Tag: 22 decembrie 1989

  • Acum 34 de ani, Revoluţia română

    Acum 34 de ani, Revoluţia română

    Sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 au fost
    marcate de prăbușirea regimurilor comuniste atât în Europa Centrală și de Est,
    cât și în alte părți ale lumii. În România, Decembrie 1989 a
    fost momentul când oamenii au luptat pentru libertate și au obținut-o! România a fost singura ţară în care trecerea
    de la comunism la democraţie s-a făcut prin violenţă, prin proteste şi lupte de
    stradă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Au trecut 34
    de ani de atunci. Revolta,care
    a spulberat în câteva zile aproape patru decenii de dictatură comunistă, a
    izbucnit pe 16 decembrie la Timișoara, când oamenii s-au adunat să demonstreze
    faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma
    să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Pe fondul scăderii dramatice a
    nivelului de trai al populaţiei, precum şi al destrămării sistemului comunist
    european în fostele ţări socialiste, a izbucnit o revoltă anticomunistă. Iar pe 20 decembrie, Timişoara a fost proclamată primul
    oraş liber de comunism din România.

    Revolta a cuprins
    apoi mai multe orașe ale țării, iar pe 21 decembrie a izbucnit și în București.
    În seara aceleiași zile, în centrul capitalei au murit primii bucureşteni care
    au avut curajul să ceară înlăturarea regimului dictatorial, eveniment ce avea să se petreacă o zi mai tîrziu, pe 22 decembrie.În violențele care au urmat și-au pierdut viața peste o
    mie de oameni şi circa trei mii au fost răniţi. Pentru a cinsti memoria lor, în
    aceste zile au loc manifestări de comemorare în întreaga tară. Sunt organizate
    ceremonii militare și religioase, reuniuni de omagiere şi depuneri de coroane
    în locurile semnificative pentru momentul istoric din Decembrie 1989. Martori
    ai Revoluţiei şi urmaşii victimelor s-au rugat şi au depus flori în orașele
    unde s-au dus cele mai grele lupte.

    Într-un mesaj cu ocazia Zilei Victoriei
    Revoluţiei Române şi a Libertăţii, președintele Klaus Iohannis aminteşte că
    Revoluţia din Decembrie 1989 ‘reprezintă momentul în care aspiraţia de zeci de
    ani a românilor pentru libertate a reuşit să doboare comunismul, dezvăluindu-i
    barbaria în faţa întregii lumi’. Șeful statului îi îndeamnă pe români să nu îi
    uite pe eroii ‘care s-au opus dictaturii pentru a reda întregii naţiuni române
    drepturile şi libertăţile de care a fost privată atâtea decenii’. Tinerii
    trebuie să ştie că libertatea pe care o au astăzi a fost plătită cu vieţile a
    mii de eroi, iar exprimarea liberă a opiniilor, opţiunea dialogului, fireşti şi
    necesare într-o democraţie, nu ar fi fost posibile fără înlăturarea regimului
    comunist opresiv
    , a apreciat și prim-ministrul Marcel Ciolacu. În mesajul său, șeful
    Executivului subliniază că Revoluţia Română din Decembrie 1989 a fost momentul
    în care idealul libertăţii a învins teroarea puternic instaurată în rândul
    populaţiei. Iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a apreciat că pe termen
    lung, Revoluţia din decembrie 1989 a aşezat ţara pe un făgaş istoric care a
    condus-o salutar în lumea valorilor europene şi euroatlantice, în Uniunea
    Europeană şi NATO, în mijlocul ţărilor democratice, alături de parteneri
    strategici cu care ne sprijinim şi cooperăm reciproc în idealurile şi
    interesele noastre de dezvoltare şi securitate


  • Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    La aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu,
    procurorii Secţiei Parchetelor Militare au extins urmărirea penală in rem în
    dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la
    faptele petrecute după 22 decembrie 1989.

    Incidentele armate produse în acele
    zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un
    plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi
    legitimarea acestora – se arată în comunicatul Parchetului, prezentat de
    procurorul Marian Lazăr: Din actele dosarului rezultă că, pentru
    păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua
    conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a
    determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi
    psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte
    care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra
    umanităţii.

    Faptele indică existenţa unui plan după care s-a acţionat.
    Acesta ar fi urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate,
    prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor
    ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea
    populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil în care să se
    confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi
    Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi
    legitimării noilor lideri.

    În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea
    Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea
    legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor
    foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa
    generării unui război psihologic şi mediatic care a condus la producerea a
    numeroase victime, se arată în comunicat.

    Potrivit unui document al parchetului
    militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni
    au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre aceştia după 22
    decembrie, adică după căderea regimului. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte
    câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui
    tratament rău.

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări
    pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a
    cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a
    dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea
    juridică a faptelor a fost greşită.