Tag: 23 august

  • 23 august 1944, cel mai falsificat act din toată istoria României

    23 august 1944, cel mai falsificat act din toată istoria României

    Cred că a sosit timpul ca numele actului de la 23 august 1944 să fie redat pentru bulevarde, parcuri, piaţete etc. sau unor monumente de for public pentru că acesta, judecat drept şi obiectiv, nu are nicio legătură cu comunismul, ci cu un erou si cu valorile fundamentale ale României si ale Europei, consideră deputatul iberal Alexandru Muraru. 23 august 1944, aşa cum spunea Regele, a fost cel mai falsificat act din toată istoria noastră naţională. Tot regele aprecia că acesta nu a fost o lovitură de stat, iar terminologia preferată de suveran era actul de la 23 august 1944, a scris Murau.



    În istoriografia internaţională asupra conflagraţiei mondiale, ponderea actului de la 23 august 1944 a rămas redusă. Principalele cauze au decurs din valurile de manipulări şi propagandă comunistă care au slăbit semnificativ impactul lui 23 august 1944.În acelaşi timp, România a fost declarată oficial, alături de Germania şi de ceilalţi aliaţi înfrânţi ai Axei, la pacea de la Paris din februarie 1947 o naţiune învinsă, a adăugat Alexandru Muraru.



    Ziua aceasta trebuie înţeleasă ca o colosală lovitură dată Germaniei şi ca un ajutor inestimabil pentru Aliaţi. Practic, odată cu ieşirea din alianţa cu naziştii, frontul a fost scurtat cu aproximativ 500 km, iar operaţiunile aliaţilor au beneficiat de o reducere cu aproape 6 luni întregului Război. După exemplul României, ultimii aliaţi ai Berlinului – Finlanda, Bulgaria şi Ungaria părăsesc tabăra naziştilor şi astfel devină aproape clară înfrângerea lui Hitler. Începând cu 23 august 1944, în următoarele 260 de zile, trupele româneşti – însumând aproape 540.000 de militari – au parcurs peste 1500 de kilometri până în podişul Boemiei, au eliberat peste 4000 de localităţi din Ungaria, Cehoslovacia, Austria; costurile au fost masive, nu mai puţin de 170.000 de militari (morţi, răniţi, dispăruţi), în vreme ce efortul financiar s-a cifrat la aproape un miliard de dolari – de patru ori bugetul României din 1938, a explicat Muraru.



    Interpretarea postbelică internaţională a actului de la 23 august 1944 poate fi citită prin prisma recunoaşterii meritelor regelui de către aliaţi. Faptul că Mihai I a fost distins, la relativ scurt timp după titratul eveniment, cu cele mai importante ordine ale SUA, URSS şi Marea Britanie adaugă un unghi semnificativ de interpretare potrivit căruia marile puteri au apreciat consistent actul de la 23 august 1944, cel mai probabil datorită consecinţelor sale operaţional-militare pentru frontul de vest şi cel sudic european. Aşadar, un eveniment cardinal din istoria noastră este ocultat, marginalizat şi nevalorificat din cauza interpretării distorsionate pe care propaganda comunistă i-a conferit-o, adaugă deputatul liberal.



    23 august 1944 nu a fost nici pe departe o poartă de intrare a comunismului în România aşa cum, tendenţios, s-a afirmat. Preluarea puterii de către sovietici şi comuniştii autohtoni pe fondul împărţirii sferelor de influenţă, detronarea Regelui Mihai după câţiva ani încărcaţi de conflicte cu comuniştii, fac din titratul eveniment de acum 75 de ani o încercare cu adevărat temerară şi virtuoasă pe care Suveranul a condus-o şi a înfăptuit-o în cel mai important moment al vieţii sale. Pentru toate acestea, cred că merită ca actul de la 23 august 1944 să înceapă să fie aniversat, nu comemorat şi nu evitat. Cum evidenţiază în aceste zile canalul internaţional american, History, într-un reuşit spot media, cea de-a 75-a aniversare a loviturii de stat anti naziste s-a făcut prin prisma celui mai curajos monarh al Europei în acele vremuri, scrie Alexandru Muraru.



    Cred că a sosit timpul să punem acest moment remarcabil în dreptul Regelui Mihai, prin el prezervând nu doar memoria sa, dar şi maturitatea democraţiei româneşti. Cred că a sosit timpul ca numele actului de la 23 august 1944 să fie redat (pentru bulevarde, parcuri, piaţete etc) sau unor monumente de for public pentru că acesta, judecat drept şi obiectiv, nu are nicio legătură cu comunismul, ci cu un erou care a marcat pentru totdeauna soarta României şi a Europei. Prin recunoaşterea, aniversarea şi valorificarea acestui eveniment, România, ca stat membru al NATO şi UE, arată mai multă compatibilitate cu valorile europene şi euro-atlantice. Memoria noastră naţională este comună cu memoria întregului continent european pentru că ţara noastră, prin actul curajos al Regelui Mihai I, s-a alăturat Aliaţilor occidentali înaintea instaurării comunismului, conchide deputatul Alexandru Muraru.

  • Nachrichten 23.08.2020

    Nachrichten 23.08.2020

    Der 23. August, der während des Kommunismus mit Pomp und riesigen Militärparaden gefeiert wurde, ist seit vielen Jahren der Europäische Tag des Gedenkens an die Opfer von Nazismus und Kommunismus. Die entschiedene Verurteilung von Faschismus und Kommunismus sei keine Formalität, sondern eine Notwendigkeit, sagte der rumänische Präsident Klaus Iohannis am Sonntag in seiner Botschaft anlässlich dieses Tages. Vor dem Fall des Kommunismus war der 23. August der Tag, an dem der Ribbentrop-Molotow-Pakt gefeiert wurde; jetzt ist dieser Tag eine Gelegenheit für die jüngeren Generationen, die Schrecken, die Massenunterdrückung und das Leid während der totalitären Regimes in Europa kennenzulernen, sagte Klaus Iohannis. Seiner Meinung nach konsolidiert sich die authentische Demokratie nur in einer Gesellschaft, die ihre Geschichte kennt und annimmt. Präsident Iohannis würdigte auch die mutige Tat des Königs Michael I. und die heroischen Taten der rumänischen Armee, die am 23. August 1944 die Würde der Nation wiederhergestellt und Rumänien auf den Weg zurückgebracht hatten, der vor 76 Jahren zum Sieg der Alliierten führte. Premierminister Ludovic Orban erklärte, dass die Zeugenaussagen über jene schmerzlichen Zeiten ein echtes Plädoyer für die Verurteilung totalitärer und autoritärer Regimes sind. Der am 23. August 1939 unterzeichnete Ribbentrop-Molotov-Pakt hatte zur Folge die Teilung Europas in zwei ominösen Einflusssphären, die nationalsozialistische und die stalinistische, und den Ausbruch des Zweiten Weltkriegs.



    Die Zahl der Coronavirus-Fälle in Rumänien ist am Sonntag auf 78.505 gestiegen, nachdem 961 Neuinfektionen gemeldet worden waren, so die Gruppe für strategische Kommunikation. In den letzten 24 Stunden wurden 39 Todesfälle gemeldet, die Gesamtzahl der Toten erreichte 3272. In Rumänien liegt die Zahl der in die Intensivstation eingewiesenen COVID-19-Patienten bei 480. Fast 35.300 Patienten wurden für geheilt erklärt. Die meisten Infizierungen wurden in Bukarest und in den Landkreisen Mureş und Sibiu registriert. Was die Situation rumänischer Staatsbürger in anderen Staaten betrifft, so wurden 5.920 von ihnen als Träger des neuen Coronavirus bestätigt, die meisten von ihnen in Deutschland, Italien und Spanien, und 124 starben. Mehr als 30 Arbeiter aus Indien, die auf einer Baustelle in Bukarest arbeiten, sind mit dem neuen Coronavirus infiziert; alle 200 Mitarbeiter auf der Baustelle wurden isoliert, so die Behörden. Die territoriale Arbeitsinspektion hat eine Untersuchung eingeleitet, teilte Arbeitsministerin Violeta Alexandru mit.



    Die COVID 19-Epidemie zeigt in immer mehr Ländern Anzeichen einer zweiten Welle, wobei eine Reihe von Ländern in den letzten Tagen die größten Infektionszahlen seit der Frühjahrswelle oder sogar nach dem Ausbruch der Pandemie gemeldet haben. Laut worldometers.info überstieg die weltweite Zahl der Infektionen 23,1 Millionen und 800.000 Todesfälle. Ein Viertel der Gesamtzahl der Fälle, über 5,6 Millionen, wurde in den Vereinigten Staaten registriert, wo etwa 175.000 Menschen durch COVID-19 getötet wurden. Brasilien, das am zweithäufigsten betroffene Land der Welt, meldete am Sonntag 50.000 neue Fälle und fast 900 Todesfälle in den letzten 24 Stunden, insgesamt mehr als 3,5 Millionen Infektionen und fast 114.000 Todesfällen. In Asien bleibt Indien mit 2,9 Millionen Infektionen und 55.000 Todesfällen das am stärksten betroffene Land, während Südafrika auf dem afrikanischen Kontinent 600.000 Infizierungen überschritten hat. Auch in Europa wächst die Furcht vor einer zweiten Welle der Pandemie. In Spanien, Deutschland, Frankreich, dem Vereinigten Königreich, Italien und der Tschechischen Republik hat die Infektionsrate in den letzten Tagen deutlich zugenommen. Kroatien hat angekündigt, ab dem 24. August wieder einige Beschränkungen einzuführen, um die Ausbreitung der Coronavirus-Pandemie einzudämmen.

  • Nachrichten 23.08.2019

    Nachrichten 23.08.2019

    Am Tag des Gedenkens an die Opfer von Faschismus und Kommunismus hat der rumänische Präsident Klaus Iohannis in einer Botschaft betont, dass die Ehrung der Opfer ein entschlossenes Handeln im Einklang mit authentischen demokratischen Prinzipien bedeutet. Vor 80 Jahren war am 23. August der Hitler-Stalin-Pakt unterzeichnet worden. Der rumänische Präsident sagte im Kontext, dass faschistische und kommunistische Regimes nicht relativiert werden dürften und dass es verpflichtend sei, die beiden Ideologien in all ihren Formen entschieden zu verurteilen. Er erinnerte auch daran, dass König Michael I. am 23. August 1944 beschlossen hatte, das Bündnis mit Deutschland aufzukündigen und sich den Alliierten anzuschlie‎ßen. Historiker schätzen, dass dieser Schritt den Krieg in Europa um ein halbes Jahr verkürzt und Hunderttausende von Menschenleben gerettet hatte. Drei Jahre später, als das Land unter sowjetischer Besatzung von einer Marionettenregierung geführt wurde, musste König Michael abdanken und ins Exil gehen.



    Die rumänische Premierministerin Viorica Dancila hat am Freitag nach dem Nationalen Exekutivkomitee der Sozialdemokratischen Partei PSD, der Nummer eins in der Bukarester Regierungskoalition, die Vorschläge der Minister angekündigt, die am Montag an Präsident Klaus Iohannis übermittelt werden sollen. Die Vorschläge des Exekutivkommitees lauten: die Richterin Dana Gîrbovan für das Justizministerium, der Generalsekretär der Sozialdemokratischen Partei, Mihai Fifor, für das Innenministerium, Senator Serban Valeca für das Bildungsministerium. Die Interim-Justizministerin Ana Birchall wird Vizepremierministerin für Partnerschaften und der Abgeordnete Iulian Iancu wird Vizepremierminister in Wirtschaftsfragen, sagte die PSD-Vorsitzende Viorica Dancila. Die Sitzung des PSD-Exekutivkomitees fand am Rande des Parteikongresses statt.



    In Rumänien konnten die Bürger nur noch bis Freitag über den Entwurf einer Notfallverordnung zur Verbesserung der Leistungsfähigkeit des einheitlichen Notrufsystems 112 mitdiskutieren. Die wichtigste Bestimmung betrifft Prepaid-Telefonkarten, die nur nach der Vorlage eines Ausweises erworben werden sollen. NGOs kritisieren diese Bestimmung und argumentieren, dass diese Frage über ein Gesetz nach sorgfältigen Debatten im Parlament geregelt werden sollte, da hier Grundrechte berührt werden. Die Behörden sind ihrerseits der Ansicht, dass diese Bestimmungen falsche Notanrufe verhindern würden und dass Menschen in Schwierigkeiten schneller gefunden werden könnten. Ähnliche Einschränkungen beim Kauf von Prepaid-Karten bestehen bereits in vielen europäischen Ländern.



    Junge Menschen im Alter von 12 bis 18 Jahren aus Osteuropa, die in England und Schottland studieren, sehen sich zunehmend mit Rassismus und Fremdenfeindlichkeit konfrontiert, so eine Studie der Glasgower Strathclyde University. Das Referendum für den Brexit und der migrationsfeindliche Diskurs einiger politischer Akteure haben dazu geführt, dass derartige Vorfälle in den letzten drei Jahren zugenommen haben. 77% der befragten Studierenden seien Opfer gewesen. Die Hälfte davon gab an, dass die Übergriffe nach dem Referendum über Brexit im Jahr 2016 zugenommen hätten. Jugendliche beschrieben verbale Angriffe auf der Stra‎ße und im öffentlichen Nahverkehr sowie körperliche Angriffe vor allem in Schulen. Einige Kinder warfen Lehrern vor, diese Vorfälle zu ignorieren.



    Der rumänische Fu‎ßballvizemeister FCSB hat sich am Donnerstag im Heimspiel gegen die portugiesische Mannschaft von Vitoria Guimaraes in der Rückrunde der Qualifikationsspiele für die Gruppen der Europa League torlos getrennt. Der rumänische Meister CFR Cluj verlor hingegen am Dienstag im Hinspiel der Champions-League-Playoffs die Partie gegen Slavia Prag 0-1. Das Rückspiel findet am 28. August in Prag statt. Der Gewinner spielt in den Gruppen der Champions League, während der Verlierer in die Gruppen der Europa League absteigt. Die beiden anderen rumänischen Teams, Viitorul Constanta und CSU Craiova, sind in der Vorrunde der Europa League ausgeschieden.

  • Die Woche 11.12.-15.12.2017 im Überblick

    Die Woche 11.12.-15.12.2017 im Überblick

    König Michael l wird beigesetzt




    Der Sarg des letzten Königs Rumäniens Mihai I wurde am Mittwoch nach Rumänien überführt. Mihai I hat den rumänischen Thron mit sechs Jahren, im Jahr 1940 bestiegen. Am 23. August 1944, als die Sowjetunion einen Großangriff gegen Rumänien ansetzte, ließ der junge König Michael Antonescu verhaften, beendete das Militärbündnis mit Deutschland und stellte das Land an die Seite der Alliierten. Historiker meinen, dass der Frontenwechsel den Krieg um mindestens 6 Monaten gekürzt und hunderttausende Menschenleben gerettet habe. Mit 26 Jahren, 1947, wurde Mihai I von der herrschenden Kommunistischen Partei zum Abdanken und ins Exil gezwungen. Im schweizerischen Exil arbeitete der frühere Monarch unter anderem als Geflügelzüchter und Automechaniker. Der frühere König durfte erst mit 75 Jahren ins Heimatland zurückkehren. Die Bestattungszeremonie findet am späten Samstagnachmittag in der orthodoxen Kathedrale Curtea de Argeş im Süden des Landes statt. Von Mittwoch bis Samstag wurde sein Sarg in den Ehrensaal des Königlichen Palastes in Bukarest zur öffentlichen Aufbahrung gestellt. Tausende rumänische Bürger haben dort von ihrem König Abschied genommen. Selbst wenn nach der Wende nur wenige Stimmen für die Wiedereinführung der Monarchie plädiert haben, mussten die Menschen in Bukarest teilweise acht Stunden warten, um Einlass in die Halle des Königspalasts in Bukarest zu bekommen. Wegen der langen Warteschlangen musste das Königliche Haus das Programm ändern, infolgedessen wurde der Zutritt während der Nacht erlaubt, damit alle Wartenden ihre letzte Ehre erweisen konnten. Vor dem Palast wurden tausende Kerzen und Blumen für den verstorbenen König niedergelegt:

    “Er hatte ein langes Leben und dennoch hat er nicht rechtzeitig den Respekt der Menschen bekommen und seine Aufgabe erfüllen können. Er hat sein Volk wirklich geliebt.

    “Ich habe so viel geweint, als er zum Abdanken und ins Exil gezwungen wurde. Ich war damals ein Kind, ich erinnere mich, dass ich in der Schule auf ein Blatt Papier geschrieben habe: .


    Am Mittwoch, als der König die letzte Reise in die Heimat antrat, wurde sein Sarg für einige Stunden auch im Ehrensaal des Schlosses Peleş im Karpatenort Sinaia aufgebahrt. Dort wurde der letzte Monarch Rumäniens am 25. Oktober 1921 geboren. Am Schloss Peleş nahmen hohe Amtsträger aus dem In-und Ausland ihren Abschied von ihm: der Präsident Klaus Iohannis, rumänische und moldauische Regierungsmitglieder und Abgeordnete. Der Gründer des Instituts zur Erforschung des rumänischen Exils Dinu Zamfirescu erklärte zum Tod des früheren Monarchen Rumäniens:


    “Wir haben einen rumänischen Helden und ein Symbol der Würde verloren, ein Symbol der königlichen und der persönlichen Würde. Rumänien braucht solche Menschen und ich muss voller Traurigkeit feststellen, dass wir derzeit in unserem Land solche Menschen nicht mehr finden können. Jedes Mal, als ich ihn im Ausland getroffen habe, zeigte er ein großes Interesse für sein Volk. Auch im Exil hat er die Verantwortung für Rumänien und das rumänische Volk gefühlt. Er fragte immer, ob er etwas für Rumänien machen konnte.



    In Rumänien wurde eine dreitägige Staatstrauer angeordnet. Alle Institutionen haben die Flaggen auf Halbmast gehängt, der öffentlich-rechtliche Rundfunk hat seine Programme entsprechend angepasst.




    Die Abgeordnetenkammer billigt neue Justizgesetze




    Die Abgeordnetenkammer hat am Donnerstag die Entwürfe für das neue Gerichtsverfassungsgesetz und das neue Gesetz des Obersten Magistratenrates verabschiedet. Demnach soll eine neue Sonderabteilung gegen Staatsanwälte und Richter ermitteln; die Staatsanwälte gelten als weisungsbefugt, ihre Vorgesetzten dürfen Verfügungen wegen Unrechtmäßigkeit oder Unbegründetheit widerrufen. Ein Disziplinarverfahren gegen einen Richter oder Staatsanwalt kann nur die beim Magistratenrat eingerichtete Justizkontrollstelle durchführen. Der Justizminister und der Präsident des Obersten Gerichtshofs sind aus dem Verfahren beseitigt worden. Nun soll über die Entwürfe auch Oberkammer entscheiden, wo ein Eilverfahren läuft.


    Die Opposition behauptet, der Gesetzentwurf respektiere die Empfehlungen der Berufsverbände, sowie dass die neu gegründete Abteilung, Druck auf die Staatsanwälte und Richter ausüben werde.


    Neu eingeführt wurde die Kontrolle der Straatsanwälte durch die Übergeordneten, einschließlich durch den Justizminister. Den Magistraten ist es verboten mit den Geheimdiensten zusammenzuarbeiten. Sie müssen jährlich eine Selbstdeklaration in diesem Sinne unterzeichnen. Der rumänische Staatschef Klaus sagte, er sei skeptisch, was die Abänderungen der Justizgesetze anbelange.




    Ich habe von Anfang an mein Skeptizismus hinsichtlich diesen Abänderungen geäußert. Die Abänderungen sind zu schnell durchgeführt worden und ändern sehr Vieles in diesem Bereich. Ich kann nur dem Parlament empfehlen, verantwortungsvoll diese Abänderungen anzugehen, weil sie langfristige Auswirkungen haben werden.




    Das Parlament debattiert über den Haushalt 2018




    Der Haushaltsentwurf 2018 wurde diese Woche dem Parlament vorgelegt. Eckdaten des Entwurfs sind 5,5% Wachstum, 3,1% Inflation und ein Haushaltsdefizit von unter 3% des BIP. Das Haushaltsdefizit soll im kommenden Jahr, laut der Regierungskoalition, unter 3% gedrückt werden. Im Haushaltsplan für das kommende Jahr sei zudem ein Durchschnittslohn von 2.614 Lei (umgerechnet rund 570 Euro) vorgesehen. Die zusätzlichen Einnahmen, mit denen die Regierung 2017 rechnet, sollen auf die Prioritätsfelder Gesundheit, Bildung sowie Investitionen verteilt werden. Der Finanzminister verspricht mehr Sozialausgaben – Lohnerhöhungen, Ferientickets, höhere Renten. Am 21. Dezember soll im Parlament über das Haushaltsgesetz abgestimmt werden.

  • 23 august, la români

    23 august, la români

    Ziua de 23 august a
    anului 1944 promitea să fie, la Bucureşti, de o normalitate evidentă, cât de
    normală putea să fie o zi în Europa de la sfârşitul celui de al Doilea Război
    Mondial. În ciuda celor susţinute de propaganda oficială,
    trupele sovietice avansaseră destul de repede, după bătălia de la Stalingrad,
    ajungând, în martie 1944, pe linia Iaşi-Chişinău, unde s-au oprit. Frontul
    aştepta, totuşi, o ofensivă sovietică extrem de puternică. România se afla, în
    alianţă cu Germania lui Hitler, în luptă cu Uniunea Sovietică şi se vedea,
    astfel, ameninţată direct de cucerirea de către Armata Roşie. România avea un
    rege, tânărul Mihai, dar şeful statului, aşa cum se autoproclamase, era mareşalul
    Ion Antonescu, instalat ca prim ministru în septembrie 1940, când regele Carol
    al ll-lea abdica şi îi lăsa fiului său o situaţie foarte complicată. Era anul
    în care România pierdea o treime din teritoriul său, la presiunea vecinilor. Stalin ceruse ultimativ şi primise Basarabia, Moldova dintre Prut şi Nistru,
    Ungaria lua Ardealul de Nord, cu sprijinul Berlinului, iar Bulgaria lua
    Cadrilaterul, sudul Dobrogei.

    Cu toate acestea, în 1941, mareşalul Antonescu,
    devenit şeful autoritar al Regatului României, decide să intre în război
    alături de Germania, când Berlinul a atacat Uniunea Sovietică. După 3 ani, în
    1944, frontul ajunsese în nordul României şi ameninţa să cuprindă întreaga
    ţară. La iniţiativa vechilor politicieni români şi cu aprobarea regelui Mihai,
    diplomaţia română iniţiase o serie de contacte cu Aliaţii pentru a ieşi din
    război şi a salva România. Deoarece mareşalul Ion Antonescu anunţase că va
    continua lupta alături de germani, după cum îi promisese lui Hitler, era
    evident că nu va fi deloc flexibil în complicata situaţie, astfel că s-a pus
    problema scoaterii sale din joc. Regelui îi revenea rolul esenţial în
    îndrăzneaţa iniţiativă. El urma să îl cheme pe Antonescu la Palat, să îi ceară
    ieşirea din război şi, în cazul unui refuz, să îl aresteze pur şi simplu.
    Planul s-a derulat într-o discreţie totală, semn că societatea era de acord cu
    această măsură. La 23 august 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost chemat la
    Palat, a refuzat propunerea regelui de a se iniţia retragerea României din
    războiul, astfel că s-a procedat la arestarea conducătorului autocrat al
    statului.

    Tânărul rege, cu sprijinul politicienilor, a finalizat curajoasa
    schimbare întorcând armelor împotriva trupelor hitleriste. Şocul acestei
    lovituri a fost atât de mare încât ambasadorul celui de-al Treilea Recih în
    România s-a sinucis, iar opoziţia armatei germane din România a fost sporadică.
    Armata Română a continuat războiul alături de Aliaţi, luptând inclusiv în
    Ungaria şi Cehoslovacia. Finalul celui de al Doilea Război Mondial avea, însă,
    să îi aducă României trecerea sa totală sub cizma sovietică, aşa cum
    stabiliseră, la Ialta, Stalin şi Churchill. Regele României, atunci de doar 23
    de ani, a fost ultimul monarh care a rezistat pe tron, în estul Europei, după
    instalarea ocupaţiei sovietice. În penultima zi a anului 1947, a fost obligat
    să abdice şi să plece într-un foarte îndelungat exil. Regele Mihai şi-a revăzut
    ţara după aproape o jumătate de secol, după căderea comunismului în România, în
    Decembrie 1989. În prezent, având 96 de ani, regele Mihai se află într-o stare
    de sănătate complicată, dar stabilă. În tot acest timp, ziua de 23 august a
    cunoscut diferite interpretări.

    Comuniştii, pornind de la participarea lor la
    lovitura din 1944, au numit-o revoluţie şi au decretat-o zi naţională. Opiniile
    de dreaptă îi reproşează regelui înlăturarea mareşalului Antonescu, neluând în
    considerare necesitatea istorică a acelui moment. Dincolo de Prut, în Moldova
    sovietică, 23 august era ziua eliberării de fasciştii români, probabil cu
    referinţă la faptul că într-o zi de 23 august, în 1939, a fost semnat pactul
    Ribentrop-Molotov, incredibilul mariaj geopolitic al celor doi odioşi
    dictatori, Stalin şi Hitler, în urma căruia Basarabia era din nou smulsă
    României

  • 23 august, acum 7 decenii

    23 august, acum 7 decenii

    Luna august din anul 1944 a fost una fierbinte, într-o lume răvăşită de al doilea război mondial. Sfârşitul începuse deja, peste tot germanii şi aliaţii lor băteau în retragere. Mai mult, aliaţii anglo-americani debacaseră în Normadia şi ofensiva lor avea să aducă, pe 23 august, eliberarea Parisului. În aceeaşi zi, La Bucureşti avea să se petreacă un act radical. România se afla în tabară germană din 1941, când Hitler atacase Uniunea Sovietică deşi în 1939, tot într-o zi de 23 august, Berlinul şi Moscova semnaseră un pact de neagresiune.



    În urma acestei înţelegeri care prevedea şi împărţirea Estului Europei, României i se impunea un ultimatul sovietic, în iunie 1940, prin care ceda în 48 de ore provincia Basarabia, pământurile sale dintre Prut şi Nistru. Cedările teritoriale din 1940 au dus la abdicare regelui Carol al ll-lea, care îl numeşte, în ultima sa zi de domnie, pe Ion Antonescu, mareşalul de mai târziu, atunci încă general, în funcţia de prim ministru.



    A doua zi Carol al ll-lea pleacă, lăsând tronul fiului său, Mihai, în vârstă de 23 de ani, şi puteri depline generalului Antonescu, care se proclamă Conducător al statului. Ion Antonescu alătură România Germaniei şi aliaţilor săi, deşi tocmai în favoarea acestora România pierduse, în 1940, o parte însemnată a teritoriului său, Cadrilaterul Bulgariei şi nordul Transilvaniei către Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, încheiat în august 1940, dar nu pe 23 ci pe 30. În iunie 1941, când Germania atacă prin surprindere Uniunea Sovietică, Ion Antonescu bagă România în război împotriva Moscovei, pretextând mai ales recuperarea Basarabiei, cedată cu exact un an înainte.



    Eliberarea Basarabiei s-a făcut destul de repede dar, odată ajunsă la Nistru, fosta frontieră estică a României, generalul dictator cere armateri române să continue ofensiva alături de forţele germane. Antonescu luptă alături de germani în toţi aceşti ani dar în martie 1944 retragerea germană în faţa sovieticilor face ca trupele Moscovei să ajungă pe teritoriul României. Politicienii români sunt tot mai conştienţi de faptul că politica mareşalului Antonescu va face ca România să fie ocupată de URSS şi, mai ales, că mareşalul-dictator va lupta până la final alături de germani.



    Era necesară o mişcare de forţă care să schimbe radical orientarea României şi acest plan a fost conceput cu implicarea esenţială a tânărului rege al României. La 23 august 1944, regele îl cheamă la Palat pe Ion Antonescu şi îi cere să semneze armistiţiul cu aliaţii. Cum mareşalul refuză imediat, regele ordonă destituirea şi arestarea acestuia.



    În seara zilei de 23 august, regele Mihai a transmis, prin radio, o proclamaţie prin care anunţa deciziile luate, încetarea ostilităţilor contra Armatei Roşii şi acceptarea unui armistiţiu cu Aliaţii. Românii au întors imediat armele împotriva forţelor Axei, asigurând, pentru început, eliberarea şi preluarea controlului total asupra capitalei Bucureşti, după lupte grele cu germanii. Schimbarea nu a fost deloc simplă sau uşoară, armistiţiul cu Aliaţii a fost semnat doar peste 3 săptămâni, la Moscova, în termeni clar impuşi de URSS.



    Mult timp după acele vremuri, istoricii ne-au explicat de ce. În discuţiile despre viitorul omenirii după sfârşitul războiului, Aliaţii lăsaseră România în mâinile Moscovei. În evenimentele de la 23 august 1944, regele a avut alături reprezentanţii principalelor partide politice ale momentului, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat dar şi insignifiantul Partid Comunist Român, pentru a avea o cale de comunicare cu Uniunea Sovietică.



    Armata Roşie a continuat ofensiva în România şi, mai departe, spre Berlin, românii au mers alături de Aliaţi. Conform înţelegerilor post-război ale Aliaţilor, România a fost lăsată în sfera de infuenţă a Uniunii Sovietice, care a instalat aici un regim comunist, unipartit. Acest regim l-a obligat pe regele Mihai să abdice, în decembrie 1947, l-a scos pe rege şi din istoria zilei de 23 August, a trecut toate meritele în contul Partidului Comunist şi a declarat 23 August drept zi naţională.