Radio România Internațional

Tag: 10 ani in Uniunea Europeana

  • România şi Europa

    România şi Europa

    În 1999, marşul spre Bucureşti al minerilor revoltaţi din Valea Jiului a permis decidenţilor europeni să constate că România rămăsese copios în urmă în materie de sprijin pentru aderarea la Uniunea Europeană. Era, de fapt, continuarea unei situaţii existente în momentul în care românii alungaseră dictura comunistă, în decembrie 1989. Ultimii ani ai lui Ceauşescu au însemnat o înrăutăţire gravă a relaţiilor cu ţările democratice, mai ales cu organizaţia comunitară europeană. Astfel, deşi în anii 70 România era singura ţară comunistă care avea relaţii cu Comunitatea Economică Europeană, ajunsese, în anii 80, la o izolare gravă, care o scotea din programele comunitare pentru Estul Europei.



    Astfel, România a trebuit să parcurgă perioada tranziţiei post-comuniste cu un ajutor european redus, spre deosebire de alţi colegi de istorie comunistă forţată. De altfel, Polonia şi Ungaria chiar au contribuit la numele programului PHARE, unul dintre cele mai consistente proiecte de ajutor pentru fostele ţări comuniste. În tot acest timp, românii au condus în statisticile devotamentului pro-european şi nord-atlantic. Paradoxal, dacă în timpul comunismului, românii nu puteau să iasă din propria ţară din cauza regimului dictatorial, după 1989 ei au avut nevoie de vize obţinute în condiţii stricte pentru a călătorii în Vestul Europei. Acest regim strict a fost menţinut de ţările comunitare inclusiv după ce a fost semnat acordul de asociere a României la Uniunea Europeană.




    Întregul efort al societăţii româneşti în tranziţie de pregătire pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană sunt acum istorie, o istorie recentă care ne permite deja să vorbim de un deceniu de apartenenţă la organizaţia comunitară. Pe de altă parte, România a fost invitată, la Praga, în anul 2002, să adere la NATO, iar în 2004 au fost depuse instrumentele de ratificare a acordului de aderare la organizaţia nord-atlantică. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat un proces intens de pregătire şi de verificare a rezultatelor obţinute în acest efort, cu închiderea treptată a dosarelor aderării. În aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană şi a fost lansată ratificarea acestuia de către fiecare dintre statele membre.



    Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 şi a reprezentat o realizare istorică atât pentru români cât şi pentru Europa. Se încheia o paranteză lungă şi nedreaptă, iar eforturile românilor de modernizare a societăţii şi de revenire în concertul internaţional şi în dezbaterea europeană erau încununate de succes. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României în Europa, ideal pentru care românii au luptat de-a dreptul, mai ales după căderea Cortinei de Fier, la sfârşitul celui de al doilea Război Mondial, şi abandonarea României în braţele comunismului de tip sovietic.



    Acum, bilanţul deceniului de apartenenţă efectivă a României la Uniunea Europeană este pozitiv şi chiar generos, în ciuda multor lucruri care mai sunt de făcut. Societatea românească s-a schimbat semnificativ, economia a evoluat, democraţia s-a întărit. Din păcate, un proces ce ar fi trebuit să fie subînţeles, aderarea la Spaţiul Schengen, a devenit o bătaie de cap pentru decidenţi şi toate eforturile făcute de români par a fi în zadar. În acest context, România a rămas, după 10 ani, o ţară dedicată idealurilor europene, implicată în dezbaterile privind viitorul construcţiei şi al filosofiei europene

  • România – 10 ani în Uniunea Europeană

    România – 10 ani în Uniunea Europeană

    Lungul drum al aderării începea în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european care instituia o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul României de a deveni membru al Uniunii şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea Bruxellesului. Doi ani mai târziu, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe, de atunci dar şi de acum, Teodor Meleşcanu, depunea cererea oficială a Bucureştiului de aderare la UE.



    Aderarea României în urmă cu zece ani reprezintă un moment de însemnătate istorică, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării ţării, ca stat membru UE, la procesul decizional european, precizează, acum, un comunicat al Ministerului de Externe. În cei zece ani de la aderare, România a fost subiectul unor transformări majore, toate în beneficiul cetăţenilor români, consideră Leonard Orban, primul comisar european al României, în perioada 2007 – 2010. Direcţia pe care mergem este una benefică, este una care ne va permite în continuare să ne consolidăm ca stat şi va permite cetăţenilor români să fie din ce în ce mai prosperi şi din ce în ce mai siguri şi optimişti cu privire la viitorul lor, consideră Orban.



    Bilanţul primilor zece ani este cu siguranţă pozitiv, apreciază, într-un interviu acordat pentru RRI, şi europarlamentarul Dan Claudiu Frunzulică (track): România a intrat într-o organizaţie importantă pentru coeziunea, stabilitatea şi dezvoltarea europeană. Gândiţi-vă la cele patru mari libertăţi pe care le aduce UE cetăţenilor, cât şi mediului de afaceri european, libertatea de circulaţie a cetăţenilor, libertatea capitalurilor, a serviciilor, cât şi a bunurilor. Toate aceastea sunt câştigate de România, fără să mai vorbim de fondurile europene de dezvoltare, pe care, din păcate, România nu le-a accesat în măsura în care trebuia, dar ne exprimăm încrederea că acest lucru se va face mai mult în viitor.”



    Potrivit Eurostat, PIB al României a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006, înaintea aderării, la 160 de miliarde de euro în 2015. România a primit, în cei 10 ani, 39,8 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 13,7 miliarde de euro. Cel mai mare avantaj al aderării îl reprezintă fondurile europene, menite să ajute la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele vechi ale Uniunii, însă România nu a reuşit să atragă toţi banii alocaţi de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările Uniunii la acest capitol. Zece ani în UE, pentru România înseamnă zece ani de creştere, de dezvoltare, de consolidare a democraţiei, consideră şi fostul premier Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală în perioada 2010 – 2014.



    Pentru oamenii din România, zece ani în UE se pot vedea aproape zilnic, de la tinerii care au posibilitatea să studieze, să aibă experienţe profesionale în ţări din Uniunea Europeană până la primarul de comună rurală, care, cu fonduri europene, a reuşit să facă pentru săteni un drum mai acătării”, spune Cioloş, într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.



    Rememorând perioada în care a fost comisar european, Dacian Cioloş a amintit că atunci a fost reformată politica agricolă comună. Am făcut ca ea să semene mai bine cu ceea ce România şi românii, între altele, au nevoie pentru a-şi dezvolta agricultura şi pentru a-şi dezvolta mediul rural. Mi-am dat seama că modul cel mai eficient de a ajuta România în interiorul Uniunii Europene este să poţi să ai această deschidere de viziune şi această experienţă care, în mod clar, îmbogăţeşte şi ne face pe noi, românii, să fim mai conştienţi de potenţialul pe care îl avem şi mai încrezători de ceea ce putem face ca ţară în UE”, mai spune Cioloş.



    Cetăţenii români merită drepturi egale în UE şi mai multe şanse la o viaţă mai bună, consideră şi actualul comisar european Corina Creţu. Se împlinesc zece ani de creştere şi dezvoltare, de eforturi, de sacrificii, dar şi de realizări. România a devenit un pol de stabilitate în regiune şi un motor de creştere economică. După aceşti zece ani în care integrarea europeană a devenit un succes al tuturor românilor, al oamenilor obişnuiţi, dar şi al statului român, urmează noi paşi pe drumul nostru european care trebuie continuat şi aprofundat, afirmă comisarul european.



    Ce se va întâmpla în viitor cu UE şi care va fi rolul României? Din nou, europarlamentarul Dan Claudiu Frunzulică: Pentru România, UE reprezintă şi o ancoră din punct de vedere al securităţii, nu numai din punct de vedere economic, social, cultural. În ultimul timp, UE îşi întăreşte politica de securitate şi apărare comună, care în final să ducă chiar la o autonomie din punct de vedere al securităţii şi apărării, dar în strânsă colaborare cu NATO. România trebuie să-şi îmbunătăţească poziţia în cadrul UE. Prin cetăţenii săi bine pregătiţi poate ocupa în viitor funcţii importante în cadrul structurilor UE.” La capitolul obiective, pe lista Bucureştiului, alături de atragerea cât mai multor fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare, regăsim aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro.

  • România, 10 ani de la aderarea la UE

    România, 10 ani de la aderarea la UE

    România a împlinit, pe 1 ianuarie 2017, zece ani de când face parte din Uniunea Europeană. A fost un deceniu de eforturi şi sacrificii, dar şi de creştere şi dezvoltare, susţine actualul reprezentant al României în executivul comunitar, Corina Creţu, comisar european pentru politică regională. Corina Creţu: În ultimii ani, România a devenit un pol de stabilitate în regiune şi un motor de creştere economică. După aceşti zece ani, în care integrarea europeană a devenit un succes al tuturor românilor, al oamenilor obişnuiţi, dar şi al statului român, drumul spre Europa, spre mai multă integrare este cel care va ajuta şi mai mult România şi pe toţi cetăţenii săi. Un gând special pentru tinerii care vor să se implice şi să reuşească în ţara lor: aveţi încredere în proiectul european, fiţi parte a lui şi următorii 10 ani pot arăta, vă asigur, aşa cum vă doriţi.



    Efecte concrete ale aderării la blocul comunitar putem vedea în viaţa de zi cu zi, spune şi fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş. La rândul său, primul comisar european din partea României, Leonard Orban, actual consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, consideră că într-o serie de domenii, aşteptările României au fost chiar depăşite. Leonard Orban: Dacă mă uit acum retrospectiv, îmi dau seama că într-o serie întreagă de domenii am realizat mai mult decât ne aşteptam să realizăm la acel moment. Direcţia pe care mergem este una benefică. Ne va permite în continuare să ne consolidăm ca stat şi va permite cetăţenilor români să fie din ce în ce mai prosperi şi din ce în ce mai siguri şi optimişti cu privire la viitorul lor.



    Cel mai mare avantaj al aderării îl reprezintă fondurile europene, menite să ajute la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele vechi ale Uniunii, însă România nu a reuşit să atragă toţi banii alocaţi de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările Uniunii la acest capitol. Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006, înaintea aderării, la 160 de miliarde de euro în 2015. România a primit în cei 10 ani aproape 40 de miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu circa 14 miliarde de euro.



    Rata şomajului a fost cu 3,1% mai scăzută în 2015 şi tot datorită banilor europeni, în perioada 2007-2016, au fost create mai mult de 40 de mii de locuri de muncă. Un alt avantaj pentru români este libera circulaţie în UE, dar în acelaşi timp acest lucru a însemnat şi plecarea a milioane de lucrători în alte ţări europene. După zece ani în Uniune, România este în continuare sub Mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie, este în afara spaţiului Schengen, iar aderarea la moneda euro rămâne un obiectiv