Tag: 2014-2020

  • Jurnal românesc – 6.09.2016

    Jurnal românesc – 6.09.2016

    Propunerea legislativă care elimină impozitul pe pensii şi contribuţia pensionarilor la CASS a fost adoptată, marţi, de plenul Senatului. Impactul bugetar ar urma să fiede 2,2 miliarde de lei pe an. Propunerea arată că impozitul pe pensii se elimină, astfel încât şi cei care plătesc în acest moment un impozit de 16% nu îl vor mai plăti. Documentul adoptat cu 66 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional.



    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Pîslaru, a anunţat că nu se pune problema ca actualul Guvern să facă modificări în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. “ Noi am preluat decizia Parlamentului de eliminare a plafonului pentru indemnizaţia de creştere a copilului într-un context în care natalitatea suferă în România şi avem nevoie de stimularea natalităţii, a spus Pâslaru. El a adăugat că Parlamentul este singurul for care ar trebui să vadă care sunt consecinţee. Declaraţia inntervine pe fondul unor evaluări potrivit cărora circa 200 de mame cu salarii mari primesc indemnizaţii care consumă o treime din bugetul naţional alocat pentru creşterea copilului.



    Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a apreciat progresele României în privinţa absorbţiei fondurilor europene în domeniul transporturilor, dar a subliniat că, în pofida acestui efort, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore cu bani europeni adoptate în precedentul exerciţiu financiar nu vor fi terminate la timp. Ea a precizat că s-a reuşit, însă, eşalonarea acestor proiecte, astfel încât fonduri europene de aproape două miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să le acopere co-finanţarea. Corina Creţu s-a întâlnit,luni, la Bruxelles, cu ministrul român al transporturilor, Petru Buşe, de la care a primit asigurări că autorităţile de la Bucureşti vor adopta Planul general privind infrastructura de transport din România, până la sfârşitul acestei luni.



    Dovada plăţii amenzilor aplicate de poliţiştii de la Imigrări poate fi transmisă pe adresa de e-mail a fiecărei structuri teritoriale din care face parte agentul constatator. Tot în acest context de simplificare, I.G.I. a pus la dispoziţia cetăţenilor români şi străini un portal de depunere on-line a documentelor pentru a beneficia de servicii publice eficiente şi rapide. Metoda de lucru urmăreşte scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.



    Imnul naţional va fi intonat pe stadioane şi baze sportive, cu ocazia competiţiilor oficiale, de nivel naţional, etapele finale, pentru toate categoriile de vârstă, prevede o propunere legislativă pentru completarea Legii 75/1994, adoptată luni de Senat, aceasta urmând să intre în dezbaterea forului decizional, Camera Deputaţilor. Considerând că, uneori, măsuri chiar simbolice, dar puternice se impun, prezenta completare a legislaţiei are drept scop să contribuie la întărirea sentimentului competitorilor sportivi de orice vârstă de apartenenţa la un mediu sigur, protector, lipsit de discriminări sau tensiuni sociale – statul român, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative .


    Elevii români din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a care studiază engleza în liceu şi îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza pentru intrarea în Statele Unite ale Americii pot aplica pentru bursa FLEX 2017 – 2018, care le oferă ocazia de a trăi într-o familie americană şi de a studia într-un liceu american pe parcursul anului şcolar 2017 – 2018. Ambasada SUA în România, alături de Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, anunţă deschiderea aplicaţiilor programul FLEX 2017 – 2018, finanţat de către Departamentul de Stat american. Participarea în programul FLEX, aflat acum la al 2-lea an de existenţă în România, este gratuită.

  • Absorbţie zero la fonduri europene

    Absorbţie zero la fonduri europene

    Accesarea fondurilor europene s-a dovedit, după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, mult mai complicată decât şi-ar fi putut imagina cineva. Dezinteresul, hăţişul birocratic sau deturnarea de bani comunitari au fost tot atâtea impedimente în realizarea unor proiecte locale şi regionale de dezvoltare benefice românilor. Pentru ei, modelul spaniol sau portughez de folosire cu succes a fondurilor puse la dispoziţie de Uniune este, încă, cvasi-utopic.



    În aprilie, la numai câteva luni de la învestire, ministrul Aura Răducu al Fondurilor Europene din Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a demisionat la solicitarea primului-ministru, nemulţumit de obiectivele acesteia pe termen scurt. A fost înlocuită de Cristian Ghinea care includea pe agenda sa, ca urgenţe, închiderea în condiţii optime a Programelor operaţionale pe 2007-2013 şi lansarea apelurilor pentru noua perioadă de programare 2014-2020.



    Marţi, autorităţile au primit un duş rece din partea comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu, care s-a declarat îngrijorată de startul lent în implementarea proiectelor aferente actualului exerciţiu bugetar. Deşi ştie că Bucureştiul depune eforturi susţinute, dna Creţu atrage atenţia că, pentru perioada 2014-2020, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene! Politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul Uniunii — peste 351 de miliarde de euro — fiind principalul instrument de investiţii.



    De altfel, UE a finanţat, de-a lungul anilor, zeci de mii de proiecte cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu. În plus, tot în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt destinaţi dezvoltării urbane, pentru prima dată 15 miliarde de euro urmând să fie gestionaţi direct de către oraşele europene.



    România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, iar Guvernul a hotărât ca 20% din totalul fondurilor europene alocate să fie administrate direct de către aleşii locali din 39 de oraşe-reşedinţă de judeţ. Pentru a ajuta oraşele din România să profite din plin de oportunitatea ce li se oferă, comisarul Corina Creţu a anunţat că, împreună cu DG Regio (n.r. Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene), va organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor oportunităţilor.



    La eveniment vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi cei ai altor capitale europene. Între timp, Ministerul român al Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică un nou ghid de accesare a fondurilor europene destinat comunităţilor din zone urbane marginalizate cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori.

  • Jurnal românesc – 30.03.2016

    Jurnal românesc – 30.03.2016

    România a înregistrat anumite progrese în lupta împotriva corupţiei, însă trebuie să ia în continuare măsuri în domenii prioritare ale vieţii sociale, precum sănătatea, educaţia sau agricultura. Sunt câteva din datele ce apar în Raportul de Competitivitate elaborat de Camera Comerţ Româno-Americană şi dat publicităţii marţi, la cinci ani de la ultima evaluare de acest fel. Documentul este un barometru pentru guvernanţi, care pot lua în calcul recomandările experţilor americani. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la Internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Pe de altă parte, raportul identifică şapte domenii prioritare care necesită o intervenţie imediată: evoluţia demografică şi sănătatea, infrastructura, exodul de inteligenţă, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, agricultura, educaţia şi coerenţa politicilor publice.



    Comisia Europeană a adoptat, marţi, Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri” 2014-2020, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Valoarea investiţiei oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională, sub formă de garanţii, este de aşteptat să crească de patru ori, până la 400 de milioane de euro sau chiar mai mult, datorită efectului de pârghie al investiţiilor private în credite pentru IMM-uri, afirmă comisarul european, Corina Creţu. Pentru o mare parte a IMM-urilor din România, accesul la finanţare reprezintă cea mai mare preocupare a antreprenorilor. O evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanţare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanţii, împrumuturi cu risc împărţit, micro-creditare, investiţii de capital). România va primi 23 de miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.



    Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă pentru interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist. Potrivit propunerii legislative, constituirea unei organizaţii politice cu regim comunist se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar aderarea la o asemenea organizaţie politică se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani. De asemenea, sprijinirea sub orice formă a unei asemenea organizaţii politice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani.



    Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 97 de voturi ”pentru”, o abţinere şi 4 voturi împotrivă, propunerea legislativă semnată de doi senatori şi un deputat PNL, care prevede mărirea concediului paternal la 15 zile lucrătoare. În prezent, taţii au dreptul la 5 zile de concediu paternal. Potrivit propunerii legislative, dacă tatăl a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează la 15 zile lucrătoare.



    Un sondaj realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) la comanda SAR (Societatea Academică din România) în perioada 9 — 18 martie 2016 arată că preşedintele Klaus Iohannis şi PNL, partidul său de provenienţă, sunt în pierdere de popularitate în Bucureşti. Astfel, doar 27,5 la sută dintre bucureşteni aprobă felul în care preşedintele Iohannis conduce ţara, iar 38 la sută sunt critici. 31 la sută spun că nu şi-au format o părere. Doar 12 procente cred că după ultimele alegeri prezidenţiale în România a scăzut corupţia, faţă de 43 la sută care cred că a crescut şi 41 la sută care spun că a rămas la fel. În acelaşi sondaj, PNL are doar 26 procente din voturile bucureştenilor.



    Începând din luna iunie, persoanele fizice vor putea achita taxele şi impozitele cu ajutorul cardului bancar – a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit acesteia, în acest moment, ministerul evaluează mai multe soluţii, printre care se află şi înrolarea ANAF în platforma ghişeul.ro. De asemenea, acesta analizează gradul de compatibilitate tehnică şi costurile aferente.

  • Novedades en la agricultura de Rumanía

    Novedades en la agricultura de Rumanía



    En la reciente rectificación presupuestaria, el Ministerio rumano de Agricultura ha recibido 640 millones de lei (aproximadamente 145 millones de euros) para pagar compensaciones a los granjeros cuyos cultivos se vieron afectados en verano por la sequía. “El dinero se distribuirá a los granjeros inmediatamente después de recibir las solicitudes de las personas afectadas, cuando tengamos el acuerdo escrito de la Comisión Europea respecto a nuestra notificación, ha afirmado el ministro de Agricultura, Daniel Constantin. El mandatario ha añadido que el pago se iniciará a principios o a mediados del mes de diciembre, inmediatamente después de recibir la respuesta de la Comisión Europea. Daniel Constantin ha declarado que la superficie de los terrenos agrícolas afectados por la sequía alcanza 1,6 millones de hectáreas. “Habrá aproximadamente 173.500 beneficiarios de las compensaciones, según las evaluaciones que hemos recibido por parte de las direcciones agrícolas de los distritos y de las instituciones que funcionan bajo la subordinación de las prefecturas. Quisiera subrayar que 165.000 de los beneficiarios son personas físicas, ha afirmado el ministro de Agricultura. El mandatario ha mencionado también las categorías de cultivos para los que se ofrecerán compensaciones: maíz en grano, girasol, soja, patatas, caña, legumbres, plantas forrajeras, pasto y prado. Por otro lado, los granjeros que forman cooperativas podrían tener más facilidades, ha anunciado el ministro de Agricultura. El mandatario ha precisado que los beneficios de las asociaciones de granjeros están en un proyecto de ley que se está debatiendo en el Ministerio de Hacienda. Entre otros, los granjeros podrían recibir reducciones e incluso se podrían eliminar algunos impuestos, según ha afirmado Daniel Constantin:




    “Existen 800.000 granjeros que reciben pagos europeos de la Agencia de Pagos e Intervenciones en Agricultura y que pagan el impuesto implícito, teórico, según el ingreso, y tal vez lo más importante es eliminar el impuesto sobre la propiedad para los bienes incluidos en aquella cooperativa: el terreno, los animales, las granjas y las máquinas empleadas en la actividad común. Pero el gran cambio que deseamos traer a través de este proyecto de ley se refiere al hecho de que deseamos que aquellos que entren en la cooperativa sigan teniendo la posibilidad de ser propietarios tanto de los bienes, como de lo que producen en común, a través de aquella cooperativa. Pero, al mismo tiempo, será obligatorio vender como mínimo un 50% de los productos que se obtienen en común a través de la cooperativa, para que cumplan también con el objetivo de su creación.



    Cabe destacar que la suma total del Programa Nacional de Desarrollo Rural 2014-2020 será de 9.500 millones de euros. He aquí la declaración de Daniel Constantin:




    Por supuesto que los grandes granjeros están interesados en mejorar su explotación. El Programa Nacional de Desarrollo Rural transmite a los granjeros que tienen la posibilidad de integrar su producción, de crear grupos de productores o cooperativas de producción modernas, para que puedan desarrollar su producción, crear una producción con valor añadido. Pero, esta vez, se superará la fase de los últimos 25 años, cuando intentamos convencer a los granjeros de crear cooperativas, y los vamos a estimular de manera muy sencilla: concediendo más fondos no reembolsables. Las personas que desean obtener fondos como grupo de productores o como cooperativa reciben un 20% más de fondos no reembolsables. Además, estamos intentando solucionar un asunto que hemos notado en el Programa Nacional de Desarrollo Rural: la falta de concesión de préstamos, la escasa posibilidad de garantizar un préstamo cuando tiene que asegurar la cofinanciación para los fondos europeos. Y hemos debatido este asunto con los bancos, ya han presentado unos paquetes, pero estamos esperando concretar los paquetes de incentivos para obtener préstamos y para solucionar también este problema.



    Según el Instituto Nacional de Estadística, la producción de leche en los primeros ocho meses del año fue un 8% más baja que en el mismo período del año pasado. En cambio, las importaciones aumentaron un 4,4%. La sequía y la eliminación de las cuotas de leche en la Unión Europea también ha afectado la situación, ha afirmado el presidente de la Asociación de Ganaderos “La nueva granja. Cornel Costeliuc ha explicado para Radio Rumanía que, aunque el apoyo financiero es importante para las asociaciones de ganaderos, los pequeños granjeros, que muchas veces no entienden la legislación de especialidad, se muestran todavía muy reservados ante la idea de formar asociaciones:




    “Falta la asesoría presentada para los campesinos. Nos gustaría que la Dirección Agrícola esté más implicada. Faltan las Cámaras Agrícolas en el medio rural. Para que el campesino, el granjero, entienda cuáles son las ventajas de una asociación, de una cooperativa. Desde hace mucho tiempo no hemos conseguido tener una Cámara Agrícola fuerte, que pueda ofrecer asesoría, que pueda aconsejar al campesino, al granjero, sobre lo que tiene que hacer mañana.





    Cornel Costeliuc ha afirmado también que ha bajado el número de animales porque ha subido el precio del forraje, y también porque los procesadores ofrecen la mitad del precio necesario para atenuar los gastos, mientras que la leche y los productos lácteos de importación son más baratos.




  • Noi reguli pentru absorbţia fondurilor europene

    Noi reguli pentru absorbţia fondurilor europene

    Comisia
    Europeană a adoptat luni reguli noi menite să ajute ţările UE cu o absorbţie redusă de fonduri europene, cum
    este şi România. Comisarul pentru politică regională, românca Corina Creţu, a
    precizat că este vorba
    de o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de
    politică regională din perioada 2007-2013. Ea a explicat că noile regulile au
    scopul de a ajuta ţările cu absorbţie redusă prin intermediul grupului de lucru
    pe care l-a iniţiat imediat ce a devenit comisar pentru politică regională.

    Acest grup are în vedere opt state membre, cu care comisarul european a
    colaborat îndeaproape în acest sens, şi anume Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia,
    România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, pentru a le sprijini în utilizarea la
    maxim a fondurilor comunitare încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013. România se numără printre cele
    opt state UE cu o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai
    mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe
    site-ul Ministerului Fondurilor Europene de la Bucureşti, în prezent rata este
    de 53,1%.

    Noile reglementări
    adoptate de CE cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte
    până la sfârşitul lui 2015.Corina Creţu a mai spus că orientările aprobate explică
    în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi Comisie, pentru
    finalizarea programelor de politică de coeziune din perioada 2007-2013. Apoi, aceste ţări vor trebui să depună,
    până în luna martie 2017, un raport
    final în care să menţioneze care au fost proiectele, să treacă în revistă
    cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi
    conformitatea acestora din urmă.

    O altă noutate este introducerea componentei
    de 10% flexibilitate, care permite cheltuieli cu 10 procente mai mari într-un
    program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere
    echivalentă a celor 10% pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program,
    a declarat comisarul pentru politică regională. În acelaşi timp, precizează Corina Creţu, au fost adoptate proceduri
    simplificate şi raţionalizate, care permit eşalonarea unor proiecte din
    perioada 2007-2013 în cea imediat următoare, 2014-2020.

    Pot fi obţinute, astfel, rezultate
    deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de
    lucru care furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a
    sprijini statele membre să accelereze absorbtia fondurilor comunitare.
    Oficialul de la Bruxelles a menţionat că s-au observat. deja progrese în
    implementarea programelor din perioada 2007-2013.

  • Jurnal românesc – 10.11.2014

    Jurnal românesc – 10.11.2014

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a prezentat, luni dimineaţă, demisia din funcţie. Solicitată insistent de preşedintele Traian Băsescu, de Opoziţie şi de numeroase organizaţii non-guvernamentale, demisia survine după ceea ce presa numeşte haosul înregistrat, pe 2 noiembrie, la secţiile de votare din străinătate organizate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, când sute de alegători n-au putut vota. Sâmbătă, Biroul Electoral Central precizase că nu există impedimente legale privind înfiinţarea de noi secţii în străinătate, fapt infirmat de ministrul Corlăţean. Acesta afirmă că părăseşte funcţia pentru a nu fi nevoit ca, la presiunile adversarilor politici, să încalce legea. Manifestaţii de solidaritate cu românii din străinătate au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, în faţa sediului ministerului de Externe de la Bucureşti, precum şi la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Râmnicu-Vâlcea. Participanţii au cerut autorităţilor să asigure condiţii pentru ca românii din diaspora să-şi poată exercita dreptul de vot.



    La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană, document care reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene alocate în intervalul 2014-2020. În perioada menţionată, România va primi de la UE aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.



    Prezentă la lansarea Acordului de Parteneriat, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a anunţat că Bucureştiul va beneficia, în următorii cinci ani, de sprijin din partea Comisiei Europene şi pentru cercetare şi dezvoltare. Ea a spus că o a doua tranşă, de peste 110 milioane de euro, din banii alocaţi de forul comunitar construirii, la Măgurele, lângă Bucureşti, a celui mai mare laser din lume, va fi disponibilă cel mai probabil în 2015. Clădirea care va adăposti laserul va fi finalizată anul viitor, iar la noul centru vor lucra cercetători din întreaga lume.



    Sâmbătă au fost inaugurate trei noi puncte de trecere a frontierei dintre România şi Serbia. Amenajate în localităţile timişene Lunga, Valcani şi Foeni, acestea vor funcţiona în regim permanent. Deschiderea lor a fost solicitată în repetate rânduri de autorităţile locale din cele două ţări, fiindcă în zonă trăiesc zeci de mii de locuitori ai Banatului istoric care au rude de cealaltă parte a graniţei. Riveranii români din mediul rural merg să lucreze în campaniile agricole în Serbia, iar sârbii vin la muncă în construcţii, mai ales în sezonul estival. În context, Guvernul de la Bucureşti şi-a reiterat sprijinul pentru admiterea Serbiei în Uniunea Europeană. Susţinător consecvent al acestei cauze, România este unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii care n-au recunoscut independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză. Bucureştiul pledează, însă, pentru respectarea drepturilor minoritaţilor etnice din ţara vecină, in special ale numeroasei comunităţi româneşti din Voivodina şi Valea Timocului.



    Guvernul României a promis că va aloca fonduri pentru reabilitarea şi repararea Casei Aron Pumnul din Cernăuţi. Vechi de circa două secole şi abandonat în urmă cu câţiva ani de ultimul locatar, imobilul este foarte deteriorat. Găzduit de marele său profesor bucovinean, acolo a locuit, în adolescenţă, Mihai Eminescu. Pe de altă parte, Bucureştiul a anunţat că pentru şcolile româneşti din nordul Bucovinei vor fi trimise din ţară microbuze şcolare, manuale şi cărţi.

  • La ce-au fost folosiţi banii europeni de către România

    La ce-au fost folosiţi banii europeni de către România

    Aderarea României la UE în 2007 a adus cu sine, cel puţin teoretic, şansa de a micşora decalajul socio-economic existent între ţara noastră şi celelalte state membre prin absorţia fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană. De la crearea unei infrastructuri de transport viabile până la calificarea forţei de muncă la standarde comparabile cu ale altor ţări, toate acestea pot fi realizate în România prin intermediul banilor europeni.



    Din păcate, Bucureştiul nu a excelat la acest capitol, rata de absorţie a banilor europeni fiind destul de scăzută în perioada 2007-2013. Potenţialele fraudări şi conflictele de interese semnalate în repetate rânduri în mass media constituie efecte ale lipsei de capacitate în exercitarea unui control eficient asupra administrării acestor fonduri din partea instituţiilor responsabile ale statului. Potrivit datelor, Romania a ocupat ultimul loc în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene între 2007 şi 2013.



    În această perioadă, România a accesat 15 miliarde din totalul de 33 de miliarde de euro pe care le-a avut de dispoziţie, a precizat, Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Această cifră se datorează în principal sectorului agriculturii şi dezvoltării rurale, unde România stă foarte bine. Cât despre contribuţia României la bugetul UE, aceasta a fost de peste 9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.



    Angela Filote a mai spus că fondurile accesate au dus la crearea a peste 8.800 de locuri muncă, prin diverse proiecte, din care peste 600 în domeniul cercetării, considerat de UE prioritar, atât pentru ieşirea din criză, cât şi pentru creşterea competitivităţii la nivel mondial. În plus, circa 1.200 de IMM-uri au primit sprijin european în această perioadă şi au fost reabilitaţi peste 1.000 de kilometri de şosele.



    Pentru următorul exerciţiu financiar european, România va avea la dispoziţie şi mai mulţi bani. În perioada 2014-2020, vorbim de fonduri de 39,3 miliarde de euro, din care aproape 20 de miliarde pentru agricultură şi dezvoltare rurală, iar restul pentru dezvoltare regională şi a mediului economic şi social, a punctat şefa Reprezentanţei CE.



    În opinia sa, este mai importantă calitatea absorbţiei fondurilor europene decât cantitatea. Analiştii apreciază că obiectivele de dezvoltare ale României prin intermediul fondurilor europene pot fi puse sub semnul întrebării pe termen lung în lipsa unor reforme în administrarea eficientă şi asigurarea controlului eficace asupra cheltuirii acestor bani.