Radio România Internațional

Tag: 8 martie

  • Drepturile femeii

    Drepturile femeii

    La începutul lunii
    martie, în România este sărbătorită femeia. 1 martie este momentul unei
    sărbători speciale a românilor, mărțișorul. Mica bijuterie atârnă de un șnur în
    două culori, alb și roșu. În 2017, mărțișorul a fost înscris de UNESCO, în
    Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma
    analizei unui dosar depus de mai multe țări unde există tradiția mărțișorului:
    România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova. Cu foarte puține excepții, mai
    ales din regiunea Moldovei, unde bărbații sunt cei care primesc mărțișoare,
    minunatul cadou de început de primăvară este destinat femeilor. Apoi vine 8
    Martie, care a rămas de zeci de ani sărbătorită ca Ziua Femeii, Zi a Mamelor,
    dar și a soțiilor, fiicelor, bunicilor, prietenelor și cunoștințelor. Ziua
    drepturilor femeii a fost marcată ca atare de mai bine de un secol, de forțele
    de stânga. Drepturile pentru care luptau femeile în acel timp erau votul,
    salariul, condițiile de muncă și de trai, egalitatea cu bărbații. În țările
    comuniste de dinainte de 1989, printre care și România, 8 Martie era sărbătoare
    oficială. După căderea comunismului și, mai ales, după democratizarea României,
    în cadrul Uniunii Europene, drepturile femeii sunt recunoscute, legiferate și
    aplicate conform standardelor internaționale.

    Astfel, 8 Martie a rămas dedicată
    femeilor dar a căpătat valențele unei sărbători, a femeii, a primăverii. Și
    totuși, în societatea omenească atât de globalizată a acestui an, sau a acestui
    secol, drepturile femeii sunt încă un deziderat, în primul rând acolo unde
    drepturile omului sunt încălcate. Pe de o parte sunt regimurile
    anti-democratice care au supraviețuit, ori s-au instalat sau au revenit în
    unele state, pe de alta sunt mentalitățile și practicile larg răspândite încă
    peste tot. Am putea spune că, în prezent, asistăm la un regres internațional în
    materie de drepturi ale femeii. În unele țări, femeile nu au dreptul la
    educație, nu pot lucra, nu pot conduce mașina, mișcarea le este restrânsă, sunt
    dependente total de bărbați, nu au nici pe departe aceleași drepturi cu
    bărbații. De fapt, nu au niciun drept social. Chiar și dreptul de a se îmbrăca
    altfel decât o impune codul vestimentar restrictiv și strict a fost plătit cu
    viața de femeile din Iran. Dreptul la opinie, la activitate socială, culturală,
    economică sau politică sunt, pe alocuri, refuzate în mod special. Inutil de
    spus că analfabetismul în rândul femeilor este mult mai mare decât în rândul
    bărbaților.

    În 2023, în multe țări femeile nu au drepturi economice sau
    sociale, li se rezervă doar sarcini casnice. Femeile au dreptul să nască și să
    crească copiii, eventual fără școală Cariera
    profesională de vârf este încă o raritate, în țările cu democrație
    neconsolidată dar și în cele dezvoltate inclusiv economic. Statisticile sunt
    dezastruoase când vorbesc de implicare femeilor în politică. Ponderea femeilor
    în parlamente, guverne, primării, consilii locale este foarte mică, iar egalitatea
    de 50-50 la sută se impune cu greu acolo unde a fost adoptată ca regulă. Toate
    acestea sunt încă reglementări oficiale în unele state, deși ne aflăm în
    secolul XXI. În același timp, mentalitatea încremenită în vremuri de-a dreptul
    medievale refuză egalitatea femeilor cu bărbații și rezervă un rol inferior,
    chiar discriminator, femeilor. Chiar dacă legile prevăd egalitate de drepturi
    pentru femei, sau acces la toate drepturile cetățenești, femeia este încă
    văzută ca un obiect cu diferite întrebuințări, ca o sursă de venit sau ca forță
    de muncă ieftină.

    Femeile formează cea mai mare parte a victimelor traficului
    de persoane, exploatarea în diferite scopuri sau a diferitelor forme de
    violență. Este teribilă cifra victimelor violenței casnice, inclusiv în țările
    europene. Putem spune, din păcate, că drepturile femeii sunt încălcate pe scară
    largă, că formele legale au regresat teribil în unele state, cum ar fi
    Afganistanul, iar mentalitățile care privesc femeile ca pe ființe inferioare nu
    sunt deloc rare ci încă larg răspândite în societatea globalizată a secolului
    XXI.

  • Egalitatea de gen, în prim-plan de Ziua Internațională a Femeii

    Egalitatea de gen, în prim-plan de Ziua Internațională a Femeii


    Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Comisia Europeană a publicat, marți, raportul privind egalitatea de gen în UE pe 2023, cu informații actualizate privind măsurile luate pentru a pune în aplicare Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025. Totodată, Executivul european lansează astăzi campania sa de combatere a stereotipurilor de gen, un rezultat important al Strategiei privind egalitatea de gen. Acțiunile Comisiei vor continua anul acesta cu lansarea unei cereri de propuneri în cadrul programului Cetățenie, egalitate, drepturi și valori pentru a promova egalitatea de gen, inclusiv participarea echilibrată a femeilor la procesul decizional economic și politic.



    Comisarul pentru egalitate de șanse, vizită în România



    Despre participarea femeilor la actul de guvernare a vorbit și Helena Dalli, comisar european pentru egalitate, aflată într-o vizită de trei zile la București, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Întrebată despre faptul că în Guvernul României nu există decât două femei în posturi de ministru, Helena Dalli a răspuns că nu este o situaţie care să ne bucure.



    Sunt state membre care sunt avansate în această zonă de politici şi sunt altele care au rămas în urmă. Evident, asta nu este bine pentru guvernanţă, nu este bine pentru democraţie, din cauză că femeile nu sunt reprezentate în parlament şi în guvern aşa cum ar trebui să fie, a spus comisarul european, într-un interviu pentru Agerpres.



    Comisarul european a subliniat că statele care au făcut progrese în privința reprezentativității femeilor au introdus la un moment dat mecanisme de corectare în legislație. Dacă ţările care sunt în urmă nu introduc unele tipuri de măsuri de corectare, atunci va fi nevoie de încă circa 100 de ani, aşa cum se estimează, ca ele să aibă o bună reprezentare a femeilor în parlament, a mai spus Dalli pentru aceeași sursă.



    Marți, Helena Dalli a participat la conferința Femei mai puternice în România, organizată la București de către Reprezentanța Comisiei Europene în România, împreună cu Ambasada Suediei, Ambasada Germaniei la București și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, în cooperare cu Centrul FILIA. La eveniment ar fi trebuit să participe și să ia cuvântul ministrul pentru egalitate de șanse, Gabriela Firea, și premierul Nicolae Ciucă, însă ambii au fost absenți.



    Declarație comună la București, semnată de ambasade din toată lumea



    Tot la București a fost semnată de către ambasade din toată lumea o declarație comună de Ziua Internațională a Femeii, dată publicității de către Reprezentanța Comisiei Europene în România. Prezentăm integral textul acestei declarații:


    “Astăzi, de Ziua Internațională a Femeii, sărbătorim succesele obținute în privința unei egalități de gen semnificative și progresele înregistrate până în prezent în asigurarea drepturilor femeilor și fetelor de pe întreg globul. Totodată, trebuie să recunoaștem că au mai rămas multe de făcut pentru ca femeile și fetele să își poată exercita pe deplin drepturile. Această declarație are în vedere cinci teme cheie.


    1. Femeile și fetele au dreptul la o viață lipsită de violență și discriminare. Cu toate acestea, violența împotriva femeilor și fetelor este cea mai frecventă încălcare a drepturilor omului, una din trei femei trecând cel puțin o dată în viață prin experiența unei violențe fizice și/sau sexuale, fapt neschimbat de mai bine de un deceniu. În zonele de conflict, femeile și fetele sunt principalele ținte ale violentei sexuale și de gen. Prea adesea, această violență predominant masculină devine normă si rămâne nepedepsită. Acest lucru trebuie să înceteze. Este nevoie să se asigure accesul la justiție și servicii complete de suport victimelor și supraviețuitoarelor violenței sexuale și de gen.


    2. Fetele și femeile sunt singurele care trebuie să poată lua decizii în privința corpului lor. Drepturile la sănătate sexuală și reproductivă fac parte din drepturile fundamentale ale omului. Trebuie să sprijinim femeile și fetele pentru a-și putea exercita aceste drepturi, inclusiv dreptul la propria decizie în privința numărului de copii pe care vor să îi aibă și când să îi aibă. În acest scop, este esențial să li se asigure femeilor și fetelor accesul complet la informație, educație și servicii aferente drepturilor la sănătate sexuală și reproductivă.


    3. Accesul la serviciile de bază, între care educație de calitate, locuințe decente și servicii medicale pentru toate femeile și fetele este esențial în societățile echitabile. Prea multor femei si fete le sunt refuzate aceste drepturi, ele fiind expuse la exploatare și marginalizare, mai ales atunci când se confruntă cu forme multiple, structurale și concomitente de discriminare. Totodată, ele au nevoie de susținere în dezvoltarea potențialului economic pentru a-și putea exercita drepturile și egalitatea de gen.


    4. Intensificarea hărțuirii sexuale, a intimidării și a discursului instigator la ură împotriva femeilor și fetelor, inclusiv în mediul online, cere obligatoriu o acțiune imediată și fermă. Femeile din sfera publică, printre care jurnalistele, activistele pentru drepturile omului și femeile din politică, sunt vizate în mod special. Făptașii trebuie să răspundă in fața legii.


    5. Pentru realizarea egalității de gen, este esențiala asigurarea participării depline, egale, eficiente și semnificative a femeii în toate sferele vieții private și publice, inclusiv prin reprezentare politică și la nivel de conducere în procesele decizionale.


    În concluzie, ne reafirmăm angajamentul în asigurarea egalității de gen și a respectării și protejării depline a drepturilor femeilor și fetelor ca drepturi ale omului. Facem apel la toate statele să facă același lucru. De egalitatea de gen și echitate beneficiază nu doar femeile și fetele, ci și întreaga societate, inclusiv bărbații și băieții.

    Video în limba engleză / Sursa ERPS



    Solidaritate cu femeile din Iran și Ucraina



    De la Bruxelles, Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant Josep Borrell au transmis un mesaj în care au atras atenția asupra femeilor din întreaga lume aflate în pericol:


    “(…) Suntem alături de toate femeile pentru a da un impuls tot mai puternic în favoarea drepturilor lor în întreaga lume. Dorim să le oferim femeilor posibilitatea de a-și urmări în mod neîngrădit obiectivele în viață.


    Opresiunea tot mai mare la nivel mondial împotriva lor și atacurile la adresa drepturilor omului ale femeilor și ale fetelor sunt alarmante.


    Suntem alături de femeile din Iran, ale căror libertăți sunt restricționate în mod sistematic și de cele din Afganistan, unde talibanii încearcă să elimine prezența femeilor și a fetelor din spațiul public, precum și de cele din orice parte a lumii unde drepturile și libertățile fundamentale ale femeilor sunt amenințate sau le sunt refuzate.


    De asemenea, suntem profund îngrijorați de relatările potrivit cărora forțele armate ruse utilizează violența sexuală împotriva femeilor și a copiilor din Ucraina ca armă de război. Aceste acțiuni constituie crime de război, iar făptașii trebuie aduși în fața justiției. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a trage la răspundere Rusia pentru aceste atrocități.


    Pentru a consolida responsabilitatea la nivel mondial, UE tocmai a adoptat un pachet de sancțiuni împotriva autorilor actelor de violență sexuală și bazată pe gen.


  • Ziua internaţională a femeii

    Ziua internaţională a femeii

    Pe 8 martie,
    femeile – mame, soţii, prietene sau colege – primesc cadouri sau, mai ales,
    flori. Ţinând cont că la 1 martie sărbătorim Mărţişorul, mica amuletă cu şnur
    alb-roşu primită tot de femei, am putea spune că începutul primăverii, în
    România, înseamnă sărbătoarea renaşterii, a luminii şi căldurii, a femeii. După
    momente în care aceste zile erau ocazii pentru cadouri exagerate, emfatice,
    sunt redescoperite momentele de frumuseţe şi sinceritate, care nu depind de
    bani şi valori materiale. 8 Martie, ca Zi internaţională a femeii, este
    redescoperită sub această semnificaţie, de caldă reverenţă faţă de rolul femeii
    în viaţa societăţii şi în viaţa oricărui om. Nu mai interesează nici originea
    istorică a acestei zile, nici tradiţia comunistă, dinainte de 1989, cunoscută
    de societatea românească.

    Originile marcării zilei de 8 martie ca zi de luptă
    pentru drepturile femeilor sunt mai vechi de un secol. În 1908, la New York, în
    ziua de 8 martie, 15 mii de femei au demonstrat pentru o serie de drepturi
    care, în aceste zile, par inevitabile dar ele au fost obţinute prin adevărate
    lupte civice. Era vorba de programul mai scurt de lucru şi salarii mai bune dar
    şi de dreptul de vot. Una dintre cerinţele de acum mai bine de un secol era şi
    interzicerea muncii copiilor. Anul următor, forurile sindicale şi socialiste
    americane au luat hotărârea ca 8 martie să fie declarată Zi Naţională a
    Femeilor, sărbătorită în ultima duminică din februarie. Peste încă un an, la
    Copenhaga, în Europa, această zi naţională a devenit un eveniment
    internaţional. Ţările est-europene, unde comunismul a fost impus după Al Doilea
    Război Modial, au pus un accent deosebit pe această sărbătoare cu origini în
    sfera relaţiilor de muncă.

    Fiindcă
    regimul comunist se autodefinea ca o dictatură a proletariatului, se
    presupune că femeile aveau toate drepturile, astfel că 8 Martie a devenit o zi
    de omagiere a femeilor, mai ales a mamelor. În 1975, Adunarea Generală a
    Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie care declara o Zi pentru
    Drepturilor Femeilor şi pentru Pace Internaţională. Principiul cere marcarea
    acestei zile naţionale într-o zi recomandată de istoria şi tradiţia fiecărui
    stat. În 1996, Naţiunile Unite au început să propună o temă anuală de dezbatere
    în lumina accentului pus pe drepturile şi situaţia femeilor din întreaga lume.
    Sunt teme de mare actualitate care ne arată cât de mult a evoluat omenirea în
    ultimul secol şi scot în evidenţă provocările de tip nou, adaptate mileniului
    în care trăim.

    Prezentul ne arată, însă, pe lângă evoluţii evidente ale
    umanităţii, şi o foarte stranie tendinţă de întoarcere la mentalităţi şi
    practici violente, degradante, specifice unor vremuri de mult apuse. Este un context
    în care femeile au cel mai mult de suferit. În timp ce discutăm de egalitatea
    în toate drepturile cu bărbaţii, aflăm despre organizaţii criminal-teroriste
    care rezervă femeilor doar starea de sclavie. În timp ce se ia tot mai mult
    atitudine faţă de reducerea femeii la stadiul de imagine sau obiect sexual, ne
    confruntăm cu fenomene infracţionale de o incredibilă anvergură de traficare a
    fiinţelor umane, pe toate continentele.

    Românilor le place să sărbătorească
    ziua de 8 martie, ca Zi a femeii. Ei oferă soţiilor şi partenerelor de viaţă,
    mamelor şi bunicilor, colegelor de serviciu, vecinelor sau prietenelor de
    familie flori sau mici cadouri. Obiceiul nu este nici nou şi nici inedit. Putem
    constata că sunt foarte multe ţări în lume unde se întâmplă acelaşi lucru. România
    nu este ţara ideală pentru femei, mai ales că, în ultimul timp, asistăm la o
    creştere de neacceptat a violenţei împotriva femeilor, dar este ţara in care,
    de 8 Martie, femeile primesc cele mai frumoase flori. Cu ani în urmă, Eurostat,
    agenţia de statistică a Uniunii Europene, spunea că România este ţara
    comunitară cu cea mai mică diferenţă între salariile femeilor şi cele ale
    bărbaţilor.

  • Ziua si drepturile femeii

    Ziua si drepturile femeii

    Tot mai mult ni se spune că Ziua femeii, cea marcată pe 8 martie, ar fi o sărbătoare comunistă. Desigur, nu trebuie acum să declanşăm un război al argumentelor, mai ales că lucrurile nu sunt deloc aşa clare. Iar sentinţele de acest fel aparţin ele însele societăţilor totalitare. Originile marcării zilei de 8 martie ca zi de luptă pentru drepturile femeilor sunt atribuite unui eveniment de acum fix 110 ani, petrecut la New York. În 1908, la 8 martie, 15 mii de femei au demonstrat pentru o serie de drepturi care, în aceste zile, par inevitabile dar ele au fost obţinute prin adevărate lupte civice. Era vorba de programul mai scurt de lucru şi salarii mai bune dar şi de dreptul de vot.



    Una dintre cerinţele de acum un secol şi un deceniu era şi interzicerea muncii copiilor. Anul următor, forurile sindicale şi socialiste americane au luat hotărârea ca 8 martie să fie declarată Zi Naţională a Femeilor, sărbătorită în ultima duminică din februarie. Peste încă un an, la Copenhaga, în Europa, această zi naţională a devenit un eveniment internaţional. Ţările comuniste au pus un accent deosebit pe acest eveniment cu origini în sfera relaţiilor de muncă dar, cum se presupune că în aşa-zisa dictatură a proletariatului femeile aveau toate drepturile, 8 martie a devenit o zi de omagiere a femeilor, mai ales a mamelor.



    În 1975, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie care declara o Zi pentru Drepturilor Femeilor şi pentru Pace Internaţională. Principiul cere marcarea acestei zile naţionale într-o zi recomandată de istoria şi tradiţia fiecărui stat. În 1996, Naţiunile Unite au început să propună o temă anuală de dezbatere în lumina accentului pus pe drepturile şi situaţia femeilor din întreaga lume.



    Sunt teme de mare actualitate care ne arată cât de mult a evoluat omenirea în ultimul secol şi scot în evidenţă provocările de tip nou, adaptate mileniului în care trăim. Prezentul ne arată pe lângă o serie de fenomene noi şi neaşteptate şi o foarte stranie tendinţă de întoarcere la mentalităţi pe care doar în Evul Mediu le-a mai întâlnit omenirea. Şi în acest context, femeile au cel mai mult de suferit. În timp ce discutăm de egalitatea în toate drepturile cu bărbaţii, aflăm despre organizaţii criminal-teroriste de succes care rezervă femeilor doar starea de sclavie.



    În timp ce se ia tot mai mult atitudine faţă de reducerea femeii la stadiul de imagine sau obiect sexual, ne confruntăm cu fenomene infracţionale de anvergură de traficare a fiinţelor umane, pe toate continentele. Indiferent de sorginte, românilor le place să sărbătorească ziua de 8 martie, ca Zi a femeii. Ei oferă soţiilor şi partenerelor de viaţă, mamelor şi bunicilor, colegelor de serviciu, vecinelor sau prietenelor de familie flori sau mici cadouri. Obiceiul nu este nici nou şi nici inedit. Putem constata că sunt foarte multe ţări în lume unde se întâmplă acelaşi lucru.



    Pentru români, de fapt, femeile sunt în centrul atenţiei pentru vreo 2 săptămâni, de la Dragobete, un fel de Sfânt Valentin strict românesc, marcat la 24 februarie, până la 8 Martie, trecând prin Mărţişor, frumoasa tradiţie din 1 Martie, când femeile primesc mici amulete cu şnur alb-roşu, ca invocare a primăverii. România nu este ţara ideală pentru femei, mai ales că, în ultimul timp, asistăm la o creştere de neacceptat a violenţei împotriva femeilor, dar măcar este ţara in care, de 8 Martie, femeile primesc cele mai frumoase flori. Iar Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene, spune că România, condusă, pentru prima dată, de o doamnă prim ministru, este ţara comunitară cu cea mai mică diferenţă între salariile femeilor şi cele ale bărbaţiilor.

  • De 8 Martie, despre drepturile femeii

    De 8 Martie, despre drepturile femeii

    Ziua
    Internaţională a Femeii     vine, anul acesta, pe fondul unei mişcări globale fără
    precedent pentru     drepturile femeii, egalitate şi justiţie – afirmă Organizaţia
    Naţiunilor Unite    . Hărţuirea sexuală, violenţa şi discriminarea împotriva
    femeilor sunt teme prezente tot mai mult în spaţiul public. În acest context, femeile din lumea
    întreagă depun eforturi intense pentru a obţine mai multe drepturi şi o
    vizibilitate sporită.     ONU atrage, astăzi, atenţia,
    şi asupra drepturilor femeilor din mediul rural, care se confruntă cu şi mai
    multe lipsuri şi discriminări decât cele din mediul urban. Şi în Uniunea
    Europeană    , chiar dacă egalitatea între femei şi bărbaţi este una dintre
    valorile fundamentale, obiectivul este departe de a fi fost atins. Femeile
    câştigă, în continuare, mai puţin decât bărbaţii pentru aceeaşi muncă, nu sunt
    la fel de vizibile în politică sau în funcţii de conducere, întâmpină
    dificultăţi în echilibrarea vieţii de familie cu cea profesională.


    În România,
    mai sunt multe de făcut la capitolul egalitate de gen, a
    recunoscut, recent, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor
    stategice ale României, Ana Birchall, la un eveniment organizat de Business Women Forum Romania. Ana
    Birchall: Sigur că întotdeauna este loc de mai bine, dar eu cred că s-au făcut
    paşi importanţi pentru ca şi în România să avem nu numai declarativ, dar
    realmente să avem egalitate de şanse şi aici mă refer nu numai la legea actuală

    Un raport al UE
    estimează că este nevoie de cel puțin 70 de ani pentru a ajunge la egalitatea
    de gen în materie de salarizare     şi de 20 ani pentru ca femeile să aibă o
    reprezentativitate de cel puţin 40% în parlamentele naţionale. O altă analiză
    recentă arată că femeile aplică la vârste de peste 40 de ani pentru un post de
    management, iar raportul faţă de bărbaţi este de 1 la 3 sau 2 la 3 în favoarea
    acestora. În general, femeile ezită să îşi asume posturi de conducere, dar când
    se prezintă la interviu vin cu CV-ul mult mai bine organizat şi completat şi
    îndeplinesc cerinţele postului într-o măsură mai mare decât bărbaţii. Din cele
    aproape 7,3 milioane de posturi de conducere din UE, doar 35% sunt ocupate de
    femei    . Diferenţa de salariu pentru acelaşi post se ridică, la nivel european,
    la 23%. România stă mai bine decât media europeană, cu 40% femei care ocupă
    posturi de conducere şi cu o diferenţă dintre salarii de 5%. Potrivit
    consultanţilor, toate companiile trebuie sa facă eforturi pentru a egaliza
    raportul dintre femei şi bărbaţi în poziţiile de management, nu doar cele
    româneşti sau cele internaţionale.

  • 8 martie cu Orchestra de Cameră Radio şi Cristian Oroşanu la Sala Radio

    8 martie cu Orchestra de Cameră Radio şi Cristian Oroşanu la Sala Radio

    Miercuri, 8 martie a.c., Orchestra de Cameră Radio şi dirijorul Cristian Oroşanu sărbătoresc eternul feminin la Sala Radio, într-un concert special dedicat Zilei Femeii. Un mix de melancolie & acorduri ritmate, programul serii va debuta cu Adagio în sol minor pentru orchestră de coarde de T. Albinoni şi va continua, în prima parte, cu Arii şi dansuri antice de O. Respighi. Serenada Italiană de H. Wolf va ţine capul de afiş al celei de a doua părţi a concertului, urmată de Variaţiuni pe o temă de Ceaikovski în mi minor, op. 35a de A. Arensky, şi se va încheia cu Şase dansuri româneşti de B. Bartók.

    Apreciat pe mai multe scene europene, la pupitrul unor orchestre prestigioase ca Orchestre de Paris, Orchestre National Bordeaux Aquitaine, al orchestrelelor Tonhalle Zürich, BBC Scottish, Lamoureux, Israel Kibbutz, Orchestre National Porto, dar şi al orchestrelor filarmonice din Strasbourg şi Bruxelles, dirijorul Cristian Oroşanu este în prezent dirijor-şef permanent al Filarmonicii din Braşov şi fondator al orchestrei Kamerata Kronstadt.

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

    Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

    Cristian Oroşanu


    Contrastul, lirismul, culorile şi stilurile sunt cele care animă personalitatea dirijorului şi explică de ce auditorii şi orchestrele îl iubesc pe Cristian [Oroşanu]. (Grigore Constantinescu)

    În 2005, la finala Concursului de dirijat de la Malko, competiţie la care a câştigat locul doi, Cristian Oroşanu a avut ocazia să colaboreze cu Orchestra Simfonică Radio Damenarca. Construită cu grijă şi seriozitate, reputaţia profesională a dirijorului Cristian Oroşanu a determinat prezenţa sa pe multe scene ale Europei în compania unor ansambluri celebre.

    În Japonia, are o relaţie deosebită cu Hyogo Performing Arts Center Orchestra, un ansamblu tânăr cu multe valenţe interpretative. În ultimii ani, a avut ocazia să fie asistentul dirijorilor Yutaka Sado, Mstislav Rostropovich şi Ingo Metzmacher.

    Cristian Oroşanu a dirijat cu succes aproape toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi ansamblurile muzicale Radio România, în prezent fiind dirijor şef permanent al Filarmonicii din Braşov. Colaborarea cu Radio a început înaintea carierei de dirijor, Cristian Oroşanu fiind, timp de cinci ani, cornist în Orchestra Naţională Radio. El este absolvent a două Facultăţi ale Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti una de Interpretare şi cealaltă de Dirijat orchestră la clasa lui Cristian Brâncuşi şi perfecţionat în particular sub îndrumarea celebrului profesor Constantin Bugeanu. În cadrul Academiei internaţionale Bach de la Stuttgart a avut ocazia să lucreze cu dirijorul Helmuth Rilling.

    Fascinat de lumea operei, Cristian Oroşanu a avut colaborări deosebite cu ansamblurile Operei Naţionale Bucureşti, Operei Române Cluj-Napoca, Operei Naţionale Iaşi repertoriul său liric curpinzând peste 35 de titluri. Pentru activitatea artistică, a fost recompensat în 2005 cu premiul Criticii Muzicale din România.

    Mereu atras de latura pedagogică, Cristian Oroşanu a fost trei ani profesor de dirijat la Academia de muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca (începând din 1999), conduce o clasă de dirijat la Academia de muzică din Iaşi (din 2010) şi a girat mai multe cursuri de măiestrie (2011, 2012, 2013 şi 2014) la Filamonica Moldova din Iaşi, Opera Naţională Iaşi şi la Filrmonica din Braşov.

    Dirijorul Cristian Oroşanu, doctor în muzică, este fondatorul orchestrei de cameră Kamerata Kronstadt.