Radio România Internațional

Tag: abandon scolar

  • Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Tibor Navracsics le-a mărturisit intelocutorilor că își percepe
    postul ca fiind probabil cel mai politic din Comisia Europeană, deoarece trebuie
    să creeze consens pentru demersurile în domeniile de care este responsabil.
    Este ușor sî fii un comisar care are doar prerogative și puteri să pedepsească
    statele mebre. Ce fac eu este să creez coalitii pe fiecare problemă. Este
    foarte greu dar este o meserie frumoasă    , a mărturisit Navracsics.


    Oamenii l-au întrebat ce crede despre faptul că în ţara noastră
    rata abandonului școlar timpuriu este una ridicată iar comisarul european a
    răspuns că Romania nu este singură, că sunt și alte tări europene care au
    rezultate mai slabe anii aceștia și că, evident, această situatie naște
    frustrări.


    Tibor Navracsics: Toti copiii din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze de o
    educatie de calitate     de la o vârstă fragedă. Cu cât mai devreme încep să
    studieze, cu atât mai bine. Am propus o iniţiativă pentru a imbunătăti predarea
    și invăţarea limbilor străine. Scopul nostru este ca toţi să fie capabili să
    vorbească cel puţin două limbi străine, altele decât cea maternă, la finalul
    gimnaziului. Limbile străine deschid uși. Pentru a obţine slujbe mai bune. Ne
    dau posibilitatea de a ne înţelege mai bine unul pe celălalt. Ele sunt cheia
    pentru a descoperi diversitatea Europei.


    Tibor Navracsics a vorbit și despre tendintele de discriminare
    din interiorul sistemelor de educaţie    , din școli, indreptată in ţările din
    vestul Europei mai ales impotriva migranţilor și refugiaţilor iar in statele
    din est cu precădere impotriva romilor. Pe aceasta temă au fost demarate
    proceduri de infringement impotriva Cehiei, Slovaciei si Ungariei iar Romania
    si Bulgaria sunt atent monitorizate, mai spune comisarul european care
    recunoaște că nu a gasit incă formula potrivită pentru a aborda această problemă.


    Tibor Navracsics le-a mai vorbit oamenilor despre recunoașterea
    diplomelor și a perioadelor de studiu in strainatate și despre obiectivul
    creării universitătilor europene.


    Comisarul european nu a uitat să mentioneze programul Erasmus,
    unul dintre cele mai de succes proiecte ale Uniunii Europene, prin care tinerii
    pot merge să studieze in străinatate și dezvoltă astfel o identitate europeană
    mai puternică.


    Navracsics s-a referit și la proiectele europene in domeniile
    cultură și tineret: Propunerile din educatie merg mână in mână cu planurile noastre
    de a imbunătăti cooperarea in domeniul culturii. Cu propunerile privind Agenda
    Uniunii Europene pentru cultură vrem sa valorificăm capacitatea culturii de a
    genera inovare și crestere economică. Telul nostru este să fructificăm la
    maximum potentialul de a construi comunităti și un sentiment al
    apartenentei.     Propunerile pentru o nouă strategie a Uniunii Europene privind
    tineretul urmăresc să ii responsabilizeze pe tineri și să le dea posibilitatea
    sa devină cetăteni motivati. Este momentul să folosim la maximum puterea
    educatiei și politicile adresate tinerilor pentru a construi o Europă corectă,
    flexibilă și coezivă.


  • Educaţie şi bunăstare în viaţa copiilor de la ţara

    Educaţie şi bunăstare în viaţa copiilor de la ţara

    Circa 44% din
    populaţia României trăieşte în mediul rural şi tot aici, conform statisticilor,
    numărul gospodăriilor aflate în pragul sărăciei este mai mare decât în zona
    urbană, prin urmare şi al copiilor. Pentru cei din urmă, sărăcia are consecinţe
    cu bătaie mai lungă. Ea afectează performanţele şcolare, nivelul îndeplinirii
    potenţialului fiecărui copil şi astfel, poate duce la inechităţi viitoare pe
    piaţa forţei de muncă şi în societate. Legătura dintre decalajele economice
    rural-urban şi educaţie se vede şi în rezultatele şcoalare. E cazul celor
    obţinute la Evaluarea Naţională de către elevii de 14 ani când vor să se
    înscrie la liceu, dar şi în cele de la finalul liceului, după susţinerea
    Bacalaureatului. Asta am aflat de la
    Ligia Deca, consilieră de stat în cadrul Președinției României şi
    coordonatoarea proiectului România educată aflat tot sub patronajul
    Preşedintelui ţării.

    Ligia Deca: De pildă, nota medie a elevilor la Evaluarea
    Națională era de 5,6 în mediul rural față de 7,40 în mediul urban în 2017. Este
    o diferență majoră de rezultat la sfârșitul clasei a VIII-a. Deși 54% dintre
    tinerii din România ajunși la vârsta majoratului au domiciliul în mediu rural,
    doar 30% dintre ei s-au înscris la examenul de bacalaureat. Chiar și pentru ei,
    rata de succes sau de promovare este cu 13% mai mică față de cea din mediul
    urban. Acolo unde, de pildă, există acces la infrastructură – au fost
    construite săli de sport sau există clădiri școlare pentru ca acești copiii să
    aibă acces teoretic la educație – nu există resurse pentru încălzire, pentru
    achiziționarea de materiale didactice necesare.


    Situaţia învăţământului de la ţară nu este decât o exemplificare sau o
    ramificaţie a situaţiei materiale generale de acolo. Fundaţia World Vision
    România, prin studiul     Bunăstarea copilului din mediul rural, demonstrează
    acest lucru din 2012 de când a demarat cercetarea. Rezultatele din 2018 se
    bazează pe sondaje de opinie efectuate în ultima parte a anului 2017.
    Percepţiile privind veniturile proprii ale familiilor din oamenii mediul rural
    ne sunt rezumate acum de Daniela Buzducea, Directoarea Naţională World Vision
    România:     Una din două familii se autoplasează într-o zonă de vulnerabilitate.
    Asta înseamnă fie că veniturile nu le ajung deloc să se descurce, fie că
    declară că veniturile de-abia le ajung de la o lună la alta. Familiile se
    străduiesc foarte mult să aibă mai multe surse de venit. Mitul că la țară,
    oamenii nu fac nimic ca să se ajute pe ei-înșiși nu se susține. E o percepție
    falsă. Oamenii chiar muncesc din toate puterile și sunt și familii care au
    cinci surse de venit diferite. Cu toate astea, între 38% și 41% dintre familii
    declară că se descurcă greu de la o lună la alta. Chiar și cele care au mai
    multe surse de venit.



    Pentru
    aproximativ 60% dintre gospodării, salariile reprezintă principala sursă de
    venit în perioada 2014- 2018. Dar, deşi între 2012 şi 2016 a crescut constant
    numărul familiilor de la ţară care aveau un membru salariat, începând de anul
    acesta, cifra lor s-a depreciat. Momentan, aproximativ 33% dintre gospodării se
    află sub pragul de sărăcie, fiind beneficiare de o formă de sprijin social din
    cauza veniturilor foarte mici înregistrate. Una dintre cele mai vizibile
    consecinţe ale sărăciei e abandonul şcolar. Deşi în prezent rata abandonului
    şcolar în mediul rural a scăzut cu 0,5% comparativ cu 2016, scăderea nu este,
    evident, una importantă. Tot din studiul World Vision Bunăstarea copilului din
    mediul rural, aflăm şi din ce motive nu se mai duc copiii la şcoală. Daniel
    Buzducea: Bineînţeles pe primul loc e menţionat costul
    şcolii. Învăţământul în România e gratuit şi, cu toate astea, costurile pentru
    ca un copil să meargă la şcoală sunt, uneori, insuportabile pentru familiile
    aflate în pragul sărăciei din rural. Un alt motiv este şi faptul că unii copii
    nu fac faţă cerinţelor şcolare. Asta înseamnă că educaţia pe care o primesc la
    şcoală nu le permite să facă acele acumulări de concepte prin care pot promova
    de la un an şcolar la altul.



    Astfel,51% dintre copiii din mediul rural care
    au abandonat şcoala declară că nu mai merg la şcoală pentru că au rezultate
    slabe. Amplasarea şcolii şi drumul până acolo sunt alte motive care îngreunează
    accesul la educaţie în continuare, deşi comparativ cu anii trecuţi s-a
    înregistrat o mică îmbunătăţire din acest punct de vedere. Daniela Buzducea: Analiza comparativă ne arată că 2% dintre copii merg la şcoală pe jos,
    dar şi că s-a redus timpul pe care copiii îl petrec pe drum spre şcoală. Pe de
    o parte, transportul şcolar este asigurat între un număr mai mare de
    localităţi, iar, pe de cealaltă parte, sunt mai mulţi copii care locuiesc mai
    aproape de centrul de comună. Dar a crescut procentul copiilor din rural care
    declară că lipsesc de la şcoală pentru că se duc să muncească. Sunt cu 50% mai
    mulţi decât în 2016, iar ăsta e iarăşi un motiv de îngrijorare. 6,3% dintre
    toţii copiii de la ţară declară că se simt obosiţi pentru că muncesc înainte
    sau după şcoală, o creştere cu 75% faţă de 2016. Cei mai mulţi lucrează în
    propria gospodărie, dar peste 2% dintre ei declară că lucrează şi prin vecini.



    Un alt motiv de
    îngrijorare este şi nutriţia, extrem de importantă pentru o dezvoltare normală
    psiho-somatică în perioada de creştere. Daniela Buzducea: 9% dintre copii au
    declarat că se culcă seara flămânzi, 6% dintre ei doar uneori, iar 3%
    întotdeauna se culcă flămânzi. O realitate extrem de îngrijorătoare, căci
    înseamnă unul din 11 copii din mediul rural. De asemenea, tot unul din 11 copii
    are acces la maxim două mese pe zi, ceea ce înseamnă, de fapt, că mulţi din ei
    au acces doar la o masă pe zi. Unul din opt copii mănâncă o pâine pe zi, căci
    am vrut să vedem şi care este calitatea nutriţiei.


    Date fiind efectele sărăciei asupra educaţiei şi
    nutriţiei, recomandările experţilor privind politicile publice subliniază
    nevoia unor programe care să soluţioneze integrat toate aceste probleme din
    mediul rural.

  • Hai la școală! – un proiect cu finanţare UE

    Hai la școală! – un proiect cu finanţare UE

    Asociația Vasiliada a lansat proiectul Hai la școală,
    în colaborare cu ISJ Dolj    . Proiectul are în vedere prevenirea abandonului
    școlar și dezvoltarea abilităților de viață pentru elevii cu deficiențe
    auditive     și cei din învățământul de masă aflați în situații de risc, folosind
    metode bazate pe educația creativă. Detalii despre acest proiect ne oferă
    domnul Sorin Boboc, coordonator departament Proiecte în cadrul asociației: Acest proiect se desfășoară pe o perioadă de 36 de luni
    și este un proiect pe care organizația noastră îl va implementa la nivelul a
    șapte școli din județul Dolj. În aceste comunități există o problemă legată de
    abandonul școlar la un nivel mai mare decât la celelalte școli din județ.     În cele 36 de luni, împreună cu partenerii de la ISJ, vom
    recruta și vom oferi servicii pentru 1030 de beneficiari dintre care 645 sunt
    elevi, iar o altă categorie de beneficiari este reprezentată de părinții
    acestor elevi cărora le vom oferi o serie de activități care să-i îndrume
    pentru a le putea oferi asigura copiilor sprijinul și educația necesare pentru
    a continua activitatea în cadrul școlii. De asemenea 75 de cadre didactice din
    aceste școli vor participa la sesiuni de formare în activități gen mediere
    socială și educație creativă.




    Reporter: Câteva exemple despre activitățile din proiect?


    Una dintre cele mai importante este legată de dezvoltarea
    a două metodologii privind îmbunătățirea calității educației în învățământul de
    masa pentru copii cu abandon școlar și a unei metodologii pentru îmbunătățirea
    calității de viață pentru copiii cu deficiențe de auz și vorbire. Vom organiza
    un curs de logopedie pentru specialiștii din cadrul școlii Sfântul Vasile din
    Craiova. Se vor organiza cursuri de educație creativă pentru 57 de cadre
    didactice, 14 profesori vor face un curs de mediator social, pentru a le
    dezvolta abilitățile de lucru și sprijin pentru copiii proveniți din grupuri
    social vulnerabile. Acest proiect este finanțat prin Fondul Social
    European     și așa reușim să implementăm
    aceste activități pe care noi le
    considerăm ca fiind benefice.


  • PACT – Parteneriat activ pentru calitate şi transfer de cunoştinţe în comunităţi şcolare

    PACT – Parteneriat activ pentru calitate şi transfer de cunoştinţe în comunităţi şcolare

    Creșterea
    gradului de școlarizare poate fi unul dintre scopurile finanțărilor europene.
    Exemple găsim în zona de nord est a României, unde ființează organizația a
    cărei titulatură este Asociația de
    Dezvoltare Intercomunitară Euronest    .
    Contractul pentru finanțarea proiectului a fost semnat. Informații în acest
    sens ne oferă doamna Eliza Chirica, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului
    Județean Iași:


    Proiectul se referă la județele Botoșani și
    Suceava și urmărește creșeterea gradului
    de școlarizare a 530 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani,
    precum și reducerea și prevenirea abandonului școlar pentru aproximativ 2000 de
    elevi din clasele primare și gimnaziale. Cadrele didactice vor beneficia și ele
    de îmbunătățirea competențeleor profesionale, iar acolo unde este necesar se va
    proceda la oferirea de pachete pentru mobilitate profesională, în vederea
    atragerii de personal calificat în acele unități de învățământ în care există
    copii cu risc educațional.


    Reporter: Să
    spunem și câteva cuvinte despre finanțare și cum vor fi cheltuiți banii.


    Banii vor fi cheltuiți în primul rând pe
    infrastructură pentru transportul elevilor, pe reabilitarea și renovarea
    școlilor. Nu în ultimul rând, aș aminti că acești copii vor beneficia de
    tabere, de cluburi și activități în aer liber bazate pe voluntariat, asta, pentru
    facilitarea accesului la activitățile de educație nonformală pentru 1736 de
    copii din comunitățile vizate de proiect.


    Copiii din Liteni, județul Suceava, vor
    beneficia de achiziția unui microbuz care să îi transporte la școală și înapoi,
    iar școlile gimnaziale de la Cordăreni, Stăuceni și LIceul Tehnologic Coțușca
    din Botoșani și Școala Rotunda și Liceul Tehnologic Iorgu Vârnac Liteanu din
    Liteni vor fi dotate cu echipamente IT,
    cu mobilier și materiale educaționale. Școlile de la Corni și Rotunda vor
    benefia de lucrări de renovare, de reabilitare și anvelorpare, iar instalațiile
    termice și electrice, acolo unde este nevoie, vor fi fie reabilitate total fie
    modernizate.


    Acest proiect va avea o derulare pe parcursul a 36 de luni, iar bugetul care
    se va aloca pentru toate aceste activități este de 6,5 milioane de lei.


  • Proiect european destinat combaterii abandonului şcolar

    Proiect european destinat combaterii abandonului şcolar

    La începutul lunii mai, la București, a fost semnat
    contractul de finanțare pentru un proiect de anvergură regională. Adăugăm că
    implementarea sa ține de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest care
    înglobează reprezentanții administrațiilor județene din regiunea de nord est a
    țării. Inițiativa cu finanțare europeană vizează domeniul larg al educației,
    iar reperele principale sunt oferite de doamna Eliza Chirica, purtător de
    cuvânt în cadrul Consiliului Județean Iași.




    Este
    vorba despre proiectul O şansă egală pentru toţi. Educaţie inclusivă în
    unităţile şcolare    . Este un proiect care se va derula pe o perioadă de 36 de
    luni și care are un buget de 6,38 milioane de lei. În cadrul acestui
    proiect se urmărește creșterea gradului
    de participare la învățământul preșcolar a unui număr de 530 de copii care au vârstele între 3 și 5
    ani și 308 copii cu risc de părăsire
    timpurie a școlii. Totodată se vor lua
    măsuri pentru integrarea a 1955 de elevi din clasa pregătitoare și clasa a
    VIII-a în ciclul școlar, prin reducerea abandonului școlar. Toți acești copii
    de care vă vorbesc aparțin unor grupuri vulnerabile din mediul rural.


    În
    cadrul programului va fi îmbunătățită și competența profesională pentru 261 de
    cadre didactice și personalul calificat din școlile în care există acest risc
    educațional. Profesorii vor primi pachete pentru mobilitatea profesională.


    Banii
    care vor fi primiți vor fi utilizați pentru îmbunătățirea și diversificarea
    serviciilor educaționale, la refacerea sau reparația instalațiilor termice
    acolo unde este necesar, la anveloparea școlilor, amenajarea și dotarea
    spațiilor aferete desfășurării activităților educaționale.




    Deci vor fi fonduri pentru
    atragerea copiilor către școală, dar și fonduri pentru îmbunătățirea
    infrastructurii școlare.


    Sigur
    că da, un parc va fi amenajat la școala din Bălteni, județul Vaslui, și
    laboratorul de informatică din aceeași
    școală va fi dotat cu 16 laptopuri.


    În total, câte școli vor fi
    implicate în acest proiect?


    Vor
    fi implicate în jur de 15 școli, unele vor acorda susținere, altele vor fi cele
    care vor beneficia de bani pentru
    reabilitare, atragerea copiilor la școală, realizarea diverselor programe.


  • Concursul Lider European

    Concursul Lider European

    Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a premiat recent echipele câştigătoare ale Concursului “Lider European”, o competiţie care se adresează elevilor de liceu. Concursul “Lider European” îi invită pe elevii de liceu să elaboreze şi să dezvolte proiecte care să ofere soluţii la problemele comunităţii locale, în oricare dintre domeniile social, cultural, de mediu, ba chiar şi cel al afacerilor.



    Natalie Ester a mers prin şcolile din România pentru a promova acest proiect şi pentru a-i invita pe elevi să se constituie în echipe pentru a participa la acest concurs. A urmat selecţia proiectelor şi a echipelor finaliste, o misiune deloc simplă: “Foarte greu s-a făcut selecţia pentru că au fost foarte multe şi foarte bune. Iar în ceea ce îi priveşte pe finalişti sunt trei poveşti diferite care ar trebui să funcţioneze ca una singură pentru că au foarte multe lucruri în comun aceşti copii.”



    Echipa “Mutatio” de la Colegiul Naţional Silvania din Zalău s-a clasat pe locul al 3-lea cu un proiect cultural destinat elevilor, “HUB-Ă Tinerească de Zalău”. Echipa “DEAFLIDER” de la Liceul Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz din Cluj-Napoca s-a clasat pe locul secund cu proiectul “Mobilizare. Învăţare. Împreună”. În mod surprinzător, este un proiect pentru părinţi, o şcoală pe care aceştia ar trebui să o urmeze pentru a deveni părinţi mai buni. Câştigătoare a ediţiei 2017 a concursului “Lider european” a fost echipa “C.R.E.D.E.M” de la Şcoala Profesională Gropinţa din Iaşi cu proiectul “Credem în educaţie”, al cărui scop este prevenirea abandonului şcolar.



    Despre criteriile de care a ţinut cont juriul ne-a vorbit Natalie Ester: “Am ţinut cont de idee, de necesităţile pe care, de care ei s-au agăţat pentru a le împinge în faţă ca pe nişte nevoi, alarme ca să spun. A contat foarte mult şi felul în care au reuşit să-şi susţină proiectul, originalitatea felului de a-l prezenta şi mă bucur nespus că pe primul loc se află o şcoală profesională, din jurul Iaşiului, nişte copii extraordinari, încărcaţi de emoţie, care astăzi pentru prima dată au pus piciorul în Bucureşti şi au văzut diferenţa între lumea pe care o visează şi lumea de unde vin. Iar tema proiectului este fabuloasă din punctul meu de vedere – abandonul şcolar. Este o boală pe care noi, românii, o îndurăm cu toţii, abandonul în general, iar abandonul şcolar este cred că problema numărul unu.”



    Scopul concursului Lider European este de a promova şi consolida în rândul elevilor spiritul Uniunii Europene şi de a încuraja abilităţile de lider ale tinerilor. Această iniţiativă face parte din campania “Europa, casa noastră”.



  • Cum sprijinim învăţământul rural

    Cum sprijinim învăţământul rural


    Considerată de câţiva ani, inclusiv la nivel guvernamental, o urgenţă a învăţământului românesc, stoparea abandonului şcolar nu pare, totuşi, să progreseze. Dimpotrivă, parcă tot mai mulţi elevi părăsesc sistemul, după cum arată statisticile UE care situează, în 2016, rata abandonului şcolar la 18,5%, în creştere faţă de anii precedenţi. Cea mai gravă situaţie se înregistrează la ţară, unde copiii abandonează şcoala în număr mai mare decât la oraş. Decalajele dintre urban şi rural au fost surprinse şi în studiul Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural, lansat în această toamnă de Fundaţia World Vision România, ne arată Gabriela Onofrei, manager în cadrul fundaţiei. Datele primite de la Ministerul Educaţiei ne arată că rata de participare la educaţie are o diferenţă de 24 de puncte procentuale între rural şi urban. Una din zece şcoli de la sate şi comune nu reuşeşte să treacă în clasa a cincea cu toţi elevii preluaţi la debut, în ciclul primar, peste jumătate din şcolile din mediul rural pierd elevi după primele 8 clase. Cele mai multe situaţii de abandon se găsesc la nivelul liceelor. Doar puţin peste un sfert din licee nu se confruntă cu astfel de cazuri. Peste 40% dintre elevii care abandonează studiile după terminarea clasei a opta rămân în comunităţile rurale din care provin şi lucrează în gospodărie.



    Din păcate, lumea rurală are şi alte probleme la fel de grave referitoare la sistemul de învăţământ. De pildă, o comparaţie a rezultatelor Evaluării Naţionale din 2017 – prin care elevii trec la finalul clasei a VIII-a când intră la liceu – relevă faptul că nivelul mediu de performanţă în mediul rural este mai mic cu peste un punct faţă de mediul urban. De fapt, problemele se acumulează şi se acutizează exact în acest moment: al terminării ciclului gimnazial şi al începerii ciclului liceal. Abandonul şcolar se intensifică acum, căci liceele – mult mai puţine în zona rurală – sunt situate la distanţe foarte mari de locuinţa elevilor, după cum aflăm de la Gabriela Onofrei: Este foarte dificil pentru un copil din mediul rural să ajungă la liceu şi drumul lung spre şcoală se reflectă inclusiv în acest studiu. Peste 18% dintre respondenţi au menţionat că şcoala e situată într-o zonă cu probleme de acces, durata medie a parcurgerii drumului casă-şcoală ajungând până la 90 de minute. Există diferenţe semnificative şi în privinţa rezultatelor şcolare ale copiilor. Avem şi o medie a notelor obţinute la Evaluarea şcolară naţională, iarprocentul elevilor care au obţinute note sub 5 este de trei ori mai mare în mediul rural şi procentul mediilor de peste 8 este de 20 ori mai mare în mediul urban.



    Pentru a-i încuraja pe elevi să continue şcoala, fundaţia World Vision derulează, printre altele, programul Vreau în clasa a noua, care a ajuns deja la cel de-al zecelea an de funcţionare. În această perioadă peste 1300 de elevi au primit burse sociale lunare acordate de câte un sponsor pentru a nu abandona liceul. Un alt program este Pâine şi mâine prin care se oferă o masă caldă şi sprijin în efectuarea temelor pentru elevii claselor I-IV.



    În plus, la sate, nici numărul cadrelor didactice nu e suficient, mulţi profesori făcând naveta din alte localităţi. Există, de asemenea, mari disparităţi în privinţa calificării lor, fiind constatată o concentrare puternică a cadrelor didactice cu doctorat sau cu gradul didactic I şi cu experienţă în mediul urban şi a celor calificate aflate la începutul carierei (cu şi fără definitivat), în mediul rural. Pentru a întregi tabloul referitor la situaţia cadrelor didactice de la ţară, am vorbit cu Ema Barbă, responsabilă de comunicare în cadrul programului Teach for Romania: Statistic vorbind, 96% dintre copiii care se nasc în mediul rural nu vor ajunge niciodată la facultate. Dacă ei sunt de etnie romă, procentul este de 99%. În acelaşi timp, există şi resurse umane limitate, mă refer la numărul cadrelor didactice, în mediul rural. Această zonă nu se numără printre preferinţele profesorilor atunci când aleg locul unde să predea. De aceea, noi considerăm că şi în această privinţă, sunt multe goluri de umplut. E vorba de ocuparea posturilor educaţionale din mediul rural, astfel încât cât mai mulţi copii să aibă acces la învăţământ de calitate.



    Pentru redresarea situaţiei, programul Teach for Romania – parte a reţelei internaţionale Teach for All – derulează activităţi de atragere şi de integrare a profesioniştilor în şcolile rurale. Amatori par a fi destul de mulţi după cum atestă numărul candidaţilor la preselecţie precum şi al celor care au parcurs programul. Ema Barbă: În momentul de faţă, există 66 de profesori în programul nostru. Există deja două generaţii de absolvenţi, de oameni care au trecut prin program timp de doi ani şi care acum sunt activi pe diverse paliere ale implicării civile. În momentul de faţă suntem prezenţi în peste 70 de şcoli din 12 judeţe.Anul trecut au candidat peste 1000 de persoane pentru a deveni profesor Teach for Romania. Am fost încântaţi să constatăm că atâtea persoane capabile să facă absolut orice au ales să devină profesori în învăţământul public, mai ales în mediile defavorizate.



    Programul presupune patru etape, primele două fiind de pregătire a cadrelor didactice, iar cel de-al treilea de predare efectivă timp de doi ani. Ultima etapă începe la finalul celor doi ani când învăţătorii/profesorii Teach for Romania, vor avea posibilitatea de a-şi continua activitatea în sistemul educaţional sau vor putea migra către domenii conexe din care pot susţine reforma sistemului educaţional românesc.


  • Măsuri anti-sărăcie

    Măsuri anti-sărăcie

    Recent, guvernul a lansat, spre dezbatere publică,
    un pachet de 47 de măsuri pentru combaterea sărăciei. Destinat, în primul rând,
    minorilor, căci 1,7 milioane dintre ei se află în risc de sărăcie, pachetul se
    adresează şi altor categorii sociale, cum ar fi vârstnicii, prin idei
    menite să promoveze îmbătrânirea activă. La lansarea
    pachetului, premierul Dacian Cioloş a detaliat o serie din obiectivele
    acestuia: La naştere să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screening medical,
    vaccinuri, să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate. Sunt cazuri de
    copii unde familiile nu au domiciliu fix şi, din acest motiv, sunt copii care rămân
    fără identitate şi care sunt excluşi din sistemul de sprijin şi ne gândim să
    venim aici cu câteva soluţii. La vârsta şcolară trebuie să reducem abandonul
    şcolar. Apoi, pentru tinerii care au abandonat şcoala şi care nu au şanse la un
    loc de muncă, aici ne gândim să venim cu o abordare proactivă din partea
    Agenţiei de Ocupare, să dezvoltăm programe de asistenţă care să îi caute pe
    aceşti tineri şi să îi ajute să se integreze din punct de vedere profesional
    sau, prin extinderea programului A doua şansă la şcoală să poată să
    poată să-şi continue educaţia.



    Care este, însă,
    dimensiunea exactă a sărăciei, dincolo de prezentări generale de tipul România
    este una dintre cele mai sărace ţări din UE? La această întrebare încearcă să
    răspundă, de aproximativ un an, Monitorul Social, dezvoltat de Fundaţia
    Friedrich Ebert România. Acest proiect centralizează, analizează şi prezintă pe
    înţelesul publicului larg date statistice sociale şi economice provenind de la
    diverse instituţii naţionale şi europene. Odată sinteza realizată astfel,
    devine limpede un fapt, consideră Victoria Stoiciu, coordonator de programe în
    cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert: unele din aceste date sunt înşelătoare. De
    pildă, acelea potrivit cărora rata şomajului din România este una dintre cele
    scăzute din UE. Statisticile privitoare la şomaj, rata de ocupare, dar şi cele
    despre lucrătorii pe cont propriu camuflează, de fapt, o realitate dură.
    Victoria Stoiciu: Ocuparea
    se defineşte în UE prin referire la acele categorii de persoane care prestează
    o muncă salariată sau nesalariată. De pildă, în ultimul caz, poţi fi PFA
    (persoană fizică autorizată) sau lucrător pe cont propriu. Conform acestei
    definiţii, în România există un procent decent al ratei de ocupare, undeva
    peste 60%, ne încadrăm în media UE, deşi nu am atins ţinta din Agenda 2020.
    Dar, dacă ne uităm la structura acestei categorii de populaţii, ce observăm? Că
    avem în jur de 4,5 milioane de salariaţi. În afara lor mai există aproape 3
    milioane de oameni dintre care jumătate sunt consideraţi lucrători pe cont
    propriu (self-employed), iar ceilalţi sunt lucrători familiali neremuneraţi.
    Aceştia din urmă prestează muncă în propria lor gospodărie, dar ei, de fapt, nu
    realizează nici un fel de venit şi nu primesc nici un fel de plată la finalul
    lunii. Practic, sunt şomeri, neavând un loc de muncă, dar statistic vorbind, ei
    sunt consideraţi ca fiind ocupaţi. 90% din lucrătorii pe cont propriu sunt
    ocupaţi în agricultură, agricultură, care la rândul ei, este un tip de ocupaţie
    de subzistenţă.



    Nici
    salariaţii nu stau mai bine în condiţiile în care salariul minim brut din
    România este de 218 de euro, numai cel din Bulgaria fiind puţin mai mic în UE.
    Iar salariul mediu net a atins la sfârşitul lui 2015, suma de 473 de euro. În
    plus, aşa-numitele transferuri sociale – ajutoarele de şomaj, alocaţii
    pentru copii, pensii, etc ajutoare sociale – constituie maxim 16% din PIB.
    Media europeană fiind de peste 20%, România mai bifează un record negativ,
    fiind ţara europeană care cheltuie cel mai puţin pentru protecţia socială În aceste condiţii, cum i se pare Victoriei
    Stoiciu actualul pachet anti-sărăcie: Este un pachet bun, nu am nimic de criticat
    la el. Dar aş vrea să fac două observaţii. La începutul anului trecut a fost
    adoptată Strategia Naţională Anti-Sărăcie pe perioada 2015-2020, strategie care
    s-a aflat în dezbatere publică atunci, fiind OK din punctul meu de vedere. De
    aceea, nu am înţeles de ce guvernul actual nu a încercat să continue ceea ce
    s-a făcut în trecut. În condiţiile în care nu am auzit nici o critică
    întemeiată faţă de vechea strategie, ei au construit altceva, complementar şi
    OK, la rândul său. Există acest obicei al guvernelor din România de a veni şi a
    şterge cu buretele tot ce au făcut cele dinainte, astfel încât nu mai există
    nici o continuitate în politicile publice. În al doilea rând, deşi nu am nimic
    de criticat pe fond şi toate măsurile din actualul pachet, referitoare la
    transferurile sociale sunt necesare, trebuie mers la rădăcina sărăciei pentru a
    eradica sărăcia. Sursa problemei este absenţa locurilor de muncă.



    Pachetul anti-sărăcie lansat recent cuprinde şi câteva exemple de bune
    practici, programe-pilot create de organizaţii non-guvernamentale incluse acum
    în legislaţia naţională. Este cazul proiectului Fiecare copil în grădiniţă
    dezvoltate de Asociaţia OvidiuRo, proiect ce presupune acordarea unui tichet
    sociale în valoare de 50 de lei, acordat familiilor defavorizate ai căror copii
    nu abandonează grădiniţa. Acest tichet poate fi folosit pentru a achiziţiona alimente, produse de
    igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte. De când a devenit Fiecare copil în
    grădiniţă un program naţional aflăm de la Maria Gheorghiu, preşedinta
    executivă a Fundaţiei OvidiuRo: Este un proiect pe care noi
    l-am implementat ca program-pilot începând din 2010 în comunităţile din
    România, iar anul trecut am considerat că am găsit soluţia prin care putem
    sprijini copiii săraci din România şi am pornit un proiect legislativ pentru a
    transforma acest proiect-pilot Fiecare copil în grădiniţă într-un program
    naţional. În octombrie 2015, Camera Deputaţilor a votat legea şi apoi, a urmat
    colaborarea cu guvernul actual pentru scrierea normelor de implementare.
    Acestea au fost definitivate la început de ianuarie, iar apoi, programul nostru
    a fost încorporat şi în pachetul de combatere a sărăciei. Mecanismul central
    este acesta să acordăm copiilor din familii defavorizate nişte tichete sociale
    pentru grădiniţă, dacă au o frecvenţă regulată. În jurul acestui mecanism
    central, noi am mai implementat şi alte măsuri cum ar fi acordarea de
    îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii precum şi rechizite. Măsurile
    cuprinse în noul pachet anti-sărăcie completează, aşadar, tichetul social cu
    aceste lucruri.




    Până
    pe 10 februarie, primăriile au trebuit să trimită un număr estimat de copii
    eligibili către administraţiile financiare, iar acestea au trimis deja banii la
    bugetele locale.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    “Creştem în comunitate“ – o caravană iniţiată de Ivan Patzaichin şi destinată copiilor din comunitatile rurale expuşi abandonului şcolar.

    Interviu cu Dumitru Damian – inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea.



  • Jurnal românesc – 20.04.2015

    Jurnal românesc – 20.04.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 27 aprilie, o vizită oficială în Italia, unde există cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor ţării — au anunţat surse oficiale preluate de agenţiile de presă. Pe agendă se vor afla convorbiri cu omologul Sergio Mattarella, cu premierul Italiei, Matteo Renzi, precum şi o întâlnire cu români din această ţară. De la preluarea mandatului, preşedintele Iohannis a avut vizite oficiale în Franţa, Germania, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina.



    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Agerpres, că la nivelul Departamentului pe care îl conduce este studiată o variantă prin care procedurile de finanţare pentru proiectele destinate diasporei să fie mai simple, iar fondurile mai uşor de accesat. Ministrul Tâlvăr a precizat că se doreşte fie modificarea Legii 321/2006, fie propunerea unei alte proceduri de finanţare, în aşa fel încât asociaţiile să întâmpine tot mai puţine greutăţi. După o primă sesiune în cadrul căreia 140 de proiecte au primit, anul acesta, accept de finanţare, s-a luat decizia organizării unei a doua sesiuni, astfel încât un număr cât mai mare de asociaţii să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identităţii româneşti.



    Irlanda este un partener constant al României în cadrul Uniunii Europene — a declarat ministerul de Externe de la Bucureşti, într-un comunicat la aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. MAE notează că un moment-cheie, care a confirmat calitatea relaţiilor româno-irlandeze, a fost decizia Dublinului de a liberaliza accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii, în iulie 2012, cu doi ani înainte de termenul limită de menţinere a restricţiilor pe piaţa comunitară. Una dintre cele mai dinamice componente ale relaţiei bilaterale cu Irlanda o reprezintă, conform MAE, colaborarea culturală. Aceasta a inclus organizarea, în octombrie 2014, a Zilelor Culturii Române la Dublin, eveniment amplu care a oferit publicului irlandez cele mai importante reuşite ale muzicii, filmului, teatrului, literaturii şi artelor româneşti din ultimii ani.



    România a obţinut de la Banca Mondială un împrumut de peste 200 de milioane de euro pentru un program de reducere a abandonului şcolar. Proiectul privind învăţământul din România este cel mai mare de acest fel susţinut de Banca Mondială în Europa şi regiunea Asiei Centrale şi va fi aplicat de ministerul Educaţiei în următorii şapte ani. Contractul de împrumut a fost semnat, la Washington, de ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.



    Elevii au revenit de luni la şcoală, după o vacanţă de o săptămână. În acest semestru, tezele trebuie programate până pe 22 mai. Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, cursurile se vor încheia în 19 iunie. Excepţie fac clasele terminale de liceu, care vor termna cursurile pe 29 mai, întrucât 4 săptămâni sunt alocate examenului naţional de bacalaureat. De asemenea, elevii claselor a VIII-a nu vor mai veni la şcoală din 12 iunie şi se vor pregăti de evaluarea naţională. Vacanţa de vară va fi între 20 iunie şi 13 septembrie.