La 1 noiembrie 1928, a început să emită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din
România. Cuvintele Alo, aici Radio Bucureşti! au fost rostite
de primul preşedinte al instituţiei, fizicianul Dragomir Hurmuzescu. Sunt 88 de
ani marcaţi de istorie şi de perioadele politice şi sociale pe care Radioul
public le-a travestat, 88 de ani în care Radio România a susţinut cultura
românească şi a fost un actor important în formarea identităţii editoriale.
Radio România este, acum, cea mai importantă instituţie media din ţară, prin numărul de
ascultători care aleg, zilnic, programele sale, prin campaniile în care se implică şi prin
proiectele culturale de anvergură pe care le dezvoltă. Posturilor naţionale
Actualităţi, Cultural, Muzical şi
Antena Satelor li se adaugă studiourile regionale şi locale,
posturile de pe internet pentru copii şi tineret şi Radio România Internaţional care
difuzeaza emisiuni in zece limbi straine (arabă, chineză, engleză, franceză,
germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă şi ucraineană), in română si in
dialectul aromân.
Cu ocazia aniversării,
Elettra Marconi, fiica inventatorului italian,
Gugliemo Marconi transmitea românilor următoarele cuvinte: Vă transmit
cele mai calde urări de viaţă lungă. Gândiţi-vă la tatăl
meu care a creat transmisia fără fir, radioul, pentru a salva fiinţe umane,
pentru a ajuta lumea sa transmita ştiri, oriunde. Radioul înseamnă adevăr şi libertate; el transmite liber, numai ceea ce este adevărat.
La 88 de ani de la prima emisie, Radioul public din România, dar şi Televiziunea
publică se confruntă cu o
situaţie fără precedent. O lege propusă de
PSD ar putea duce la eliminarea taxei radio care se achită direct de către cetăţeni şi la finanţarea
celor două instituţii integral de la bugetul statului.
În timp ce
preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declară că radioul şi televiziunea
publică vor avea un parcurs predictibil, numeroase voci din interiorul şi dinafara instituţiilor vizate consideră că această schimbare
creşte riscul de subordonare politică şi editorială.
Comentând situaţia, premierul Dacian Cioloş afirma, marţi, că: Taxa radio nu este o taxă propriu-zisă, ci o contribuţie pentru
dreptul cetăţenilor de a fi informaţi liber şi la independenţa instituţiilor
publice.
Se menţionează, de asemenea, că în majoritatea ţărilor europene – între care
Franţa, Germania, Italia sau Marea Britanie – această taxă este sursa de
finanţare a serviciilor publice de radio şi televiziune.
Legea eliminării taxelor radio-tv a fost votată săptămâna trecută, de Parlament, la pachet, împreună cu
alte 100 de scutiri de taxe şi trimisă, spre promulgare, preşedintelui
Klaus Iohannis; unii observatori acuză,însă, caracterul ei populist înaintea alegrillor legislative din
decembrie şi lipsa unor dezbateri publice într-un caz considerat de importanţă naţională şi
strategică.