Sărăcia, cauză şi efect a abandonului şcolar.
Tag: abandonul scolar
-
Jurnal românesc – 28.08.2019
Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis ambasadorilor români, pe
care i-a primit la Palatul Cotroceni cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei
Române, că protejarea intereselor românilor din afara graniţelor trebuie să fie
mereu prioritatea lor. El a făcut referire la haosul înregistrat la unele
secţii de votare din străinătate la alegerile europarlamentare din 26 mai şi a
cerut Guvernului şi autorităţilor competente să facă demersuri pentru ca
situaţia să nu se mai repete vreodată. Preşedintele le-a mulţumit misiunilor
diplomatice ale României care, în urma scrutinului din 26 mai, au transmis
analize şi propuneri ce au dus la măsuri menite să îmbunătăţească procesul
electoral. Este acum necesar ca autorităţile responsabile să se
organizeze administrativ în mod adecvat şi să implementeze eficient şi cu
bună-credinţă aceste măsuri. Solicit Guvernului şi tuturor autorităţilor cu
competenţe conform legii să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru
punerea în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a votului,
inclusiv prin informarea eficientă cu privire la noile prevederi ale legii -
pentru a se asigura că toţi cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot
neîngrădit, a declarat Klaus Iohannis.
Protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie după Brexit a
fost unul dintre subiectele abordate de preşedintele Klaus Iohannis şi de
prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, într-o convorbire telefonică,
informează Administraţia Prezidenţială. Iohannis i-a spus premierului britanic
că prioritatea majoră a ţării noastre este protejarea drepturilor cetăţenilor
români din Regatul Unit cu scopul ca, indiferent de scenariul spre care vor
evolua negocierile de retragere din UE, efectele negative care ar putea afecta
vieţile acestora să fie cât mai reduse. La rândul său, Boris Johnson l-a
asigurat pe preşedintele României că protejarea drepturilor românilor din Marea
Britanie după Brexit reprezintă un aspect foarte important pentru Guvernul
britanic, iar acţiunile Londrei vor viza cu prioritate acest obiectiv. În ceea
ce priveşte drepturile britanicilor din România după Brexit, preşedintele român
a subliniat că acestea vor fi garantate, asigurându-se reciprocitatea cu
drepturile românilor din Marea Britanie. Peste 400.000 de români trăiesc în
Regatul Unit a cărui ieşire din Uniunea Europeană este programată pentru data
de 31 octombrie 2019.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, se află
până pe 29 august într-o vizită de lucru în Cipru. Demnitarul va fi primit de
președintele cipriot Níkos Anastasiádis și se va întâlni cu comisarul
prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou.
Ministrul român are programate întrevederi și cu reprezentanții comunității
românești, cu care va discuta despre proiectele pe care MRP le finanțează
pentru a veni în sprijinul acestora. De asemenea, Intotero va participa la
reuniunea World Conference of Overseas Cypriots, organizație reprezentativă a
diasporei greco-cipriote. Aproape 40.000 de români sunt stabiliţi în Cipru şi
formează a treia comunitate de străini din această țară, informează MRP.
Ministerul Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică
Programul pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu
părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Scopul principal al acestuia
este prevenirea fenomenului de abandon şcolar şi vizează exclusiv Regiunea de
dezvoltare Nord Est, unde locuiesc peste 33% din totalul copiilor cu părinţii
plecaţi peste hotare. Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 10
milioane de euro, din care 85% reprezintă fonduri europene. Valoarea maximă a
unui proiect eligibil este de 1 milion de euro. Perioada de implementare este
de maximum 36 de luni. Peste 92.000 de copii aveau în 2018 părinţii plecaţi la
muncă în afara ţării şi se aflau în grija rudelor, conform Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Din aceştia, peste
16.000 de copii nu aveau niciun părinte în ţară, iar alţi aproape 13.000 aveau
unicul părinte plecat la muncă în străinătate. -
Proiectul RESCUE – Prima armă de luptă împotriva abandonului școlar
Abandonul școlar, definit ca părăsire a sistemului școlar în mod voluntar, din motive nonmedicale, înainte de finalizarea ciclului obligatoriu de învățământ, reprezintã o problemă acutã în România, rata abandonului școlar fiind de 18,1%, mult peste media UE (10,6%). Impactul acestui fenomen se traduce în primul rând în perpetuarea ciclului vicios al sărăciei: fãrã educație, o familie nu poate spera la bunăstare materială, ceea ce se reflectă direct asupra șanselor copiilor de a reuși în viațã.
Mariana Arnăutu, manager de proiect, World Vision România, ne-a declarat: Acest proiect se numește, ca să îl detaliez, în engleză îi spunem ..Reeding Early School Leaving Signals! , iar în română îi spunem ,,Citirea semnalelor de părăsire timpurie a şcolii. Este un program finanțat prin programul ERASMUS al Uniunii Europene. A fost implementat în perioada 2016 și încă mai are câteva luni de implementare până în august 2019 și a presupus, în urma unei analize pe care am efectuat-o în cele trei țări: România, Italia și Bulgaria, o analiză la nivelul școlilor cu care am parteneriat și la nivel național, cu privire la fenomenul acesta al părăsirii timpurii a școlii, ca să vedem care sunt cauzele și ce se poate face.
Proiectul RESCUE, o inițiativã transnaționalã de combatere a abandonului școlar din România și alte state europene, coordonată de Fundația World Vision România, a anunțat publicarea primelor rezultate concrete: un instrument prin care profesorii de școalã pot identifica din vreme semnalele ce indicã riscul ca elevii sã pãrãseascã școala.
În premierã, un proiect internațional destinat combaterii abandonului școlar le oferã profesorilor din România instrumente concrete pentru a lupta cu acest flagel . Profesorilor li se oferã sprijin prin implicarea școlilor și a comunitãților locale. Abandonul școlar este una dintre principalele probleme ale sistemului de învãțãmânt din România, cu o ratã aproape dublã fațã de media UE
În 2015, România avea cea de-a treia cea mai mare rată la nivelul UE.
RESCUE este un proiect internațional, dezvoltat în comun de un parteneriat din care fac parte, pe lângă World Vision România, și alte organizații nonguvernamentale, instituții de învãțãmânt și o companie privatã, provenite din patru țãri din Uniunea Europeanã.
-
Proiecte pentru combaterea abandonului şcolar în Jud. Vrancea
Cifre publicate în acest an arată că, potrivit
Monitorului Educaţiei şi Formării al Comisiei Europene, în țara noastră este
semnalată a treia cea mai mare rată a
abandonului şcolar timpuriu din Uniunea Europeană. Dacă e să devoalăm câteva
cifre, putem spune că proporţia tinerilor care au cel mult gimnaziu în
segmentul de vârstă 18-24 ani, în perioada analizată, 2014-2017, este de peste
18%, faţă de o medie a Uniunii de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru anul
2020.
Aceste date sunt relevante în sensul unui exemplu de
proiect susținut cu fonduri europene și care are zonă de desfășurare două
comune din județul Vrancea. Într-un
comunicat oficial al inițiatorilor se arată că cea mai mare parte din sumă vine
din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.
La aceste repere mai adăugăm coordonator partener în cadrul proiectului este
domnul Mihai Mihalache, de la Primăria din Ciorăști județul Vrancea, care ne
spune care este obiectivul principal al acțiunilor cuprinse în proiect:
-
Activism social contra sărăciei
În pragul şi în
timpul sărbătorilor de iarnă, când relaxarea şi veselia se îmbină, în mod
tradiţional, cu generozitatea, cei mai puţin favorizaţi de soartă nu sunt deloc
uitaţi. Mai ales că în România, persoanele aflate în pragul sărăciei sau chiar
în plină sărăcie sunt în continuare numeroase. Conform statisticilor compilate
de Monitorul Social, proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România, mai
mult de 1,5 milioane de persoane
câștigă sub 3 euro pe zi. Cifrele acestea ne situează pe primul loc în
topul europenilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate: veniturile celor 10% cei mai săraci români
sunt de 10 ori mai mici decât ale celor 10% cei mai săraci europeni. La ţară,
există chiar comunităţi întregi marcate de vulnerabilităţi multiple, după cum
au aflat cei de la Fundaţia World Vision România prin intermediul studiului
sociologic Bunăstarea copilului din mediul rural. Oana Şerban,
directoare de comunicare în cadrul Fundaţiei World Vision, ne
explică: Acolo sunt probleme de
toate felurile, sunt probleme grave de abandon școlar, căci acei copii nu au
suficiente resurse financiare pentru a merge la școală, fie nu are cine să-i
susțină și moral, nu doar material, fie nu au cu ce se încălța, fie nu au cu ce
se îmbrăca. Pe lângă abandonul școlar, există și alt tip de probleme: lipsa de
oportunități pentru adulți. Părinții acestor copii nu-și găsesc locuri de muncă
la țară. De aceea unii din ei pleacă în străinătate să muncească acolo, iar
alții sunt zilieri, oricum pe bani puțini. În condițiile în care oamenii de la
sat au copiii mulți, este foarte greu să le asigure ceva substanțial.
Prin urmare, la
ţară, unul din 11 copii merge la culcare flămând. Printre consecinţe se află şi
abandonul şcolar, ajuns la 19% din totalul elevilor din România. 74% din cei
care renunţă la şcoală provin din mediul rural. De aceea, organizaţiile
caritabile, precum World Vision, îşi orientează proiectele către prevenirea
acestui fenomen derivat tot din sărăcie. Unul din proiecte se numeşte Pâine şi
mâine.Oana Şerban: Pâine și Mâine este un program prin care
noi încercăm să reducem cifrele înspăimântătoare ale abandonului școlar. Prin
acest program noi oferim o masă caldă la școală și două ore de ajutor la teme.
În program sunt cuprinși peste 1250 de copii din trei județe (Dolj, Vâlcea și
Vaslui). Urmează ca, la începutul anului, să ne extindem și într-o comunitate
din Cluj. Am lansat acest program de doi ani, tocmai fiindcă am aflat că sunt
în continuare probleme cu alimentația copiilor la țară. Copiii nu mănâncă sau
mănâncă prost și puțin. Iar masa caldă oferită de noi a fost bine primită și de
către copii, și de către profesori. Încearcă să nu lipseasă de la școală și
sunt cât mai bine integrați. Sunt și mai fericiți la școală.
Acest program s-a
alăturat în anii din urmă unui proiect vechi de 10 ani, destinat elevilor de
liceu şi intitulat Vreau în clasa a noua, după cum ne spune tot Oana Şerban: Practic noi oferim nişte burse unor copii care provin din familii
extrem de sărace, dar care-şi doresc să înveţe. Noi le oferim un ajutor care nu
este doar unul bănesc. O parte din bani merge la ei, pentru a şi-i gestiona singuri,
dar cealaltă parte merge către alte activităţi din proiect. Dincolo de
sprijinul pe care-l primesc pentru rechizite, cazare sau transport, există şi o
componentă care-i ajută să fie mai independenţi. Nu-i uşor pentru copil să se
mute de la ţară la oraş pentru a se duce la liceu. Organizăm pentru ei diverse
activităţi de socializare şi le oferim, de asemenea, ajutor la teme. E un
program complex şi pentru fiecare elev există un plan individual de
intervenţie. Nu acţionăm la fel pentru toată lumea. În aceşti 10 ani noi am
avut 1395 de absolvenţi de liceu. Promovabilitatea la bac este de 74% la nivel
naţional pentru absolvenţii noştri. Iar dintre 260 au terminat şi facultatea.
Ei sunt susţinuţi de donatori individuali şi prin parteneriate cu diverse companii.
Şi pentru că
iarna vine cu problemele ei specifice, care se adaugă celor care deja îi
împovărează pe copii, recent a fost lansată o campanie de sezon destinată
donaţiei de încălţăminte. În comunităţile rurale sărace, iarna copiii nu prea
au cu ce să se încalţe, a constatat Oana Şerban: E o realitate tristă,
dar ăsta e adevărul. De multe ori, aceeaşi pereche de cizme trece de la un
frate la altul ca să iasă din casă sau ca să se ducă la şcoală. De aceea, ne-am
propus să facem ceva. Strângem bani ca să cumpărăm încălţăminte pentru absolut
toţi copiii din comunităţile unde activăm noi. Este vorba de aproximativ 14.500
de copii. Cum pot fi susţinuţi ei? Prin donaţii oferite prin SMS la numărul
8849 cu textul GHETE, un SMS cu valoare de 4 euro. Este o campanie pe care am
gândit-o să dureze până la sfârşitul lunii ianuarie.
Însă pentru ca viaţa acestor oameni să se
îmbunătăţească pe termen lung, e nevoie de ajutor constant şi sistemic.