Radio România Internațional

Tag: 102 taxe

  • Retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016

    Creştere economică
    record în România



    Creşterea economică a României pe primele 9 luni ale
    anului este de 4,9 la sută şi a fost resimţită, inclusiv, în îmbunătăţirea
    nivelului de trai al populaţiei, a afirmat, joi, ministrul de finanţe, Anca
    Dragu. Ea a mai spus că această creştere este cea mai mare din Uniunea
    Europeană şi a subliniat că principalii indicatori economici au înregistrat
    creşteri consistente în raport cu perioada similară a anului trecut. Pe de altă
    parte, anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale
    din istoria sa, ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite curpinse în noul
    Cod Fiscal. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ
    Dumitru, care a avertizat că o continuare la nesfârşit a acestor reduceri poate
    duce chiar la disoluţia statului. De asemenea, el a mai atras atenţia că, în
    privinţa deficitului bugetar, există riscul de a depăşi ţinta de 3% din
    Produsul Intern Brut.


    Legea care prevede eliminarea a 102 taxe, la CCR



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a contestat, la
    Curtea Constituţională, legea prin care sunt eliminate peste o sută de taxe
    nefiscale, lege adoptată, luna trecută, pe repede înainte de Parlament. Legea
    prevede, între altele, eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a timbrului de mediu
    pentru autovehicule, a taxei pentru eliberarea paşaportului temporar, a taxei
    radio-tv. In sesizarea trimisă magistraţilor Curţii, preşedintele Iohannis
    susţine că legea încalcă normele constituţionale referitoare la principiul
    separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului
    cu Guvernul şi rolul Executivului. Iniţiatorul legii, liderul PSD, Liviu
    Dragnea, consideră că decizia şefului statului în acest caz este un gest politic.
    De cealaltă parte, liberalii susţin că sunt de acord cu cele mai multe din
    prevederile legii, dar apreciază că este nevoie de păstrarea timbrului de mediu
    şi a taxei radio-TV. Eliminarea acesteia din urmă a născut dezbateri aprinse pe
    scena publică. Apărătorii taxei Radio-TV – organizaţii şi experţi în media din
    România, dar şi din străinătate – spun că renunţarea la ea şi finanţarea
    exclusivă a posturilor publice de la buget ar crea premizele subordonării lor
    politice. Curtea a stabilit ca termen pentru analiza solicitării şefului
    statului data de 14 decembrie.



    Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloş, la un an
    de guvernare



    La un an de la instalarea cabinetului său, premierul român, tehnocratul Dacian Cioloş a
    declarat că obiectivul principal al guvernării a fost asigurarea stabilităţii
    politice, economice şi sociale a ţării într-un an electoral. Sănătatea şi
    Educaţia au fost priorităţile executivului, a mai spus el, şi a arătat că s-a
    reuşit deblocarea proiectelor legate de infrastructură, iar Guvernul s-a
    concentrat inclusiv pe politicile sociale prin măsuri de integrare în câmpul
    muncii şi stimularea creării de noi locuri de muncă. Pe de altă parte,
    primul-ministru a arătat că reforma administraţiei publice nu a mers bine şi că
    este nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi
    politic.



    Reacţii româneşti după alegerile din Republica Moldova



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, consideră că
    Republica Moldova (ex- sovietică, majoritar românofonă) trebuie să îşi menţină
    parcursul european, iar noul preşedinte să dea dovadă de înţelepciune şi
    echilibru în mandatul său. Declaraţia survine
    după alegerile prezindenţiale, din 13 noiembrie, din Republica Moldova,
    câştigate de socialistul pro-rus Igor Dodon, în faţa pro-europenei Maia Sandu. România
    trebuie să îşi redefinească modelul relaţiei cu Republica Moldova, a mai spus
    preşedintele Klaus Iohannis, care consideră că Bucureştiul va trebui să
    păstreze şi să apere caracterul special al acestei relaţii, însă trebuie să
    vizeze sprijinirea instituţiilor moldoveneşti, nu a anumitor persoane. Si
    Guvernul de la Bucureşti speră că instituţiile din Republica Moldova vor
    colabora pentru a susţine parcursul european al statului vecin. La rândul său,
    ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, care a participat, în această
    săptămână, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles, a
    pledat pentru continuarea implementării reformelor asumate de Republica
    Moldova.


    Sentinţe de arestări în dosare de corupţie



    In această săptămână s-au dat sentinţe în mai multe dosare
    de corupţie. Fostul europarlamentar român Adrian Severin a fost condamnat la
    patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de
    influenţă. El a fost acuzat că, în perioada decembrie
    2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia
    britanică The Sunday Times, care
    efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în
    schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale
    Parlamentului European. Miercuri, fosta şefă a Autorităţii Electorale
    Permanente din România, Ana Maria Pătru, a fost arestată preventiv într-un
    dosar în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit
    procurorilor anticorupţie, eaar fi cerut şi primit mită peste 200 de
    mii de euro, în schimbul derulării unor contracte informatice cu o firmă
    favorizată. Tot săptămâna aceasta, fosul
    şef al Secretariatului pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva
    regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Adrian Sanda a
    fost arestat preventiv pentru 29 de zile într-un dosar care vizează acordarea
    ilegală a unor titluri de luptător cu rol determinant în Revoluţia
    anticomunistă din decembrie 1989.

  • Preşedintele Iohannis sesizează CCR cu privire la legea celor 102 taxe eliminate

    Preşedintele Iohannis sesizează CCR cu privire la legea celor 102 taxe eliminate

    Președintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, o sesizare către Curtea Costituţională privind neconstituționalitatea legii care elimină peste 100 de taxe, inclusiv cea radio-tv. Şeful statului a subliniat că Parlamentul trebuia să solicite o informare din partea Guvernului, conform Constituţiei, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare. În sesizarea către Curtea Constituţională, preşedintele Iohannis a menţionat că punctul de vedere al Guvernului a fost cerut în ziua în care propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat. O săptpămână mai târziu, pe 17 octombrie, Senatul a adoptat legea fără informarea din partea executivului.



    Ținând cont de importanța legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, importanță recunoscută de legiuitorul constituant prin reglementarea unei proceduri speciale de adoptare a acestora, nu se poate ajunge decât la concluzia că informarea prevăzută la art. 111 alin. (1) trebuie interpretată în sensul în care Guvernului îi este și permis să redacteze în mod efectiv conținutul informării”, a mai precizat Klaus Iohannis.



    În sesizarea către Curtea Constituţională, preşedintele României a amintit şi de efectul eliminării taxei radio-TV asupra independenţei celor două servicii publice: Neconcordanța dispozițiilor este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaților acestor entități (având în vedere faptul că în sectorul bugetar salariile sunt stabilite prin lege și nu se negociază), contravenind regulilor de tehnică legislativă și, totodată poate afecta autonomia serviciilor publice de radio și televiziune, astfel cum este aceasta consacrată de articolul 31 alineatul 5 din Constituție”.



    Eliminarea taxelor de urgenţă pentru serviciile consulare şi a timbrului de mediu pentru autovehicule fac parte din sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.



    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea – iniţiatorul legii privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale — a afirmat pe o reţea de socializare că decizia şefului statului de a contesta documentul la Curtea Constituţională reprezintă un gest politic.

  • Cum plătim Radioul şi Televiziunea

    Cum plătim Radioul şi Televiziunea

    Pentru că, oficial, se numeşte taxă, abonamentul
    radio-tv, cum i s-a spus, de fapt, tot timpul, a ajuns pe o listă de 102 de
    taxe ce se doreşte a fi eliminate. Un proiect de lege în acest sens se află
    spre grăbită aprobare în Parlament.

    La articolul lV al acestei legi se prevede
    modificarea legii care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor
    publice de radio şi televiziune astfel încât funcţionarea lor să nu mai fie
    finanţată prin acestă taxă-abonament ci prin alocare din bugetul statului. În
    proiect, înainte şi după taxa radio-tv, sunt desfiinţate diverse taxe, de mult
    mai mică amploare şi importanţă. Din toate punctele de vedere măsura
    preconizată, de renunţare la finanţarea serviciilor publice de radio şi
    televiziune prin taxa plătită de beneficiari, ascultătorii, şi adăugarea
    acesteia în povara bugetară, este cel puţin neinspirată. Economic, cheltuiala
    se dublează, prin lipsa taxei şi scoaterea acestor sume dintr-un buget naţional
    ce trebuie alimentat în proporţia corespunzătoare. Taxa respectivă se ridică,
    în prezent, la 6,5 lei, adică mai puţin de 1,5 euro, pe lună. Din aceştia, 4
    lei sunt pentru TVR şi doar 2,5 lei pentru radio. Un alt calcul economic ne
    spune că putem cumpăra, cu cei 2,5 lei plătiţi lunar pentru radioul public, fie
    o pâine obişnuită, fie vreo 3 ţigarete.

    Ne amintim, desigur, carnetele de
    abonat radio pe care poştaşul aplica mici timbre ce demonstrau plata taxei.
    Făceau parte din documentele de bază ale familiei şi erau o mândrie să le poţi
    prezenta, timbrate la zi. Aceste carnete au purtat de-a lungul timpului şi după
    mersul istoriei, fie stema regală, fie stema statului comunist pentru că
    această taxă-abonament există de când funcţionează radioul în România, de când
    s-a înfiinţat Societatea Română de Radiodifuziune, adică din 1928. Nici regimul
    comunist, care avea interesul să-ţi subordoneze propagandistic radioul nu a
    tăiat această legătură dintre publicul ascultător şi instituţia radioului
    public.

    La sfârşitul anilor 80, care au reprezentat şi sfârşitul regimului
    comunist, abonamentul radio-televizor era de 25 de lei pe trimestru, o sumă
    importantă atunci. Asta însemna 8,33 lei pe lună, semnificativ mai mult decât
    se plăteşte în prezent, pentru o ofertă a radioului public infinit mai liberă,
    mai bogată şi mai atractivă.

    Această taxă, de 2,5 lei, în prezent, este departe
    de a fi o plată obişnuită. Ea este un contract moral între ascultători şi
    jurnaliştii Radio România, care nu sunt funcţionari publici ce prestează o
    activitate administrativă ci profesionişti ai comunicării media şi creatori de
    emisiuni, vecine de multe ori cu creaţia artistică.

    Conform legii şi
    principiilor ce guvernează activitatea Radio România, emisiunile radioului
    public informează şi educă, aduc divertisment şi comunicare în familia
    ascultătorilor. Şi, conform studiilor de audienţă, pe o piaţă liberă şi extrem
    de dinamică, ascultătorii posturilor Societăţii Române de Radiodifuziune sunt
    mulţi, sunt cei mai mulţi. Echidistanţa şi profesionalismul sunt principii
    clare ale jurnalismului Radio România. Datorită finanţării prin taxa-abonament,
    criteriul strictei eficieţe economice poate lăsa locul valorii sociale a unor
    subiecte, inclusiv de informare dar mai ales educative şi culturale. Ştirile se
    ascultă mereu la România Actualităţi, România Muzical difuzează muzică
    non-stop, subiectele culturale se găsesc, în primul rând, la România Cultural,
    muzica populară dar şi informaţiile practice se ascultă la Antena Satelor,
    viaţa comunităţilor locale este celebrată la posturile din Bucureşti, Craiova,
    Reşiţa, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi şi Constanţa dar şi la Chişinău. În
    întreaga lume ascultăm Radio România Internaţional în română dar şi în aromână,
    în arabă şi chineză, în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, în
    sârbă, rusă şi ucraineană. Să nu uităm, desigur, agenţia RADOR, faimoasele
    orchestre radio şi festivalul lor, RadiRo, târgul de carte Gaudeamus. Toate
    acestea sunt posibile prin plata unui abonament lunar de 2,5 lei. Este un
    abonament familial, un contract moral pentru întreaga familie a Radio România
    care nu poate fi transformat într-o simplă datorie guvernamental-bugetară, cu
    implicaţii asupra independenţei editoriale ce pot fi anticipate.

  • Jurnal românesc – 19.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 19.09.2016 UPDATE

    Partea finală a procesului electoral din ziua alegerilor din iarnă va fi înregistrată audio-video, prevede un proiect de hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul Ministerului de Interne. Este pentru prima oară când numărarea voturilor va fi filmată, în condiţiile în care, în trecut, au existat o serie de suspiciuni legate de acest moment al scrutinului. Operatorul de calculator al Biroului Electoral din secţia de vot va fi cel care, potrivit proiectului, va asigura înregistrarea audio-video neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheirea votării până la părăsirea secţiei de vot de către membrii Biroului Electoral. Înregistrările vor fi puse, ulterior, la dispoziţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra pentru trei luni. La o întâlnire pe care a avut-o ieri cu prefecţii, ministrul de interne Dragoş Tudorache le-a transmis reprezentanţilor guvernului că obiectivul organizării procesului electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.



    Documentele încheiate de persoane juridice sau fizice române cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente se înregistrează la organul fiscal competent”, se precizează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Aceeaşi obligaţie o au şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent. Contribuabilii mari şi mijlocii fac excepţie şi au obligaţia înregistrării documentelor la organul fiscal central competent pentru administrare.



    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil propunerii legislative a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017. Marţea viitoare aceasta va intra la vot în plen. Luni, Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă a PSD privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale. Propunerea vizează eliminarea mai multor taxe, între care timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio tv. Mai sunt incluse taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Naţională de Pensii.



    România are o contribuţie financiară semnificativă la Sistemul naţional de sănătate din Marea Britanie (NHS), a declarat ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache. El a subliniat că România cheltuieşte peste 100.000 de euro pentru a pregăti un student la medicină pentru a deveni medic şi a precizat că în cadrul NHS lucrează în prezent cel puţin 10.000 de români. La rândul său, The Guardian notează că impactul pozitiv pentru România al faptului că cetăţeni de-ai săi lucrează peste hotare este acela că ei trimit în ţară 7 miliarde de euro într-un an bun şi 3-4 miliarde de euro anual în perioadă de criză economică. The Independent aminteşte că cifra oficială a românilor care trăiesc în Marea Britanie este de circa 272.000 de persoane.



    România nu este de acord cu semnarea de catre UE a unui acord comercial esenţial cu Canada, potrivit Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul precizează că Bucureştiul se opune acestui acord, pe care UE si Canada urmează să-l semneze peste o saptămână, din cauza menţinerii de către Canada a vizelor pentru români. Aceasta este una dintre rarele situaţii în care România ameninţă cu folosirea dreptului de veto în înteriorul UE.

  • Jurnal românesc – 18.10.2016

    Jurnal românesc – 18.10.2016

    Activitatea mediului asociativ românesc din Germania, iniţiativele de voluntariat şi sprijin comunitar, programele, proiectele şi acţiunile derulate de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în susţinerea comunităţilor româneşti de peste graniţe au fost teme discutate de ministrul delegat Maria Ligor cu membri ai unor organizaţii şi asociaţii ale românilor din landul Baden-Wurttemberg. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti, ministrul delegat a prezentat noile proceduri simplificate de acordare a finanţării nerambursabile şi a anunţat primirea, de la 15 octombrie, de noi propuneri de proiecte din partea organizaţiilor diasporei.



    În Uniunea Europeană, 16.000 de femei sunt victime ale traficului de persoane, iar România ocupă locul întâi într-un top al ţărilor unde este semnalat acest fenomen. 15 la sută dintre victime sunt minore, iar reţelele de traficanţi acţionează în state de pe întreg continentul. Potrivit corespondentei Radio România la Madrid, 34% dintre victimele din Spania ale traficului de persoane cu scopul exploatării sexuale vin din România.



    Italia ne-a sprijinit la încheierea şi intrarea în vigoare a acordului de asociere, la liberalizarea regimului de vize, în alte momente importante ale parcursului european al Republicii Moldova — a declarat, în exclusivitatate pentru Radio România, ambasadoarea Republicii Moldova la Roma, Stela Stângaci. Ea a subliniat că o componentă importantă a relaţiilor bilaterale sunt cetăţenii moldoveni stabiliţi în Italia, al căror număr depăşeşte 250 de mii. D-na Stângaci a precizat că se lucrează la crearea unui cadru juridic bilateral, care să le asigure acestora drepturile în domeniul protecţiei sociale şi a pensiilor. Ea a mai spus că-i încurajează pe cetăţenii Republicii Moldova să-şi trimită copiii la cursurile de limbă română organizate în Peninsulă.



    Pentru următoarele 6 luni, asigurarea de răspundere civilă auto pentru pentru un camion de peste 16 tone va fi de maxim 7.534 lei, iar cea pentru un autoturism condus de un şofer cu vârsta între 31 şi 40 de ani – de 610 lei. Tarifele au fost stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Senatorii din Comisia de buget au respins Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind plafonarea tarifelor RCA pentru o perioadă de şase luni, pe motiv că în circuitul legislativ există deja un proiect de lege care reglementează piaţa asigurărilor auto. Proiectul de lege a trecut de Senat, iar acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional.



    Senatul a adoptat şi proiectul de lege prin care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a propus eliminarea a 102 taxe nefiscale, între care şi taxa radio-tv. Iniţiatorul spune că birocraţia şi corupţia sunt principalele cauze ale neîncrederii cetăţenilor în stat, iar prin eliminarea acestor taxe se reduce timpul petrecut la ghişee şi se simplifică activitatea instituţiilor publice. Reprezentanţii ALDE şi UDMR au susţinut documentul, în timp ce PNL a criticat proiectul de lege şi a votat împotrivă. Senatorul liberal Teodor Atanasiu a solicitat ca proiectul să fie retrimis la comisie şi supus dezbaterii publice.