Radio România Internațional

Tag: 25 de ani

  • Gaudeamus în an aniversar

    Gaudeamus în an aniversar

    Miercuri, se deschide, la Bucureşti, a 25-a
    ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus, un reper solid, constant al pieţei
    de carte din România. Târgul este principala componentă a Programului Lectura,
    proiect de anvergură naţională iniţiat de Radio România în 1994 cu scopul de a
    susţine cultura naţională prin evenimente expoziţionale dedicate cărţii şi
    educaţiei. Palmaresul acestui sfert de veac pus în slujba cărţii numără mai
    bine de 100 de târguri organizate în întreaga ţară, aproape 3 milioane de
    vizitatori, peste 10 mii de manifestări. Radio România este singurul post de
    radio din lume care derulează un astfel de proiect cultural, din postura de
    lider naţional în domeniu.

    Gaudeamus 2018 se va desfăşura sub auspiciile unei
    triple aniversări: Centenarul Marii Uniri a provinciilor istorice româneşti
    într-un unic stat, 9 decenii de la prima transmisiune a Radio România, unul
    dintre cele mai vechi posturi de radio din Europa, şi 25 de ediţii ale Târgului
    Gaudeamus. Dacă, în mod obişnuit, târgul celebrează o ţară invitată şi cultura
    acesteia, organizatorul a decis ca, în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire,
    vedeta manifestării să fie România, istoria şi cultura ei. Tema centrală a
    ediţiei este România Centenar şi va fi ilustrată prin intermediul unui stand
    reprezentativ, care va găzdui o colecţie de circa 600 de volume dedicate
    acestui moment istoric şi circa 50 de evenimente – lansări şi prezentări de
    carte, dezbateri, proiecţii de film, lecturi publice. Standul România Centenar
    va oferi publicului prilejul de a se întâlni şi dialoga cu câţiva dintre cei
    mai apreciaţi scriitori, critici literari şi istorici români ai momentului.
    Preşedintele de onoare al ediţiei este istoricul Ioan Aurel Pop, preşedintele
    Academiei Române.

    Gaudeamus 2018 va găzdui peste 300 de expozanţi – un nucleu
    puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de
    învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, producători şi distribuitori de
    jocuri educaţionale, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile
    cultură şi educaţie. Vor avea loc 900 de evenimente editoriale şi profesionale.
    Expoziţia Gaudeamus 25 va vorbi despre naşterea, evoluţia şi maturizarea celui
    mai îndrăgit eveniment dedicat cărţii din România. Ca în fiecare an, vor fi
    acordate trofeele Gaudeamus pentru trei dintre expozanţi şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, atribuit
    pe baza votului publicului. Radio România va mai acorda Premiul de excelenţă
    uneia din editurile prezente la târg şi destinat finanţării totale sau parţiale
    a unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale, precum
    şi premii pentru traducere şi educaţie. Nu în ultimul rând, organizatorii vor
    decerna Premiul Miss Lectura celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

  • Jurnal românesc – 02.02.2017

    Jurnal românesc – 02.02.2017

    În contextul preocupării de facilitare a accesului
    cetăţenilor români la serviciile consulare oferite de misiunile diplomatice şi
    oficiile consulare, prin Legea nr. 1/2017 au fost eliminate majoritatea taxelor
    consulare. Într-o declaraţie, directorul general al Departamentului Consular al
    MAE, Bogdan Stănescu, arată că decizia are drept scop reducerea presiunii
    fiscale asupra cetăţenilor români, beneficiari de servicii consulare, precum şi
    reglementarea situaţiei juridice a acestora. Măsura îi încurajează, totodată,
    pe cetăţenii români să obţină documentele de stare civilă şi de identitate
    româneşti, ceea ce contribuie, într-o măsură semnificativă, la păstrarea
    legăturilor cu România. De asemenea, pentru ca activitatea consulară să fie
    menţinută la parametri optimi, au fost adoptate măsuri menite să consolideze
    capacitatea operaţională a reţelei consulare. Astfel, au fost alocate în
    bugetul Ministerului de Externe fondurile necesare asigurării continuităţii
    activităţii specifice, prin menţinerea, în aceleaşi condiţii, a raporturilor
    contractuale cu personalul angajat pe plan local. Schema de încadrare cu
    personal a Serviciului Exterior al MAE a fost suplimentată cu 50 de posturi
    consulare, iar procesul de extindere şi modernizare a reţelei consulare
    continuă prin deschiderea de noi oficii consulare şi reamenajarea sediilor
    celor existente, la standarde Schengen.




    Secretarul de stat George Ciamba a avut, miercuri, o
    întrevedere cu ambasadorul Regatului Spaniei în România, Ramiro Fernandez
    Bachiller. Au fost reafirmate nivelul excelent al relaţiilor bilaterale
    româno-spaniole circumscrise Parteneriatului Strategic dintre cele două state,
    precum şi angajamentul ambelor părţi pentru consolidarea cooperării în plan
    sectorial, în domenii de interes comun, cu accent pe dimensiunea economică.
    George Ciamba a salutat apropiata vizită în România a Comandantului navei
    Almirante Juan de Borbon. Nava este dotată cu un sistem de conducere a luptei
    Aegis, similar celui de la Deveselu. În context, a fost subliniată importanţa
    continuării eforturilor NATO în vederea operaţionalizării depline a sistemului
    aliat de apărare anti-rachetă.




    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
    afara graniţelor, deputatul Constantin Codreanu, a avut, miercuri, o
    întrevedere cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea. Au fost
    discutate aspecte legate de relaţiile bilaterale, promovarea parteneriatelor
    dintre cele două state, precum şi noi posibilităţi de cooperare, în special, în
    domeniul de activitate al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării. Atât deputatul Constantin Codreanu, cât şi ambasadorul Mihai
    Gribincea au accentuat necesitatea existenţei unei instituţii care să se ocupe
    aparte de Republica Moldova. Constantin Codreanu a afirmat că între Republica
    Moldova şi România există relaţii speciale şi privilegiate şi este necesar un
    minister separat sau măcar delegat, care să gestioneze interacţiunea dintre
    cele două state.




    Ministerul român de Externe a salutat celebrarea, la 1
    februarie, a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România
    şi Ucraina, cu acest prilej având loc un schimb de scrisori de felicitare între
    şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ucrainean,
    Pavlo Klimkin. În scrisoarea sa, ministrul Meleşcanu a subliniat importanţa
    consolidării relaţiilor bilaterale şi a evidenţiat disponibilitatea României de
    a aprofunda cooperarea cu Ucraina în cadrul formatelor existente. MAE
    subliniază că România va continua să susţină suveranitatea, independenţa,
    integritatea teritorială şi unitatea Ucrainei, aspiraţiile poporului ucrainean
    de a se alătura comunităţii europene, precum şi eforturile autorităţilor
    ucrainene în amplul proces de reformă. De asemenea, MAE precizează că românii
    din Ucraina şi ucrainenii din România reprezintă importante punţi de legătură
    între cele două state, contribuind la dezvoltarea comunităţilor în mijlocul
    cărora trăiesc. Ucraina şi-a proclamat independenţa la 24 august 1991, iar
    România a stabilit cu aceasta relaţii diplomatice la 1 februarie 1992. România
    a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
    Asociere UE-Ucraina, la 3 iulie 2014.

  • Antena Satelor, în FM la Comăneşti

    Antena Satelor, în FM la Comăneşti

    Sâmbătă, 31 decembrie, echipa Antenei Satelor va fi parte a paradei Festivalului de datini şi obiceiuri strămoşeşti de la Comăneşti şi pentru a inaugura noua frecvenţă în FM a postului, care va acoperi această parte a Moldovei.



    La 25 de ani de la difuzarea primei sale emisiuni, Radio România Antena Satelor se pregăteşte să devină, pe frecvenţa 89,0 FM, vocea unei părţi importante a Moldovei şi portavocea problemelor specifice ale unei comunităţi care înţelege păstrarea tradiţiilor ca pe o datorie de credinţă.



    Antena Satelor, parte a radioului public, ocupă un loc aparte în piaţa de radio din România, cu cei peste 700.000 de ascultători ai săi. Oferta editorială a postului se concentrează pe informarea şi orientarea locuitorilor de la sate şi din oraşele mici, izolate, cu accent pe informaţiile de utilitate şi pe emisiuni specializate pentru o agricultură performantă.



    La Antena Satelor, muzica populară şi tradiţiile sunt la ele acasă, regăsindu-se zilnic în emisiuni, având menirea creării unei atmosfere româneşti autentice şi obiectivul păstrării lor nealterate pentru generaţiile care vin.

  • Radio România Antena Satelor, povestea unei relaţii de 25 de ani

    Radio România Antena Satelor, povestea unei relaţii de 25 de ani

    Antena Satelor, 25 de ani



    Istoria nu este doar un inventar de fapte, ci şi dovada că nimic nu e întâmplător. Antena Satelor a apărut în lumea satului într-o zi a nativităţii, de Crăciunul anului 1991, dar firescul a tot ceea ce a urmat arată că ar fi fost acolo dintotdeauna, de pe vremea când la sat se năştea veşnicia. Au urmat ani cu greutăţi şi împliniri, în care generaţii de jurnalişti şi ascultători au contribuit la construcţia celui mai util, sincer şi cald post de radio, un radio reper al valorilor tradiţionale autentice.



    Un loc aparte în piaţa de radio din România



    La 25 de ani de la difuzarea primei sale emisiuni, Radio România Antena Satelor ocupă un loc aparte în piaţa de radio din România. Este un radio despre viaţa la ţară, un radio curat, profund românesc, locul în care se întâlnesc toţi aceia care au păstrat legătura de suflet cu rădăcinile neamului lor. Este o şansă în plus oferită unor oameni care văd în Antena Satelor un sprijin, o prezenţă apropiată, un membru al familiei care vrea să îţi fie bine fără să ceară nimic în schimb.



    Cum puteţi asculta programele?



    Recepţia postului se face pe unde medii (531, 603, 630, 1314 KHz) şi pe frecvenţa de unde lungi 153 KHz, pe cele trei frecvenţe FM din Zalău (106,9 MHz), Sulina (103,2 MHz) şi Comăneşti (89 MHz), dar şi pe internet, la adresa www.antenasatelor.ro.



    Mereu aproape de cei peste 700.000 de ascultători ai săi, Radio România Antena Satelor a devenit în cei 25 de ani de existenţă parte a satului, un radio spus” cu sinceritate, de la om la om, având menirea creării unei atmosfere româneşti autentice şi obiectivul păstrării ei nealterate pentru generaţiile care vin.



    Pe 25 decembrie 2016, radioul curat al românilor împlineşte un sfert de veac de relaţie cu publicul său. Şi este doar începutul…

  • Acum 25 de ani, Revoluţia română

    Acum 25 de ani, Revoluţia română

    În ziua de 17 decembrie 1989, Piaţa Operei din Timişoara a fost ocupată de manifestanţi, iar de la balcon s-au auzit îndemnuri la acţiune împotriva dictaturii comuniste: la Timişoara, începea Revoluţia Română. Într-o încercare disperată de a controla situaţia, Ceauşescu a decretat stare de necesitate şi a dat ordin să se deschidă focul asupra protestatarilor.



    Au murit peste 100 de oameni, însă, istoria a dovedit că, pe 17 decembrie, în România, comunismul a intrat pe un drum fără întoarcere. Sloganul “Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!” a devenit ordin de luptă anticomunistă, iar imnul “Deşteaptă-te, române!” a însoţit numeroase alte acţiuni revoluţionare care au culminat, pe 20 decembrie, cu declararea Timişoarei drept primul oraş românesc liber de comunism. Începând cu 15 decembrie, locuitorii municipiului şi-au comemorat, şi anul acesta, eroii martiri şi au evocat evenimentele de acum un sfert de veac.



    Prezent la Timişoara, preşedintele ales, Klaus Iohannis a declarat că, acum, România are nevoie de un nou proiect naţional. Klaus Iohannis: ‘Reconstrucţia începe cu recunoaşterea restanţelor, cu asumarea răspunderii şi împăcarea cu trecutul. Vreau ca în decembrie 2014 să închidem acest capitol istoric şi să începem, împreună, un nou proiect naţional’.



    Miercuri, în oraşul martir, drapelele au fost arborate în bernă, au avut loc slujbe şi parastase în biserici şi cimitire, au fost depuse coroane de flori. Evenimentele de la Timişoara au fost evocate şi în capitala României unde a avut loc o sesiune solemnă a Parlamentului.



    Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat, într-un discurs, că trecerea României la o societate liberă şi democratică, la economia de piaţă şi la statul de drept a fost mult mai grea decât anticipau românii acum 25 de ani. El a numit şi realizările României în această perioadă, între care integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.



    La randul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a vorbit despre importanţa păstrării unei memorii vii pentru eroii Revoluţiei din decembrie 1989. Valeriu Zgonea: ‘Aşa cum spuneau marii înaintaşi pe care i-a avut această ţară, nu există o datorie mai sfântă pe pământ decât iubirea de neam şi de ţară şi respectul faţă de trecutul ei. Cine nu îşi cinsteşte trecutul nu este demn de prezent şi, mai ales, de viitorul acestei naţiuni’.



    Manifestările consacrate Revoluţiei Române vor continua, în întreaga ţară, pâna pe 25 decembrie, zi în care cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Caeuşescu a fost judecat şi executat