Mesajul ambasadorului proiectului, Alexandru
    Tomescu


    Dragii mei, iată că suntem
    la un moment important aniversar, 10 ani de campanie Ascultă 5 minute de muzică clasică. 10 ani,
    mult, puțin, faceți și voi socoteala, vă dați seama câtă muzică clasică, chiar
    și în porțiunile
    astea mici homeopatice, de cinci minute, s-a putut aduna. Este o campanie
    extrem de interesantă, al cărei ambasador am onoarea să fiu. Duce muzica
    clasică peste tot unde este nevoie de ea, adică în cele mai neașteaptate
    locuri, în mall-uri, în centre comerciale, în bănci, în aeroporturi, în școli.
    Mă bucur foarte mult că are un succes deosebit, în special în rândul tinerilor.
    Ei sunt cei mai fervenți fani ai campaniei și cred că fiecare tânăr, fiecare
    copil, fiecare om, ar trebui să aibă șansa, de a intra în contact, măcar o
    dată, cu muzica clasică, să vadă dacă-i place sau nu. Nu-i obligatoriu să vă
    placă, dar dacă vă place, veți descoperi niște lumi fantastice.

    Acum, pentru că
    nu există aniversare fără un mic cadou, cadoul meu pentru cei 10 ani este chiar
    un concert întreg, un concert pe care l-am susținut la Sala Radio, împreună cu
    bandeonistul Omar Massa, în cadrul turneului Stradivarius, Piazzolla 99 se numește spectacolul. Veți vedea multe piese, cam de
    cinci minute fiecare, multe piese care vă vor emoționa și să nu uităm: muzica
    merge mai departe. Ascultați 5 minute de muzică clasică sau dacă vă place,
    chiar și mai mult de atât. La Mulți Ani! La Mulți Ani din toată inima și să ne
    revedem cu bine.


    Mesajele partenerilor proiectului




    Camelia Popescu, Manager
    Comunicare, Publicitate si CSR cora Romania    : « 10 ani de implementare fără pauză e o reușită extraordinară pentru orice tip de
    proiect. 10 ani de muzică clasică într-un hipermarket e un succes cu atât mai
    mare. Și mai nobil, pentru că pune împreună ceea ce
    mulți ar considera două noțiuni
    incompatibile : muzica clasică și hipermarketul. Însă, e doar aparent acest oximoron, pentru ca de fapt noi la cora
    urmarim ce își dorește clientul. E rațiunea noastră de a fi: bunăstarea lui,
    nevoile lui, crearea de experiente dincolo de accesibilitate. Hipermarketul nu
    mai e doar un facilitator de produse, e un spațiu modern care democratizează
    produse, permite soluții pentru îmbunătățirea vieții clienților săi.


    Îmbogățit cu toate
    aceste valențe, cora Romania nu putea să nu adere la un proiect care în
    primul rând aduce muzica de calitate într-un spațiu larg frecventat. Mai ales,
    din feed back-ul clienților noștri am remarcat că e un moment așteptat și
    salutat, deci răspunde unei nevoi pe care aceștia o au și de care noi am ținut
    cont încă de când comerțul modern nu se axa pe experiența la cumpărare.


    Îi felicităm din toată inima pe partenerii noștri de la
    Radio România Muzical pentru pasiunea lor, pentru această idee extraordinară pe
    care au avut-o și pentru propunerea de a le fi parteneri. In acești 10 ani am
    descoperit în acest bastion de cultură niște profesioniști și niște oameni
    extraordinari.


    La mulți ani proiectului, contați pe cora România pentru
    toate ideile menite să aducă echilibru și bunăstare în viața clienților noștri.
    Multumim, Radio România Muzical !     »




    Dragoș PAVĂL, președintele companiei Dedeman: Ne-am alăturat acestui proiect deoarece
    suntem convinși că uneori sunt suficiente și câteva minute pe zi pentru a face
    bine, iar muzica este poate cel mai bun instrument pentru aceasta, datorită
    nenumăratelor beneficii pe care le are asupra sănătății și minții noastre. Prin
    melodiile propuse, proiectul Ascultă 5 minute de muzică clasică
    nu doar că ne creează nouă, ascultătorilor, o stare de bine și ne oferă o mică
    pauză de evadare de la grijile zilnice, dar ne și ajută să redescoperim
    frumusețea și valoarea pe care muzica clasică le deține fără măsură.


    Felicitări,
    Radio România Muzical, pentru 10 ani de proiect și pentru miile de minute în
    care ați oferit armonie și frumos!




    Irina Mircioiu, Marketing coordinator ParkLake
    Shopping Center:     Ne dorim să împărtășim și de acum încolo cu vizitatorii ParkLake
    bucuria de a asculta muzică clasică într-un spațiu neconvențional, precum este
    un shopping center. Ne-am alăturat în urmă cu 3 ani acestui proiect organizat
    de Radio România Muzical și ne bucuram să le fim alături si la această ediție
    aniversară. A fost de fiecare dată o onoare să fim parteneri
    pentru ca muzica să depășească granițele sălilor de concerte. Vizitatorii
    noștri au avut ocazia să asculte muzicieni extraordinari precum Alexandru
    Tomescu, Orchestra de Cameră Radio, Răzvan și Andreea Stoica, în concerte
    inedite, organizate în incinta ParkLake. Împreună cu Radio România Muzical
    continuăm să aducem muzica mai aproape de oameni.




    Adelina Badea, Director
    Executiv Grupul Mobexpert    : Ascultă 5 minute de muzică clasică este
    un proiect educativ și cultural de excepție. Mobexpert s-a alăurat în 2016
    acestui proiect original pentru a susține o inițiativă
    lăudabilă, aceea de a aduce muzica clasică tot mai aproape de publicul larg.
    Toate editiile au fost primite cu succes şi mult interes de către clienții și
    colegii noștri din toate magazinele Mobexpert. Vă mulțumim și ne bucurăm să fim
    parteneri și la     această ediție aniversară!





    Anca Ciuchi, marketing specialist Hello Shopping Park Bacău: Ne simțim onorați să sprijnim proiectul Ascultă 5
    minute de muzică clasică, organizat de Radio România Muzical. Salutăm
    această inițiativă originală și o încurajăm cum putem, pentru că, într-o lume
    bombardată de muzică comercială, muzica clasică deschide noi orizonturi ale
    existenței noastre, ne ajută să ne deschidem sufletul și să fim un pic mai
    buni.

    Provocarea este cu atât mai
    mare, cu cât muzica clasică este difuzată într-un spațiu neconvențional și
    comercial, cu oameni preocupați să-și asigure cumpărăturile zilnice. În esență,
    aceste cinci minute de muzică clasică, îi ajută pe ascultători să se detașeze
    și să intre într-o altă lume, catartică, plină de noi înțelesuri și idei. Cred
    că aceste cinci minute de muzică clasică pe zi, timp de două luni pe an, martie
    și octombrie, vor trezi gustul ascultătorilor, nu doar pentru muzica clasică,
    ci și pentru artă, cultură și frumos. Emil Cioran spunea foarte frumos, că
    de n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica, subliniind
    importanța muzicii din viața noastră. Hello Shopping Park se bucură să se
    numere printre partenerii proiectului educativ și cultural al Radio România,
    Ascultă 5 minute de muzică clasică. Împreună, ne dorim să apropiem
    publicul larg de muzica clasică, să cultivăm gustul, pentru artă, cultură și
    frumos.


    Ruxandra
    Georgescu, PR Librăriile Humanitas    : Suntem
    activi, dar nu întotdeauna plini de energie. Suntem ocupați, dar nu întotdeauna
    eficienți. Ritmul în care suntem de multe ori nevoiți să ne trăim viețile
    devine din ce în ce mai alert. În acest context, timpul devine extrem de
    important pentru fiecare dintre noi. De aceea încercăm să-l valorificăm în
    moduri cât mai eficiente. Iar eficient nu înseamnă doar eficace. Suntem cu
    adevărat eficienți când ne place ceea ce facem și când tot ceea ce ne
    înconjoară este în armonie cu noi înșine. De 10 ani, proiectul Ascultă 5 minute de muzică clasică ne ajută să fin în armonie cu
    noi și cu cei din jur. De două ori pe an, în martie și octombrie, ne bucurăm de
    o selecție muzicală de înaltă calitate, pe care o putem include foarte ușor în
    activitățile noastre zilnice.

    Putem asculta muzică clasică în mașină, la locul
    de muncă, în autobuz sau în natură, în funcție de programul sau preferințele
    noastre. Ne bucurăm că într-o lume, în care constanța a devenit un lucru din ce
    în ce mai greu de menținut, astfel de inițiative își găsesc
    locul încă în grila radio, a unui post care se preocupă cu atâta dăruie de
    cultura muzicală. Cultură muzicală, care nu de puține ori este trecută în plan
    secund, în ceea ce privește educația în școală, deși ea este atât de necesară,
    în primul rând pentru formarea unui simț artistic complex al noilor generații.
    Felicitări, Radio România Muzical, iar librăriile Humanitas vă mulțumesc pentru
    șansa de a fi partenerii în răspândirea muzicii clasice.


    Alexandru Priscu, director de marketing, Castelul Bran: Sunt 10 ani de când suntem parteneri ai
    proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică. Proiectul a debutat și continuă și astăzi și deloc întâmplător,
    în sala de muzică a reginei Maria, la
    etajul al treilea al castelului Bran. Un
    loc în care, spunem noi, istoria de obligă să continuăm tradiția muzicală, un
    spațiu în care au concertat deseori George Enescu sau Cella Delavrancea.
    Transmitem gândurile bune de la castel și sperăm să ne auzim peste încă 10 ani.
    Cu siguranță, porțile noastre rămân deschise oricărui demers cultural, în
    special acest proiect. Vă mulțumim pentru acești 10 ani minunați


    Cristina
    Comandașu, manager Radio România Muzical,
    inițiatoarea și organizatoarea proiectului    : O
    idee care părea
    aproape nebunească în urmă cu 10 ani: să asculți muzică clasică la supermarket
    – iat-o acum dezvoltată în sute de spații neconvenționale, cu ajutorul unor
    parteneri de nădejde, care au înțeles rolul important al culturii, al muzicii
    culte, în special, în viața omului contemporan. Le sunt extrem de
    recunoscătoare tuturor acelora care de-a lungul anilor au sprijinit existența
    acestui proiect, mai ales în acest octombrie 2020 atipic în existența noastră,
    a tuturor. Mă gândesc și la copiii care mi-au scris că au descoperit muzica
    clasică la școală grație acestui proiect și că vor continua să o asculte și
    acasă, alături de părinții lor. Mă gândesc la profesorii care mi-au mărturisit
    cât de util le este acest proiect în propria activitate. Și mă bucur că
    povestea continuă. La mulți ani tuturor celor care s-au intersectat în
    existența lor cu (măcar) 5 minute de muzică clasică!

  • Cum văd românii 10 ani de apartenenţă la UE

    Cum văd românii 10 ani de apartenenţă la UE

    În urmă cu zece ani, pe 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria aderau
    la UE, într-o prelungire a celei mai ample extinderi din istoria blocului
    comunitar care a avut loc în mai 2004. Entuziasmul era mare în toate statele
    foste comuniste, mai ales în România. Atunci era pe primul loc la nivelul
    încrederii în instituţiile UE, conform sondajelor de opinie. Cum stau lucrurile
    azi, zece ani mai târziu, odată cu încheierea anului 2016, un an greu care a
    zguduit uniunea prin atacuri teroriste, dar şi prin anunţarea ieşirii Marii
    Britanii din blocul comunitar? În condiţiile acestea, îşi mai păstrează România
    euro-entuziasmul, laolaltă cu restul statelor-membre? Potrivit unui recent Eurobarometru, de tipul
    Parlametru, realizat la solicitarea Parlamentului European, 53% dintre români
    cred că apartenenţa la Uniunea Europeană
    este un factor pozitiv pentru ţara lor.Este un procent care coincide cu media europeană, dar care
    reprezintă o scădere pentru România în condiţiile în care aici încrederea în UE
    se afla mereu la valori mult mai ridicate: în jur de 70%-80%, încă dinainte de
    aderare. Survenind într-o perioadă de
    îngrijorări împărtăşite de toţi europenii, rezultatul nu este surprinzător,
    consideră Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
    din cadrul Academiei Române: Este
    un procent care se încadrează în trendul global de scădere a încrederii în
    instituţii supranaţionale. Apoi, mai trebuie să ţinem cont şi de poziţia
    României care e un pic specifică. România a intrat în UE cu un capital de
    încredere foarte ridicat, cu o dorinţă mare de a fi acolo, pentru că astfel era
    recunoscută apartenenţa sa la lumea civilizată. Pe de o parte încercăm să ne
    definim importanţa ca români, pe de altă parte vrem să fim recunoscuţi ca
    cetăţeni civilizaţi ai lumii. Eticheta de a fi civilizat înseamnă pentru noi a
    fi în UE, a fi recunoscuţi şi drept cetăţeni europeni.



    În cei zece ani scurşi de la
    aderare, românii au avut ocazia să se informeze mai bine în legătură cu
    instituţiile UE şi să înţeleagă că influenţa lor este limitată, iar aderarea la
    UE nu a însemnat că va curge doar lapte şi miere, după cum s-a exprimat
    eurodeputata Renate Weber, membră în Comisia pentru ocuparea forţei de
    muncă şi afaceri sociale: Eu nu aş omite din factorii care influenţează
    răspunsurile pe care le dau la un moment dat cetăţenii, discuţiile care au loc
    la nivelul fiecărei ţări. Acest sondaj apare într-un moment în care în România,
    destul de multe voci au făcut reproşuri UE în legătură cu politicile adoptate
    şi cu felul în care România are sentimentul că este ţinută în afara pârghiilor
    de luare a deciziilor. Neprimirea noastră în spaţiul Schengen a influenţat, la
    rândul său, sentimentul de cetăţean european. În plus, cei mai mulţi oameni pun
    libera circulaţie ca un element important şi ca un factor clar de identitate europeană.


    Cum aproape fiecare român are
    rude sau prieteni care lucrează în alte state-membre, mobilitatea pe piaţa
    muncii a devenit un bun de preţ. De altfel, întrebaţi care sunt beneficiile
    aduse de aderare, românii răspund libertatea de mişcare în proporţie de 44%.
    În general, ei par să considere că aderarea le-a adus beneficii într-o măsură
    mai mare decât ceilalţi europeni: în medie 60% dintre
    europeni consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE
    comparativ cu românii care cred acest lucru în proporţie de 64%. În general,
    54% din europeni consideră că lucrurile evoluează în direcţia greşită în timp
    ce doar 25% consideră că lucrurile evoluează în direcţia corectă. Şi, din acest
    punct de vedere, români sunt printre cei mai optimişti europeni în legătură cu
    perspectivele UE, întrucât 42% consideră că lucrurile merg în direcţia bună în
    Uniunea Europeană. Potrivit sociologului Bogdan Voicu, aceste răspunsuri indică
    faptul că românii au încă aşteptări mari de la instituţiile comunitare, mai
    ales comparativ cu instituţiilor lor naţionale. Bogdan Voicu: Cei care
    par a simţi că suportă mai multe costuri încep să devină un pic sceptici. Pe de
    altă parte, dacă ne raportăm la situaţia României, e o ţară care de câţiva ani
    încoace trece printr-o creştere economică resimţită şi în nivelul de trai. Când
    ai creştere, evaluezi mai optimist mersul societăţii. În plus, noi încă tindem
    să-i vedem pe europeni mai puţin corupţi şi mai bine organizaţi decât noi. Prin urmare, manifestăm şi un soi de optimism anticipatoriu, adică
    ne va fi şi nouă bine cândva.



    Aşteptările mari cu privire la
    instituţiile europene comparativ cu cele naţionale se văd şi în rezultatele
    Eurobarometrului referitoare la legislativul comunitar: 38% dintre români au încredere în PE, mult peste media europeană de
    25%. De asemenea, peste 35% dintre ei consideră că vocea lor e mai bine auzită
    la nivel european decât la nivel naţional. Eurodeputata Renate Weber
    comentează: Mi-ar face
    mare plăcere să zic că asta se întâmplă pentru că oamenii apreciază mai mult ce
    facem noi aici, în PE. Dar o să fiu obiectivă şi o să spun că, din punctul meu
    de vedere, lipsa de încredere a românilor în parlamentul naţional e atât de
    mare încât oamenii simt nevoia să se raporteze la o altă instituţie. Pe de altă
    parte, noi la PE primim o grămadă de mesaje fie prin e-mail, fie prin poşta
    clasică. Şi mulţi dintre noi, eurodeputaţii, chiar răspundem la aceste
    întrebări. Ori pentru cetăţenii români care nu sunt obişnuiţi să primească
    feedback nici de la autorităţile îndreptăţite să le răspundă, este o dovadă a
    unui comportament normal.




    În concluzie, potrivit acestui sondaj de opinie Parlametru, UE se bucură încă de susţinerea cetăţenilor săi, chiar dacă entuziasmul
    e mai diminuat. În plus, conform Eurobarometrului standard din toamnă, majoritatea românilor au
    încredere în UE (52%, faţă de 36% media europeană).Totuşi, 66% dintre europeni
    şi 79% dintre români consideră că UE este un loc de stabilitate într-o lume
    tulbure.

  • România, de 10 ani în NATO (reluare)

    România, de 10 ani în NATO (reluare)

    Un motiv în plus pentru Alianţa Nord-Atlantică să-şi adapteze strategiile la provocările actuale sau viitoare. Două direcţii sunt importante în luarea deciziilor, sublinia premierul român, Victor Ponta, în cadrul unui simpozion organizat la Bucureşti pentru a marca 10 ani de apartenenţă la Alianţă – un spaţiu economic comun al NATO, dar şi o extindere a securităţii militare către ţările care şi-au manifestat dorinta de a intra în Uniunea Europeană.



    Victor Ponta: Eu cred că NATO are obligaţia, şi noi ca ţară membră NATO, ca la summitul din septembrie să discutăm în mod concret şi real despre ce strategie are NATO legată de Republica Moldova, de Georgia, de Ucraina. Altfel, doar promisiuni şi doar îndemnuri pentru aceste ţări nu vor fi suficiente.”


    Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu aprecia, la rândul său, că profilul NATO trebuie adaptat unui societăţi aflate în continuă schimbare: Construirea unor capacităţi de apărare este importantă, chiar dacă uneori dezvoltarea stării militare pare excesivă. La această nouă răscruce de drumuri în lumea globalizată, importantă este nu atât alegerea unui drum sau altuia, cât capacitatea de a anticipa unde duc acele drumuri. Sau, alte drumuri noi care se pot deschide într-un secol de transformări neaşteptate în care jocul riscurilor şi actorii se schimbă cu rapiditate.”



    În cei zece ani ca membră a NATO, România a participat în teatrele de operaţiuni din Irak, Afganistan, Balcanii de Vest şi Nordul Africii, numărul militarilor implicaţi fiind de circa 40 de mii. 26 dintre aceştia au murit în misiuni, cei mai mulţi în Afganistan, iar 145 au fost răniţi. În tot acest timp, România a încheiat, pe de altă parte, parteneriate strategice, şi-a modernizat şi restructurat Armata la standardele Alianţei Nord-Atlantice. Pasul făcut în urmă cu un deceniu i-a adus României garanţia de securitate pe toate frontierele sale, dar şi certitudinea că cel care a oferit-o are capacitatea să o şi îndeplinească, spune istoricul Dorin Matei. În ceea ce priveşte poziţia României în cadrul Alianţei, Dorin Matei consideră:



    Cred că vocea României a arătat în ultima vreme destul de bine în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. România a insistat mereu pe nevoia de concentrare pe zona aceasta. A fost o discuţie întreagă despre zona mediteraneană că ar fi foarte importantă, fiindcă este cea prin care ar pătrunde foarte uşor terorismul în Europa, dar România continuu a insistat – şi iată că istoria îi dă dreptate – că această zonă est-europeană şi, mai ales, Marea Neagră unde sunt atâtea confllicte îngheţate, este una căreia trebuie să i se acorde toată atenţia.


    Aş mai completa, apropo de redistribuirea forţelor NATO şi a atenţiei NATO, faptul că la începul anilor 1990 au existat acorduri între NATO şi Rusia potrivit cărora NATO se angaja să nu deplaseze în noile teritorii integrate în Alianţă forţe şi mijloace peste o anumită limită. Prin acţiunea Rusiei în Crimeea, NATO are mâinile dezlegate. Occidentalii, spre deosebire de ruşi, întotdeauna şi-au respectat angajamentele. În momentul de faţă, nu mai sunt obligaţi să le respecte şi şi vom vedea la următorul summit NATO cum se va purta discuţia despre redistribuirea inclusiv a forţelor şi a mijloacelor NATO în teritoriu.”



    Consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, Iulian Chifu, aminteşte că insistenţa României în legătură cu importanţa Mării Negre pentru Alianţa Nord Atlantică, pentru securitatea acestei regiuni, s-a remarcat începând cu Riga, când această componentă a apărut în declaraţiile finale ale summitului NATO, toate culminând în 2008 cu summitul de la Bucureşti în care această preocupare pentru securitatea la Marea Neagră a fost relevantă. Într-un interviu pentru Radio România, Iulian Chifu aminteşte, pe de altă parte:


    Trebuie să subliniem întotdeauna relaţia specială pe care o avem cu SUA, parteneriatul strategic cu SUA şi am văzut cât de mult înseamnă acest parteneriat strategic, cat de mult aduce nu numai în domeniul militar şi politic şi de securitate, ci şi în domeniul economic, al dezvoltării economice şi în toate celelalte domenii”.



    De altfel, aminteşte Chifu, acest parteneriat strategic şi-a dovedit viabilitatea chiar şi în această ultimă criză, pentru că am putut să vedem cât de repede capabilităţi militare ale Alianţei aparţinând SUA au venit să asigure statele care simţeau o anumită presiune sau percepeau ameninţări la adresa securităţii lor.

  • România, de 10 ani în NATO

    România, de 10 ani în NATO

    Un motiv în plus pentru Alianţa Nord-Atlantică să-şi adapteze strategiile la provocările actuale sau viitoare. Două direcţii sunt importante în luarea deciziilor, sublinia premierul român, Victor Ponta, în cadrul unui simpozion organizat la Bucureşti pentru a marca 10 ani de apartenenţă la Alianţă – un spaţiu economic comun al NATO, dar şi o extindere a securităţii militare către ţările care şi-au manifestat dorinta de a intra în Uniunea Europeană.



    Victor Ponta: Eu cred că NATO are obligaţia, şi noi ca ţară membră NATO, ca la summitul din septembrie să discutăm în mod concret şi real despre ce strategie are NATO legată de Republica Moldova, de Georgia, de Ucraina. Altfel, doar promisiuni şi doar îndemnuri pentru aceste ţări nu vor fi suficiente.”


    Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu aprecia, la rândul său, că profilul NATO trebuie adaptat unui societăţi aflate în continuă schimbare: Construirea unor capacităţi de apărare este importantă, chiar dacă uneori dezvoltarea stării militare pare excesivă. La această nouă răscruce de drumuri în lumea globalizată, importantă este nu atât alegerea unui drum sau altuia, cât capacitatea de a anticipa unde duc acele drumuri. Sau, alte drumuri noi care se pot deschide într-un secol de transformări neaşteptate în care jocul riscurilor şi actorii se schimbă cu rapiditate.”



    În cei zece ani ca membră a NATO, România a participat în teatrele de operaţiuni din Irak, Afganistan, Balcanii de Vest şi Nordul Africii, numărul militarilor implicaţi fiind de circa 40 de mii. 26 dintre aceştia au murit în misiuni, cei mai mulţi în Afganistan, iar 145 au fost răniţi. În tot acest timp, România a încheiat, pe de altă parte, parteneriate strategice, şi-a modernizat şi restructurat Armata la standardele Alianţei Nord-Atlantice. Pasul făcut în urmă cu un deceniu i-a adus României garanţia de securitate pe toate frontierele sale, dar şi certitudinea că cel care a oferit-o are capacitatea să o şi îndeplinească, spune istoricul Dorin Matei. În ceea ce priveşte poziţia României în cadrul Alianţei, Dorin Matei consideră:



    Cred că vocea României a arătat în ultima vreme destul de bine în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. România a insistat mereu pe nevoia de concentrare pe zona aceasta. A fost o discuţie întreagă despre zona mediteraneană că ar fi foarte importantă, fiindcă este cea prin care ar pătrunde foarte uşor terorismul în Europa, dar România continuu a insistat – şi iată că istoria îi dă dreptate – că această zonă est-europeană şi, mai ales, Marea Neagră unde sunt atâtea confllicte îngheţate, este una căreia trebuie să i se acorde toată atenţia.


    Aş mai completa, apropo de redistribuirea forţelor NATO şi a atenţiei NATO, faptul că la începul anilor 1990 au existat acorduri între NATO şi Rusia potrivit cărora NATO se angaja să nu deplaseze în noile teritorii integrate în Alianţă forţe şi mijloace peste o anumită limită. Prin acţiunea Rusiei în Crimeea, NATO are mâinile dezlegate. Occidentalii, spre deosebire de ruşi, întotdeauna şi-au respectat angajamentele. În momentul de faţă, nu mai sunt obligaţi să le respecte şi şi vom vedea la următorul summit NATO cum se va purta discuţia despre redistribuirea inclusiv a forţelor şi a mijloacelor NATO în teritoriu.”



    Consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, Iulian Chifu, aminteşte că insistenţa României în legătură cu importanţa Mării Negre pentru Alianţa Nord Atlantică, pentru securitatea acestei regiuni, s-a remarcat începând cu Riga, când această componentă a apărut în declaraţiile finale ale summitului NATO, toate culminând în 2008 cu summitul de la Bucureşti în care această preocupare pentru securitatea la Marea Neagră a fost relevantă. Într-un interviu pentru Radio România, Iulian Chifu aminteşte, pe de altă parte:


    Trebuie să subliniem întotdeauna relaţia specială pe care o avem cu SUA, parteneriatul strategic cu SUA şi am văzut cât de mult înseamnă acest parteneriat strategic, cat de mult aduce nu numai în domeniul militar şi politic şi de securitate, ci şi în domeniul economic, al dezvoltării economice şi în toate celelalte domenii”.



    De altfel, aminteşte Chifu, acest parteneriat strategic şi-a dovedit viabilitatea chiar şi în această ultimă criză, pentru că am putut să vedem cât de repede capabilităţi militare ale Alianţei aparţinând SUA au venit să asigure statele care simţeau o anumită presiune sau percepeau ameninţări la adresa securităţii lor.

  • 10 ani de la aderarea României la NATO

    10 ani de la aderarea României la NATO

    România este în cea mai bună situaţie geopolitică şi militară din istoria ei. Aparţine Uniunii Europene şi NATO, cele mai selecte cluburi mondiale ale ţărilor democratice, prospere şi puternice, şi are un statut mai sigur ca niciodată. Totul începea pe 29 martie 2004, când România devenea membru de facto al NATO. Au urmat 10 ani de prezenţă activă în cadrul alianţei militare pe teatrele de război. Până acum, 26 de militari români au fost ucişi în misiunile de menţinere a păcii din Irak şi Afghanistan.



    România a intrat în valul al doilea al extinderii NATO. Istoricul Adrian Pop de la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti a explicat de ce nu a intrat România în primul val, atunci când au aderat Polonia, Cehia şi Ungaria.



    “România a fost vizată iniţial în primul val de extindere din 1997, la summitul NATO de la Madrid. Atunci, aspiraţia de integrare nu a fost materializată fiind invitate doar 3 ţări central europene. La vremea respectivă, România nu s-a bucurat de sustinerea ţărilor-cheie care ar fi putut determina intrarea în NATO, în primul rând SUA, şi din Europa, şi anume Germania. Exista o oarecare rivalitate la vremea respectivă pentru controlul Flotei a 6-a din Mediterana. Franţa, care sprijinea candidatura României, ar fi vrut să deţină ea controlul. Admiterea unor ţări din flancul sud-estic ar fi creat un profil mai pregnant Franţei pentru a aspira la realizarea acestui deziderat. În acelaşi timp, SUA dorea să-şi păstreze controlul asupra acelei flote. România a căzut atunci şi ca o pierdere colaterală într-un conflict de interese dintre puteri importante din cadrul NATO. De asemenea, România a pierdut şansa de a avea o relaţie bună cu Germania care are un rol covârşitor în Europa privitor la Alianţa Nord-Atlantică. România a avut o relaţie dificilă cu Germania după 1990. Primul şef de stat care ar fi dorit să vină în România era cancelarul Helmuth Kohl. Şi acea vizită a fost amânată politicos, dar destul de ferm de guvernul de atunci al României, la începutul anilor 1990. Primul ministru al unei ţări occidentale care avea să calce în România era ministrul francez de externe Roland Dumas. A fost un context nefavorabil din acest punct de vedere. Dar trebuie să spunem că nici România nu făcuse toţi paşii necesari pentru a se pregăti pentru acel moment.”



    La graniţa dintre secolul 20 şi secolul 21, lumea era în schimbare, iar opţiunile de politică externă ale principalilor actori mondiali s-au modificat substanţial. Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au contribuit în mod decisiv la regândirea rolului NATO în lume. Iar România avea să beneficieze de pe urma schimbării, dar era şi meritul ei de a se fi angajat pe calea schimbării. Adrian Pop.


    “După atacurile teroriste din 2001, contextul s-a schimbat radical. Din nou, spaţiul acesta al regiunii Mării Negre a devenit extrem de important. S-a văzut că zona Mării Negre este o zonă de tranzit pentru această provocare la adresa securităţii mondiale care era terorismul transnaţional. Era foarte important ca ţări precum România şi Bulgaria să facă parte din sistemul occidental de securitate pentru că Occidentul se punea la adăpost mai bine faţă de această ameninţare. S-a schimbat contextul care a facilitat invitarea de la summitul NATO de la Praga din 2002, finalizată după 2 ani după ratificare, prin intrarea noastră în NATO. Şi organismul militar românesc în 2004 era altul, era mult mai bine pregătit. Parcursese un drum extrem de sinuos. Înainte de 1989, România avea o armată de 370.000 militari, destul de prost echipată şi prost dotată, nesuplă şi neflexibilă. Ea a suferit un proces de reducere treptată şi de inversare a piramidei în cadrul armatei. Numărul excesiv de mare al ofiţerilor de grad superior a fost redus semnifcativ şi s-a ajuns la o piramidă mai normală din punctul de vedere al susţinerii la nivelul gradelor mai mici. Şi contextual intern şi cel extern au fost de aşa natură încât să faciliteze integrarea României în NATO.”



    Care au fost beneficiile economice ale apartenenţei României la NATO? Adrian Pop: “Se ştie că apartenenţa la o alianţă politico-militară, şi vorbim despre cea mai încununată de success alianţă din istorie, prezintă nişte garanţii pentru potenţialii investitori. Investiţiile au crescut în raport cu perioada anterioară, deşi nu la proporţiile sperate şi dorite de România. Chiar au fost probleme cu principala ţară din NATO, cu SUA, mult timp relaţiile noastre economice au fost destul de precare, chiar şi după intrare. Situaţia a fost corectată pe pacurs. În acelaşi timp, a fost oferită această umbrelă de securitate care este garantată de articolul 5 privitor la apărarea colectivă din tratatul de la Washington. Într-un context mai delicat, mai belicos, inclusiv cel actual, acesta reprezintă un atu foarte important pentru o ţară aflată la graniţa NATO şi în apropierea Federaţiei Ruse.”



    Nicio fiinţă umană nu-şi doreşte războiul care aduce tragedii şi moarte. Dar descurajarea tuturor celor care vor să-şi impună o agendă politică nedemocratică şi să cultive fantasme imperialiste înseamnă un răspuns bazat pe democraţie, putere militară şi solidaritate, valori fundamentale ale tuturor membrilor NATO.

  • Zece ani în NATO

    Zece ani în NATO

    Ceremonia aniversară de zece ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a avut loc duminică, 6 aprilie, la Bucureşti. Le eveniment au luat parte ministrul Apărării Naționale, Micea Dușa, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea şi ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean.


    Cu acest prilej au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor Militari Români căzuți în teatrele de operații și pe teritoriul României. De asemenea, au fost arborate drapelul României şi cel al Alianţei Nord-Atlantice şi au fost expuse pentru public echipamente tehnice militare.



    În această perioadă au fost rotiți în teatrele de operații peste 40.000 de militari, nu numai în 5-10 ani, vorbesc de întreaga perioadă de când am semnat acordul pentru Parteneriatul pentru Pace. 26 de militari români şi-au pierdut viaţa, 23 în Afganistan, trei în alte teatre de operații. În această perioadă peste 400 de ofițeri și subofițeri au participat și participă la asigurarea funcționării organismelor militare, fie că este vorba de NATO, fie că este vorba despre organismele militare ale Uniunii Europene”, a declarat, duminică, Mircea Duşa.



    România este membră a NATO din 29 martie 2004, iar în cei zece ani a participat activ la numeroase misiuni alături de partenerii de Alianţă.

  • Militari români în operaţiuni internaţionale

    Militari români în operaţiuni internaţionale

    Aniversare tristă pentru România la împlinirea, pe 29 martie, a 10 ani in NATO, marcată de moartea, duminică, a unui militar şi rănirea unor camarazi în explozia unui dispozitiv improvizat, in Afganistan. Aceştia executau o misiune de patrulare în comun cu forţele de securitate afgane, pe autostrada care face legatura intre Kabul si Kandahar.


    În cei zece ani de la aderarea României la NATO, 40 de mii de militari români au participat în misiuni internationale. Prima si cea mai importanta misiune la care a participat Bucurestiul ca membru al Aliantei este insa cea din Afganistan, unde Romania a trimis peste 24 de mii de militari şi a pierdut, in 12 ani, si cei mai multi soldati, peste 23.



    Cel mai mare număr de soldati români aflaţi simultan într-un teatru de operatiuni a fost de 2 mii, în 2011, in cadrul misiunii ISAF (Forţa de Asistenţă de Securitate în Afganistan). În prezent, România mai are dislocaţi în această ţară circa 1050 de militari, care alături de celelalte trupe străine urmează să se retragă până la sfârşitul anului, când puterea va fi predată autorităţilor afgane.



    Apreciată, deopotrivă, atât de aliaţii din NATO cât şi de Kabul, prezenţa militară românească în Afganistan va fi completată, după 2014, cu o contribuţie importantă la reconstrucţia acestei ţări. Astfel, 200 de militari români vor mai rămâne în această ţară unde ar urma să instruiască trupele armatei afgane. Alti aproape 10 mii de militari romani au fost mobilizati pentru mentinerea pacii in Irak, iar pentru misiunile din Bosnia Hertegovina si Kosovo – cateva sute. Până acum, cel putin 26 de militari români şi-au pierdut viaţa si peste 140 au fost raniti în misiuni ale Aliantei Nord-Atlantice din Balcanii de Vest, Irak, Afganistan si nordul Africii.



    In ciuda bilantului trist, premierul Victor Ponta a declarat ca Ziua în care România a aderat la NATO, in urma cu un deceniu, a devenit un moment de referinţă în istoria naţională, deoarece a insemnat atingerea unui nou nivel de stabilitate şi securitate. Ponta a subliniat ca, in aceşti zece ani, s-a dovedit că decizia a fost una fundamentală şi corectă, lucru intarit de actualul context internaţional complex.



    Zilele trecute, şeful statului, Traina Basescu a declarat că, în contextul evenimentelor din regiune, armata română trebuie să aibă un nou obiectiv — creşterea consistentă a capacităţii de reacţie. Potrivit specialistilor, aniversarea unui deceniu in NATO gaseste Romania la granita conflictului ruso-ucrainean, ce ameninta stabilitatea si securitatea regiunii, dar si in postura de a gazdui, la baza de la Deveselu(sud) interceptori anti-racheta, element important al arhitecturii sistemului de aparare antiracheta dezvoltat de NATO in Europa.