Tag: 100 de ani

  • Retrospectiva săptămânii 25.03 – 31.03.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.03 – 31.03.2018

    100 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria Mamă


    Legislativul de la Bucureşti a organizat,
    marţi, 27 martie, o şedinţă solemnă cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la
    unirea Basarabiei cu România. A fost adoptată o Declaraţie în care se arată că Parlamentul
    consideră drept legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care
    susţin reunificarea cu România ca o continuare firească a procesului de
    dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. Provincie cu populaţie majoritar
    românească aflată timp de 106 ani sub ocupaţie ţaristă, Basarabia s-a unit cu
    Patria Mamă în 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în
    1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică
    Moldova. Strivit şi negat în perioada URSS-ului, românismul a fost pervertit
    prin inventarea unei limbi şi a unei identităţi moldoveneşti, separate de cele
    româneşti. Totodată, la fiecare scrutin electoral, o luptă acerbă se dă, de ani
    buni, între politicienii care mizează pe cartea integrării europene şi cei care
    vor să readucă Republica pe orbita rusească. Să nu uităm nici că, în 1992,
    Moscova a susţinut, cu trupe, veleităţile separatiste pro-ruse din regiunea
    Transnistria, unde încă se mai găseşte armament rusesc greu. Prin urmare, pentru
    mulţi analişti, reunificarea cu România ţine de un viitor relativ îndepărtat.
    Până la un astfel de eventual moment, oamenii politici de la Bucureşti sunt de
    acord că importantă rămâne aprofundarea legăturilor speciale dintre România şi
    Republica Moldova şi susţinerea parcursului european şi nord-atlantic al
    micului stat de la Est, cel mai sărac din Europa. Chiar miercuri a fost semnată
    preluarea de către Transgaz România a companiei similare din Republica Moldova,
    Vestmoldtransgaz. Cu acest prilej, premierul Viorica Dăncilă a declarat: Din acest moment, putem
    spune că Transgaz a devenit un actor regional, dar, în acelaşi timp, ne bucură
    şi interconectarea din punct de vedere energetic între România şi Republica
    Moldova.
    Contractul va
    înlesni construirea gazoductului Ungheni-Chişinău, ce va fi o prelungire a
    conductei ce uneşte, acum, Iaşi, urbe din nord-estul României, de oraşul Ungheni din vestul
    Republicii vecine.



    Eterna modificare a Legilor Justiţiei


    PNL şi USR, din opoziţia parlamentară de
    la Bucureşti, au sesizat, pentru a doua oară, Curtea Constituţională privitor
    la cele trei Legi ale Justiţiei- statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea
    CSM – pe care Puterea le vrea
    modificate. Opoziţia acuză graba şi superficialitatea în corectarea Legilor
    după prima sesizare a Curţii şi susţine, în continuare că, şi după schimbările
    făcute, proiectele de acte normative lasă loc abuzurilor şi pun sub semnul
    întrebării independenţa Justiţiei. Deputatul liberal, Gabriel Andronache, dă un
    exemplu: În ziua în care au fost adoptate, în plenul
    Senatului a fost introdus în legea de modificare şi completare a Legii 303 un
    amendament care a fost denumit de majoritatea parlamentară corelare
    tehnico-legislativă, când el, practic, a modificat definiţia erorii
    judiciare. Inadmisibil din punctul nostru de vedere ca aşa ceva să se întâmple
    în procedura parlamentară. Există, totodată, foarte multe motive care se referă
    la conţinutul acestor modificări şi, care, fac în continuare reglementările în
    cauză toxice pentru sistemul de justiţie din România.
    PSD, la putere,
    spune, în schimb, că modificările au fost făcute democratic, iar Legile
    Justiţiei reformate sunt mai necesare ca oricând. Liderul social-democrat, Liviu
    Dragnea: Au fost atacate la Curtea Constituţională, Curtea
    Constituţională a declarat, cu excepţia câtorva articole, toate legile
    constituţionale. Acum o să vedem ce au atacat. Judecătorii Curţii
    Constituţionale o să analizeze din nou. Această disperare, până la urmă, se va
    încheia.
    CCR a anuţat că va discuta noile sesizări privind modificările la
    Legile Justiţieipe 19 aprilie.



    Scandal diplomatic: Rusia împotriva tuturor


    Rusia a ales să pozeze în victimă şi să răspundă
    Occidentului pe baza principiului reciprocităţii, negând, în paralel, cu
    vehemenţă orice implicare în otrăvirea, pe 4 martie, în Marea Britanie, a
    fostului agent dublu rus, Serghei Skripal, şi a fiicei acestuia:
    potrivit poliţiei britanice, pe uşa
    de la intrarea în casa ex-spionului
    a fost găsită o cantitate foarte mare de substanţă neurotoxică. Ca un semnal
    puternic transmis Moscovei că nu poate sfida legislaţia internaţională
    privitoare la folosirea de arme chimice, circa 150 de diplomaţi ruşi din America
    de Nord şi Europa până în Australia au fost expulzaţi în semn de solidaritate
    cu Marea Britanie. În plus, în Statele Unite, administraţia Trump a închis
    consulatul rus de la Seattle, argumentând că este prea aproape de cea mai mare
    bază americană de submarine nucleare. Inclusiv la Bucureşti, ministerul de
    Externe a anunţat, luni, că un diplomat rus va fi declarat persona non-grata şi expulzat din România. Ministrul Teodor
    Meleşcanu a explicat că este nevoie de un semnal de solidaritate mai ales în contextul
    Brexit, pentru a se dovedi că Uniunea Europeană doreşte, în continuare, o
    relaţie foarte strânsă cu Londra în domeniul apărării şi securităţii, chiar şi
    după ieşirea acestei ţări din blocul comunitar. Decizia României este,
    probabil, manifestarea nebuniei politice colective – a reacţionat Ambasada Rusiei la Bucureşti. Ulterior,
    în a doua parte a săptămânii, situaţia a căpătat noi proporţii: Moscova a promis represalii
    identice pentru toate ţările care au ales să o înfrunte.

  • România – 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial

    România – 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial

    La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondal, la Bucureşti şi în alte localităţi, au fost comemoraţi cei peste 330.000 de eroi căzuţi la datorie în aceasta conflagraţie. Este cel mai mare tribut de sânge dintre toate naţiunile implicate, raportat la populaţia totală. Încă de sâmbătă, în mod simbolic, militarii Armatei Române din Brigada 2 Infanterie au trecut, din nou, Munţii Carpaţi, reconstituind operaţiunile de preluare, în 1916, a controlului asupra căilor de acces strategic în direcţia Transilvania, pentru recuperarea provinciei istorice.



    Un an mai târziu, în 1917, au avut loc lupte grele, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, unde cuvintele “Pe aici nu se trece” au intrat în istorie prin jertfa a peste 27.000 de soldaţi români care au respins atacurile armatei germane. “Am avut, afirma, sâmbătă, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, politicieni şi oameni de stat vizionari, diplomaţi abili pe tot parcursul Primului Război Mondial, dar aceştia nu ar fi avut un fundament să deruleze contribuţia lor la istoria ţării dacă n-ar fi fost contribuţia decisivă a armatei. Finalul Primului Război Mondial, semnarea Tratatul de la Versailles au dus la reîntregirea tuturor provinciilor istorice într-un stat unitar al românilor.”



    În întreaga ţară, duminică, au fost depuse coroane de flori la monumentele eroilor, au fost rostite, pentru prima dată, în cadru solemn, numele celor căzuţi, iar, în biserici, preoţii au oficiat slujbe de pomenire. Şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, din Bucureşti a avut loc o ceremonie naţională.



    Comemorarea Primului Război Mondial, arăta, în acest cadru, preşedintele Klaus Iohannis, aduce cel mai puternic argument în favoarea proiectului european. Uniunea Europeană ne-a adus mai mult de 70 de ani de pace, a spus şeful statului, care a subliniat că acesta este cel mai amplu proiect politic şi cultural de înţelegere şi dialog între europeni.



    Klaus Iohannis: “Acum, este mai potrivit ca oricând să ne angajăm la întărirea edificiului european, printr-un modern şi consistent proiect de ţară. Este un efort pe care la fel ca în urmă cu o sută de ani, avem datoria să ni-l asumăm cu toţii, politicieni, oameni de ştiinţă şi cultură, milioane de români. Este responsabilitatea noastră să facem ca acest proiect să adauge forţă, substanţă şi unitate Europei şi să pună bazele unei dezvoltări pe termen lung a României.”



    Centenarul intrării României în prima conflagraţie mondială a fost marcat şi la Paris, printr-o expoziţie de fotografie. A fost, astfel, celebrată şi frăţia de arme dintre cele două armate, consolidată prin misiunea în România a generalului francez, Henri Berthelot. De altfel, marţi, ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian va face o vizită la Bucuresti, în cursul căreia va depune flori la Monumentul Soldaţilor Francezi căzuţi în Primul Război Mondial.