Radio România Internațional

Tag: 15 ianuarie

  • România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale în România, zi în
    care s-au împlinit, în 2024, 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu,
    cel considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce
    poetică din literatura română. În 2010, Camera
    Deputaţilor de la București a adoptat un proiect de lege prin care ziua de
    naştere a lui Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, jurnalist, devenea şi
    Ziua Culturii.


    În ţară, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi
    spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a
    marca această sărbătoare.


    Academia Română,
    în colaborare cu Academia de Ştiinţe
    a Republicii Moldova, a organizat, în format hibrid, o sesiune festivă comună.
    Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a
    Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

    Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui
    Mihai Eminescu, un vizionar, care a creat în spiritul poporului său, dar a
    cunoscut şi armonia popoarelor lumiiˮ,     a afirmat preşedintele Academiei Române,
    Ioan-Aurel Pop.

    Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a
    scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele
    dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în
    chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde
    drept Ziua Culturii Naţionaleˮ    , a adăugat Ioan-Aurel Pop.


    Importanţa acestei
    sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată
    şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu. Acesta a
    îndemnat la conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai
    multe punţi de colaborare pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, până
    la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri
    dictatoriale.


    La București, Muzeul Naţional de Istorie a României a deschis o expoziţie
    tematică intitulată Monumente ale culturii vechi
    şi limbii literare româneşti din patrimoniul instituţiei, iar, La Muzeul
    Hărţilor, a fost organizată conferinţa Miopie istorică. Cum explicăm istoria
    prin arta contemporană. Opera Naţională Bucureşti a celebrat, la rândul ei,
    Ziua Culturii cu premiera spectacolului Oedip de George
    Enescu, sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare, în timp ce Teatrul Naţional
    a programat spectacole-lectură.


    Ziua Culturii a
    fost, de asemenea, marcată în satul botoşănean Ipoteşti unde a copilărit poetul
    Mihai Eminescu. Acolo, scriitori, oameni de cultură, elevi şi profesori l-au
    omagiat pe poetul fără egal al literaturii române. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate,
    prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej zeci de
    evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și
    balet, recitaluri de poezie.


  • Jurnal Românesc – 17.01.2022

    Jurnal Românesc – 17.01.2022

    Romanian Creative Week 2022, cel mai important eveniment dedicat
    industriilor creative româneşti, va avea loc la Iaşi, în perioada 20 – 30 mai.
    Organizatorul, Federația Patronatelor din Industriile Creative, transmite că
    manifestarea reprezintă o oportunitate prin care tinerii din domeniu pot să-şi
    împlinească visele acasă, în România. Suntem bucuroşi că putem fi gazdele
    artiştilor români din ţară şi din diaspora şi că putem descoperi împreună
    potenţialul pe care tinerii din acest domeniu îl au’, a declarat
    preşedintele Federaţiei, Irina Schrotter. Aceasta a arătat că şi-a propus
    transformarea evenimentului într-un spaţiu al dialogului şi al dezbaterilor.
    Sub umbrela Arts & Crafts, manifestarea va cuprinde evenimente dedicate
    arhitecturii şi expoziţiilor de artă. Innovation & Digital este dedicat
    creativităţii în domeniul tehnologiei de ultimă generaţie şi îi va reuni pe
    importanţi creatori de conţinut din mediul digital cu pasionaţi de film, de
    muzică şi gaming. Creative Entrepreneurship va fi zona rezervată tinerilor
    antreprenori şi dezvoltării unor afaceri sănătoase în domeniul industriilor
    creative. Sectorul vestimentar va fi reprezentat de festivalul Romanian Fashion
    Week, iar New Media va surprinde cu noutăţi ale lumii virtuale. Romanian
    Creative Week va include şi concursuri de proiecte menite să-i provoce pe
    concurenţi să fie cât mai creativi.




    Ziua Culturii Naţionale trebuie să fie un moment al
    recunoştinţei, al gratitudinii faţă de tot ceea ce arta – în sensul cel mai
    generos al cuvântului – a oferit şi continuă să ofere umanităţii, a
    declarat ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, cu prilejul Zilei
    Culturii Naţionale, marcată la 15 ianuarie. Aceasta a amintit că, deşi în
    perioada pandemică întregul sector cultural a fost afectat de închiderea
    muzeelor, a galeriilor, teatrelor şi sălilor de concerte, artiştii au continuat
    să creeze. Prin dedicarea, talentul şi bucuria lor de a crea, au oferit
    lumii întregi o lecţie formidabilă: lecţia speranţei. De Ziua Culturii
    Naţionale, vreau să le mulţumesc tuturor artiştilor pentru că ne-au oferit cu
    generozitate această lecţie. Vor veni, într-un viitor pe care ni-l dorim cât
    mai apropiat, vremurile în care ne vom redobândi vieţile şi sper că ne vom
    putea bucura din nou de rezultatele minţii şi sensibilităţii acestora, a
    mai ambasadorul român. Reprezentanţa diplomatică românească a proiectat pe
    faţada clădiri Institutului Cultural Român din Marea Britanie o serie de
    lucrări de artă românească modernă, iar ICR Londra a difuzat un film în care 20
    de copii din comunitatea românească au recitat versuri din poemele eminesciene
    Somnoroase păsărele şi Revedere.




    Reprezentanţii Ambasadei României în Azerbaidjan şi cei ai Ambasadei
    Republicii Moldova la Baku au adus un omagiu compozitorului român George
    Enescu, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Diplomaţii români au depus coşuri
    de flori la monumentul marelui compozitor, amplasat în 2006 lângă parcul ce-i
    poartă numele din capitala azeră. Reprezentanţa diplomatică românească arată că
    George Enescu este singurul reprezentant de marcă al culturii române din
    întreaga zonă a Caucazului de Sud. Diplomaţii le-au explicat participanţilor la
    eveniment semnificaţia Zilei culturii naţionale a românilor – ziua de naştere a
    poetului român şi universal Mihai Eminescu şi le-au povestit aspecte din viaţa
    şi opera lui George Enescu. Ambasada ţării noastre la Baku precizează că
    ridicarea monumentului închinat lui George Enescu într-un parc din capitala
    azeră este rezultatul bunelor relaţii dintre România şi Azerbaidjan, care în
    iunie 2022 împlinesc 30 de ani.




    Două seri dedicate traducerilor literare vor fi organizate de
    Institutul Cultural Român și Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din
    București, pentru a marca Ziua Culturii Naționale și Ziua Culturii Maghiare. În
    cadrul evenimentului, vor fi prezentate patru volume semnate de autori români,
    traduse recent în limba maghiară și publicate de Editura Lector din Târgu
    Mureș. La 18 ianuarie, la Institutul Cultural Român vor fi prezentate volumele
    Noaptea când cineva a murit pentru tine de Bogdan Suceavă şi
    Europa. Zece cântece funerare de Elena Vlădăreanu. O zi mai târziu,
    la 19 ianuarie, la Centrul Cultural Maghiar va avea loc prezentarea volumelor
    Triptic românesc, o miniantologie de proză scurtă de Gheorghe
    Crăciun, Ioan Groșan şi Mircea Nedelciu, Regele dimineții de
    Alexandru Mușina. Cele două seri literare se vor desfășura cu respectarea
    măsurilor și restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii
    coronavirusului.


  • “Pe urmele lui Eminescu pe Terra”, proiect dedicat celor 170 de ani de la nașterea lui Eminescu

    “Pe urmele lui Eminescu pe Terra”, proiect dedicat celor 170 de ani de la nașterea lui Eminescu

    Pe
    urmele lui Eminescu pe Terra, un proiect rezultat în urma celor 20 de ani
    de călătorii pe urmele românimii și dedicat celor 170 de la nașterea poetului.

    Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, cel care în cadrul
    amplului său proiect Românii din jurul României, va publica anul
    acesta și acest volum dedicat lui Mihai Eminescu.


  • Aproape totul despre Eminescu

    Aproape totul despre Eminescu

    Despre
    Eminescu, marele poet român, se crede că s-a spus totul. S-a născut la 15
    ianuarie 1850, la Botoşani, şi a murit în 1889, la 15 iunie, la Bucureşti. Fără
    îndoială, istoria pune sub semnul îndoielii aceste informaţii, mai ales data
    exactă şi locul naşterii. Cert este că părinţii săi erau Raluca şi Gheorghe
    Eminovici, oameni de vază şi cu carte din Ipoteşti, acolo unde poetul şi-a
    trăit copilăria ca o poezie. Treptat, viaţa l-a atras în vâltoarea sa nebună. A
    făcut şcoala la Cernăuţi şi tot acolo debutează, la 16 ani, cu o poezie
    dedicată mentorului mai multor generaţii de intelectuali români, Aron Pumnul. Peste o lună publică în revista Familia scoasă
    în capitala maghiară Pesta, de Iosif Vulcan, marele om de cultură român.

    La
    nici 20 de ani, Mihai Eminescu circulă în spaţiul naţional românesc, indiferent
    de frontierele care îl brăzdează. Se mută la Blaj, stă o perioadă la Sibiu,
    apoi trece munţii în Muntenia, la Bucureşti. Călătoreşte prin Valahia
    mijlocului de secol XlX cu o renumită trupă de actori români, lansează proiecte
    literare, studiază filosofia şi dreptul al Viena, vine la Putna la marele
    congres al studenţilor bucovineni. Şi-a scris fantastica operă într-o perioadă
    scurtă, până la 33 de ani, când doctorii constată o degradare consistentă a
    funcţiilor psihice. Avea să mai trăiască încă 6 ani, până în iunie 1889. Opera
    sa a uimit şi încântat încă din timpul scurtei şi zbuciumatei sale vieţi.

    Eminescu
    este, în primul rând, un poet de factură romantică, dar personalitatea sa este
    mult mai complexă. A scris mult şi în mai multe genuri literare, totul la nivel
    de geniu. De
    asemenea, a avut o intensă activitate jurnalistică, fiind un spirit viu şi
    extrem de critic. De mai multe ori s-a spus despre Eminescu că este un
    jurnalist năucitor de actual. Alltfel spus, observaţiile sale asupra
    societăţii omeneşti, asupra economiei şi politicii acelor vremuri din România,
    şi analiza la care le supune sunt pertinente şi după mai bine de un secol. A avut dintotdeauna critici dar creaţia sa este
    apreciată numai la superlativ. A fost numit omul deplin al culturii române şi
    este asimilat spiritului românesc, sensibil, dramatic de multe ori, de o înaltă
    frumuseţe. A inspirat, cu opera sa sau cu propria sa existenţă, toate genurile
    creaţiei culturale, de la artele plastice şi muzică, la teatru şi film.

    În 2010
    s-a luat decizia ca ziua sa de naştere, 15 ianuarie, să fie sărbătorită, în
    România, ca Zi a Culturii Naţionale. Dincolo de Prut, în Republica Moldova,
    parte istorică a Moldovei în care s-a născut Eminescu, 15 ianuarie este Zi
    Naţională a Culturii. De altfel, pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei,
    Eminescu este reperul esenţial al spiritualităţii naţionale, prin tot ceea ce
    el a scris, ceea ce a gândit şi a trăit. Este greu de găsit o modalitate nouă
    prin care să ne raprotăm la personalitatea sa aproape mitică. De aceea, trebuie
    să ne întoarcem la Eminescu direct şi fără ocolişuri. Şi nu o putem face decât
    citindu-l pe Eminescu, să parcurgem rândurile sale aşa cum le-a aşternut el şi
    le-a publicat. Modernitatea zilelor noastre ne va permite să alcătuim cât mai
    bine contextul arderii creatorului şi îl vom înţelege mult mai bine pe
    Eminescu, poetul scriitorul, filosoful, criticul, polemistul, patriotul, omul. A
    scris despre rostul omului pe pământ dar şi despre iubire, a aşternut versuri
    romantice şi articole de atitudine, s-a înclinat în faţa mamei şi a amintirilor
    copilăriei şi i-a înfierat pe polticienii corupţi şi liderii făţarnici, a
    povestit despre codrii copilăriei şi a creat lumi astrale, odată cu personajele
    sale. Citind din Eminescu le vom redescoperi pe toate acestea, şi ne vom regăsi
    pe noi înşine, de-a dreapta omului deplin al culturii româneşti.