Radio România Internațional

Tag: absorbtia fondurilor europene

  • Norme financiare aplicabile fondurilor europene

    Norme financiare aplicabile fondurilor europene

    În şedinţa pleanară a Parlamentului European din 13 februarie s-a discutat despre instituirea unor norme financiare aplicabile Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european plus, Fondului de coeziune și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize. Pentru prima dată s-a luat în considerare doar o singură reglementare care să acopere toate cele șapte fonduri de gestionare comune la nivel european. Comisia Europeană doreşte simplificarea programelor, a cererilor de plată şi a procesului de audit.

    În cuvântul său din Parlamentul European, eurodeputatul Daniel Buda a vorbit despre nevoia unei simplificări reale în procesul de absorbție a fondurilor europene şi a atras atenţia asupra faptului că, de foarte multe ori, procesul de absorbție a fondurilor europene a fost îngreunat de condiționalitățile suplimentare impuse de statele membre.

    Daniel Buda: Prezentul regulament comun al fondurilor, așa cum este el astăzi, reușește să fie un instrument esențial care permite celor opt politici europene în domenii de importanță majoră să aibă un impact pozitiv în viețile cetățenilor Uniunii Europene. Totodată, subliniez nevoia unei sinergii mai mari între fondurile europene din diverse domenii, aspect care, în mod cert, crește eficiența utilizării banilor europeni și are un impact major asupra creșterii calității vieților cetățenilor. Nu în ultimul rând, poveștile de succes, cum sunt cele din cadrul programului Leader, mai exact cele ale grupurilor de acțiune locală, trebuie să fie multiplicate și trecute într-o etapă superioară de valorificare a lor prin creșterea finanțării acestora. Microregiunile trebuie să capete competențe sporite în procesul de absorbție a fondurilor europene și în relația cu Comisia Europeană, reducându-le dependența de guvernele naționale, care, în mod paradoxal, uneori, le pot fi ostile. Acestea trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor. Un ultim aspect pe care doresc să îl subliniez este cel legat de vizibilitate. Cetățenii europeni trebuie să fie informați și conștientizați despre importanța fondurilor europene și despre impactul pozitiv generat de acesta asupra vieții lor de zi.


  • România – stadiul absorbţiei fondurilor europene

    România – stadiul absorbţiei fondurilor europene

    Rata de absorbţie a fondurilor europene în România este de 20,3%,
    faţă de media europeană care atinge 22%, a afirmat ministrul de resort, Rovana
    Plumb, care a făcut o serie de precizări referitor la modul în care Bucureştiul
    foloseşte aceste instrumente financiare create de Uniunea Europeană cu scopul
    de a sprijini ţările membre în atingerea anumitor standarde în diferite
    domenii. Rovana Plumb a prezentat o serie de date privind stadiul absorbţiei
    fondurilor europene. Astfel, potrivit ministrului, în momentul de faţă, în
    România, prin politica de coeziune, au intrat 6,4 miliarde de euro, iar, în
    total, împreună cu plăţile directe către fermieri, 11 miliarde de euro.


    De
    asemenea, au fost lansate linii de finanţare de 25,3 miliarde de euro şi au
    fost depuse proiecte de 33 de miliarde de euro. Cele 25,3 miliarde de euro
    reprezintă 90% din total alocare pe fondurile de coeziune pe care le
    gestionează Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale
    şi Administraţiei Publice    , a precizat Rovana Plumb. Ea a mai spus că nu s-a
    pierdut niciun euro, fiind recuperate întârzierile în ceea ce priveşte perioada
    de finanţare anterioară, dar şi că relaţia cu Comisia Europeană este una foarte
    bună, permanentă şi corectă. Referindu-se la proiectele trimise către Comisia
    Europeană, ministrul fondurilor europene a declarat: Am trimis 14 proiecte
    majore la Comisia Europeană, din care 13 sunt deja semnate, aprobate, iar unul
    este în evaluare la Comisia Europeană. Pe infrastructura de transport se
    remarcă un proiect major de 2 miliarde de euro, care se referă la o infrastructură
    feroviară Gurasada-Simeria, iar celălalt proiect major, cel mai mare din UE, se
    referă la infrastructura de apă şi apă uzată şi are o valoare de 499 de
    milioane de euro şi este gestionat de Compania de Apă din Constanţa RAJA.


    Ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb, a mai declarat că, până la
    finalul anului, vor fi transmise proiecte majore de infrastructură în valoare
    de 2,5 miliarde de euro. Ea a amintit că, în mai 2012, rata de absorbţie era de
    7%, iar în trei ani România a ajuns la 90%. Pe de altă parte, Rovana Plumb a
    anunţat că, la nivel guvernamental, s-a decis etapizarea construcţiei a trei
    spitale regionale, având în vedere alocarea din fonduri europene din actuala
    perioadă de programare, precum şi alocarea naţională de câte 150 de milioane de
    euro. Guvernul nu exclude construcţia de spitale regionale finanţată prin
    instrumentul parteneriatului public-privat, întrucât anul acesta a fost adoptată
    Legea parteneriatului public-privat, iar din bugetul de stat, din fonduri
    europene nerambursabile, se poate asigura acest tip de finanţare, a mai spus
    Rovana Plumb.

  • În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    La întâlnirea de
    lucru cu conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de la nivel
    central, regional şi judeţean, a fost analizat bilanțul anului 2017 privind
    absorbția fondurilor europene, precum și previziunile pentru anul 2018
    referitor la atragerea fondurilor alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020).


    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA,
    alături de secretarul de stat Alexandru POTOR și de secretarul general
    Constantin APRODU, au apreciat faptul că, în 2017, au fost absorbiți 1,55
    miliarde de euro din fondurile europene.


    Procesul de simplificare a accesării și implementării
    PNDR 2020, îmbunătățirea permanentă a procedurilor interne și corelarea lor cu
    legislația europeană și națională în vigoare a fost un alt subiect abordat la
    întânire.


    Secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor a precizat:
    Rezultatele sunt unele pozitive în România. Am depășit estimările inițiale care
    erau de 1,4 miliarde de euro absorbție din pilonul II, deci sumele care sunt
    gestionate din Fondul European Agricol și Dezvoltare Rurală, ajungând la 1,55
    miliarde de euro.     Au
    fost discutate împreună cu colegii de la AFIR, care au fost circumstanțele de
    la care am plecat, dificultățile întâmpinate și cum ar trebui să ne pregătim
    noi pentru perioada anului 2018. Avem o activitate foarte intensă, încă de acum câteva luni, pentru pregătirea a
    ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința implementării proiectelor gestionate
    de către AFIR și, bineînțeles, a măsurilor delegate către APIA din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare Rurală.     Am stabilit ce ne dorim să facem în perioada
    următoare. Faptul că vom lansa la începutul lui 2018, un pachet foarte
    important de alocare financiară, în principal pe măsurile dedicate dezvoltării
    fermelor, apoi pe partea de investiții în dezvoltarea sistemului de irigații,
    măsura 4.3, care-i corespunzătoare acestui tip de investiții, dar și măsura
    4.2, dedicată părții de procesare a producției primare.



    Printre problemele care duc la blocaje sau întârzieri
    semnificative în absorbția fondurilor, au fost enumerate: derularea procedurilor
    de achiziție a bunurilor, serviciilor, lucrărilor, precum și
    disfuncționalităților apărute în relația cu furnizorii de mașini și utilaje
    care nu livrează, la termenul stabilit, produsele solicitate.