Radio România Internațional

Tag: absorbtie

  • Absorbţie zero la fonduri europene

    Absorbţie zero la fonduri europene

    Accesarea fondurilor europene s-a dovedit, după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, mult mai complicată decât şi-ar fi putut imagina cineva. Dezinteresul, hăţişul birocratic sau deturnarea de bani comunitari au fost tot atâtea impedimente în realizarea unor proiecte locale şi regionale de dezvoltare benefice românilor. Pentru ei, modelul spaniol sau portughez de folosire cu succes a fondurilor puse la dispoziţie de Uniune este, încă, cvasi-utopic.



    În aprilie, la numai câteva luni de la învestire, ministrul Aura Răducu al Fondurilor Europene din Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a demisionat la solicitarea primului-ministru, nemulţumit de obiectivele acesteia pe termen scurt. A fost înlocuită de Cristian Ghinea care includea pe agenda sa, ca urgenţe, închiderea în condiţii optime a Programelor operaţionale pe 2007-2013 şi lansarea apelurilor pentru noua perioadă de programare 2014-2020.



    Marţi, autorităţile au primit un duş rece din partea comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu, care s-a declarat îngrijorată de startul lent în implementarea proiectelor aferente actualului exerciţiu bugetar. Deşi ştie că Bucureştiul depune eforturi susţinute, dna Creţu atrage atenţia că, pentru perioada 2014-2020, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene! Politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul Uniunii — peste 351 de miliarde de euro — fiind principalul instrument de investiţii.



    De altfel, UE a finanţat, de-a lungul anilor, zeci de mii de proiecte cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu. În plus, tot în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt destinaţi dezvoltării urbane, pentru prima dată 15 miliarde de euro urmând să fie gestionaţi direct de către oraşele europene.



    România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, iar Guvernul a hotărât ca 20% din totalul fondurilor europene alocate să fie administrate direct de către aleşii locali din 39 de oraşe-reşedinţă de judeţ. Pentru a ajuta oraşele din România să profite din plin de oportunitatea ce li se oferă, comisarul Corina Creţu a anunţat că, împreună cu DG Regio (n.r. Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene), va organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor oportunităţilor.



    La eveniment vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi cei ai altor capitale europene. Între timp, Ministerul român al Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică un nou ghid de accesare a fondurilor europene destinat comunităţilor din zone urbane marginalizate cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori.

  • Jurnal românesc – 03.08.2016

    Jurnal românesc – 03.08.2016

    Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, şi-a exprimat îngrijorarea privind startul lent al României în implementarea proiectelor europene. Potrivit oficialului european, până în prezent, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020. România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă. Guvernul de la Bucureşti a hotărât ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioada de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Pe de altă parte, la Bucureşti, Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică un nou ghid de accesare a fondurilor europene, prin intermediul unei competiţii de proiecte care vor fi finanţate cu 5 milioane de euro. Pot beneficia comunităţile aflate în zone urbane marginalizate, cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori.



    România este atractivă pentru investitorii germani – este concluzia unui chestionar realizat de Camerele de Comerţ Bilaterale Germane din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui comunicat al ambasadei acestei ţări la Bucureşti. Conform chestionarului, România a înregistrat în ultimii doi ani progrese considerabile în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, iar acest lucru este apreciat de firmele germane. Investitorii sunt, însă, în continuare nemulţumiţi de sistemul juridic din România, de fiscalitate, dar şi de administraţia publică. Nu în ultimul rând, infrastructura românească este considerată o piedică în calea afacerilor cu capital german. În ceea ce priveşte forţa de muncă, multe companii se plâng de lipsa personalului calificat. Chestionarul a fost realizat în perioada 1 februarie – 1 martie, iar la el au participat 105 companii germane active în România.



    Pe 9 august, sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana (92 ani), soţia ultimului suveran al României, Mihai I, va ajunge în România şi va fi transportat întâi la Castelul Peleş din Sinaia, apoi la Bucureşti, în Sala Tronului din Palatul Regal. Au fost deschise trei cărţi de condoleanţe — una la Castelul Peleş din Sinaia şi două la Bucureşti. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile. Familia Regală a anunţat doliu mare pentru primele şapte zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile. Regina Ana a murit, luni, într-un spital din Elveţia, iar înmormântarea va avea loc pe 13 august la Mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde se odihnesc şi primii doi regi ai României: Carol I şi Ferdinand. În 2003, aici au fost aduse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea (tatăl lui Mihai I). Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii publice au transmis mesaje de condoleanţe.



    Băncile din România sunt printre cele mai profitabile din Europa. Potrivit datelor Autoritorităţii Bancare Europene, băncile din România au avut, în primul trimestru al anului, o rentabilitate de 13,5%, faţă de media europeană de aproape 6%. Economiştii spun că acest lucru se întâmplă pentru că valoarea garanţiilor la băncile româneşti şi dobânda percepută de acestea sunt cu 50% mai mari decât în restul Europei. Cifrele arată că băncile vor avea de câştigat şi de acum înainte, de pe urma exploziei creditelor de consum şi pentru locuinţe. Mai profitabile decât cele din România sunt băncile din Bulgaria, Estonia şi Malta. La polul opus sunt instituţiile creditoare din Grecia şi Germania. Băncile din România au avut, în primele trei luni, profituri de peste 1 miliard de lei (circa 222 milioane de euro).

  • Legea achiziţiilor publice

    Legea achiziţiilor publice

    Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost adoptat de Camera
    Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere de aproape o lună
    faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat România pentru
    tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele comunitare şi
    introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele UE. Adoptarea lor
    va duce la o simplificare a procesului de realizare a investiţiilor din bani
    publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.

    Potrivit analistului economic
    Valentin Ionescu, noile directive europene care au intrat în vigoare la
    începutul anului 2015 păstrează oarecum spiritul celor anterioare. Valentin
    Ionescu: ‘Într-adevăr s-au introdus nişte mecanisme de flexibilizare, în primul
    rând, de pildă, de fragmentare a unor contracte mari, adică la contractele de achiziţii
    şi de lucrări să aibă acces mai multe firme. Pe de altă parte, faptul că se
    ridică baremul de la care se organizează licitaţia este un lucru rău, pentru că
    nu poate contribui la reducerea corupţiei. Din contră, poate să alimenteze
    fenomenul de corupţie, creându-se astfel reţele clientelare dacă se fac
    achiziţii sub acest barem, unde nu este necesar să se facă o licitaţie’.

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a salutat adoptarea
    legilor şi şi-a exprimat speranţa că România va reuşi să crească gradul de
    absorbţie a fondurilor europene: Corina Creţu: ‘Era o urgenţă şi eram
    foarte îngrijorată pentru faptul că, practic, achiziţiile publice blocau toate
    programele operaţionale şi pentru prima dată beneficiarii nu puteau face niciun
    fel de achiziţie în lipsa normelor. De acum înainte, sperăm să se deblocheze şi
    celelalte chestiuni care sunt urgente şi să putem accelera ritmul absorbţiei
    fondurilor europene şi anul 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al
    fondurilor europene’.

    Potrivit oficialului european, România se află într-o
    mare întârziere, absorbţia în actualul cadrul financiar este minimă şi trebuie
    să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul financiar 2014 -
    2020. Corina Creţu a mai spus că ritmul dezvoltării de proiecte şi al
    absorbţiei fondurilor trebuie accelerat şi a amintit că la Bruxelles au fost
    asigurate toate condiţiile pentru ca România să atragă cât mai mulţi bani
    europeni. Potrivit oficialului, obiectivul CE, ca şi cel al Bucureştiului, este
    ca fondurile structurale şi de coeziune să reînceapă să sprijine creşterea
    economică şi crearea de locuri de muncă pentru români. Oficialul avertiza,
    anterior, chiar înainte de adoptarea pachetului de legi privind achiziţiile
    publice, că dacă absorbţia nu va începe în lunile următoare, România riscă
    să-şi pună singură piedică în calea dezvoltării economice şi sociale
    sustenabile.


    Amintim că în perioada 2007 – 2013, absorbţia fondurilor europene
    pe hârtie este de 75%.

  • Fondurile europene şi problema atragerii lor

    Fondurile europene şi problema atragerii lor

    După aderarea României la Uniunea
    Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
    mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
    gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
    dezvoltarea economică a ţării.

    Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
    Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
    premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
    acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
    abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
    dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
    proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
    mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
    a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
    complicate şi birocraţie excesivă.

    Despre stadiul actual al fondurilor europene
    a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
    Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
    care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
    pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
    S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
    ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
    întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
    Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
    refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
    sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

    Corina
    Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
    pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
    pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
    banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
    beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
    române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
    trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
    pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
    acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
    colaborare constantă cu autorităţile române    , a punctat Corina Creţu.

    Ea a mai
    spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
    București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
    parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
    europene și să aibă un beneficiu direct
    în viaţa lor de zi cu zi.

  • Creşterea absorbţiei fondurilor europene

    Creşterea absorbţiei fondurilor europene

    Dezvoltarea exponenţială a unor ţări precum Portugalia, Irlanda sau Spania imediat după aderarea lor la Uniunea Europeană i-a făcut pe români să spere că, odată admişi în blocul comunitar, se vor bucura, datorită fondurilor europene, de o bunăstare cel puţin similară. Realitatea i-a contrazis, însă! Super-birocratizarea în procedurile de accesare a fondurilor sau schimbarea regulilor în timpul jocului sunt doar două din neajunsurile reclamate de mulţi dintre cei care au făcut demersuri pentru a accesa bani europeni.



    La începutul lui 2015, potrivit reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, România înregistra cea mai mică rată de absorbţie, cu mult sub media la nivelul întregii Uniuni. Lucrurile ar putea fi, totuşi, corectate şi ţara ar putea absorbi, până la sfârşitul acestui an, 70% din fondurile europene alocate, în condiţiile în care, la ora actuală, procentul este de 65% – a anunţat ministrul de resort, Marius Nica, în plenul Camerei Deputaţilor. Cu trei luni înainte de închiderea definitivă a exerciţiului financiar pe 2007-2013, România a absorbit 12,8 din cei 19 miliarde de euro alocaţi pentru această perioadă.



    Bucureştiul — spune ministrul Nica — nu a reuşit să cheltuiască mai mulţi bani europeni, din cauza slabei absorbţii din anii anteriori: “2009 – 0,7,%, 2010 – 1,1%, 2011 – 3,6% şi mă întrebaţi mai devreme de ce vom ajunge doar la un grad de absorbţie de aproximativ 70%. Haideţi să vă citesc mai departe: 2012 – 5,9%, 2013 – 15,14%, 2014 – 18,56%.” Între timp au fost luate măsuri în sprijinul beneficiarilor. Din nou, Marius Nica: “În 2007-2008-2009, perioada de evaluare a unui proiect POSDRU (n.red. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) era cuprinsă între 1 an şi 1,5 ani, timp în care beneficiarul respectiv nici nu mai era. La ora actuală ne-am asumat 70 de zile lucrătoare din momentul în care s-a depus proiectul până la evaluarea şi semnarea contractului de finanţare.”



    Deşi opoziţia a criticat guvernul pentru că România pierde bani europeni, reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord că trebuie corectate deficienţele, astfel încât să nu se mai piardă această sursă de finanţare. Atât UDMR, cât şi PNL şi-au exprimat disponibilitatea de a ajuta la simplificarea procedurilor şi la pregătirea următorului exerciţiu financiar.



    Deputatul liberal Mircea Toader: “Pachetul de legi pentru licitaţii şi pentru ceea ce înseamnă achiziţii publice, daţi-ni-le! Toţi avem un interes să putem folosi aceşti bani şi eu de multe ori am spus, chiar şi în interiorul partidului meu, că este aberant cum se blochează tot felul de licitaţii publice de către orice firmă de apartament.” Pentru perioada de finanţare 2014-2020, România are toate programele operaţionale aprobate, suma alocată fiind de 23 de miliarde de euro.

  • Noi reguli pentru absorbţia fondurilor europene

    Noi reguli pentru absorbţia fondurilor europene

    Comisia
    Europeană a adoptat luni reguli noi menite să ajute ţările UE cu o absorbţie redusă de fonduri europene, cum
    este şi România. Comisarul pentru politică regională, românca Corina Creţu, a
    precizat că este vorba
    de o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de
    politică regională din perioada 2007-2013. Ea a explicat că noile regulile au
    scopul de a ajuta ţările cu absorbţie redusă prin intermediul grupului de lucru
    pe care l-a iniţiat imediat ce a devenit comisar pentru politică regională.

    Acest grup are în vedere opt state membre, cu care comisarul european a
    colaborat îndeaproape în acest sens, şi anume Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia,
    România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, pentru a le sprijini în utilizarea la
    maxim a fondurilor comunitare încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013. România se numără printre cele
    opt state UE cu o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai
    mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe
    site-ul Ministerului Fondurilor Europene de la Bucureşti, în prezent rata este
    de 53,1%.

    Noile reglementări
    adoptate de CE cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte
    până la sfârşitul lui 2015.Corina Creţu a mai spus că orientările aprobate explică
    în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi Comisie, pentru
    finalizarea programelor de politică de coeziune din perioada 2007-2013. Apoi, aceste ţări vor trebui să depună,
    până în luna martie 2017, un raport
    final în care să menţioneze care au fost proiectele, să treacă în revistă
    cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi
    conformitatea acestora din urmă.

    O altă noutate este introducerea componentei
    de 10% flexibilitate, care permite cheltuieli cu 10 procente mai mari într-un
    program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere
    echivalentă a celor 10% pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program,
    a declarat comisarul pentru politică regională. În acelaşi timp, precizează Corina Creţu, au fost adoptate proceduri
    simplificate şi raţionalizate, care permit eşalonarea unor proiecte din
    perioada 2007-2013 în cea imediat următoare, 2014-2020.

    Pot fi obţinute, astfel, rezultate
    deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de
    lucru care furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a
    sprijini statele membre să accelereze absorbtia fondurilor comunitare.
    Oficialul de la Bruxelles a menţionat că s-au observat. deja progrese în
    implementarea programelor din perioada 2007-2013.

  • România în UE

    România în UE

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a ales să-şi schiţeze acasă, la Bucureşti, bilanţul primelor o sută de zile de mandat. Fost eurodeputat social-democrat şi, din toamnă, gestionarul unui portofoliu-cheie, Corina Creţu a anunţat că, până în prezent, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate 188 de programe operaţionale, dintre care 175 sub coordonarea sa. Gradul de absorbţie a fondurilor comunitare a crescut la nivelul Uniunii, însă noile state membre ale Uniunii, incluzând aici şi România, au dificultăţi în absorbţie.



    De altfel, principala problemă a României, aşa cum se vede de la Bruxelles, rămâne slaba capacitate administrativă în privinţa accesării fondurilor europene — şi-a avertizat d-na Creţu propriii compatrioţi. În plus, mai spune ea, Comisia Europeană observă că România are anumite slăbiciuni în întocmirea unei hărţi sociale, dar şi în sectorul achiziţiilor publice sau în strategia de incluziune a populaţiei rome. Comisia mai consideră şi că este important ca România să aibă o strategie pe termen lung pentru mediul rural şi, de aceea, acordă o atenţie particulară coordonării între dezvoltarea urbană şi cea rurală.



    Invitată la deschiderea Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, ea a solicitat autorităţilor locale să identifice produse care pot fi considerate emblema unei regiuni şi să promoveze proiecte în folosul oamenilor. Corina Creţu:


    Avem fonduri europene, diversificare economică şi noi locuri de muncă, educaţie, şi pentru adulţi, şi pentru copii, sănătate, timp liber. În următoarea perioadă de programare 2014-2020, putem finanţa toate acestea, cu condiţia să pregătiţi proiecte concrete care să răspundă necesităţilor comunelor, proiecte care să se regăsească, de asemenea, în strategiile pe care trebuie să le aibă România.”



    Caz-şcoală pentru ceea ce se poate face cu bani europeni corect gestionaţi sunt cele peste 250 de milioane de euro, disponibili printr-un program de investiţii transfrontaliere România – Bulgaria, semnat, chiar vineri, de comisarul european pentru politică regională. Corina Creţu i-a declarat corespondentei Radio România la Bruxelles că programul va îmbunătăţi condiţiile de viaţă, studiu şi muncă în regiunile de frontieră dintre cele două ţări, sporindu-le, astfel, atractivitatea, atât pentru turişti, cât şi pentru investitori.



    Zona oferă, de asemenea, oportunităţi considerabile, graţie proximităţii cu Dunărea şi cu Marea Neagră. Buna colaborare între cele două ţări sud-est europene, admise în Uniune acum opt ani, şi încercarea de a rezolva împreună problemele comune sunt esenţiale – mai spune membrul român al Comisiei Europene.

  • Jurnal românesc – 5.01.2015

    Jurnal românesc – 5.01.2015

    România se situează pe ultimele poziţii într-un clasament al ţărilor unde locuitorii se simt foarte fericiţi, relevă un studiu realizat în 65 de state ale lumii de Gallup International, la finalul anului trecut. Faţă de 2013, numărul celor foarte fericiţi a crescut cu 10 procente, la 70%, în timp ce numărul celor care nu se simt nici fericiţi, nici nefericiţi a rămas relativ constant: 23%. Locuitorii ţărilor sărace sunt cu mult mai fericiţi decât aceia din statele dezvoltate, relevă studiul. Astfel, africanii ar fi cei mai fericiţi, cu 83 de procente, urmaţi de asiatici, cu 77 la sută.



    Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a ajuns la aproximativ 52%, la data de 30 decembrie, conform datelor Ministerului Fondurilor Europene din România. Rata curentă este de 6 ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012. Suma totală încasată de România din fondurile alocate de Uniunea Europeană a ajuns la 10,73 miliarde de euro.



    Autoturismele, obiectele pentru renovarea sau amenajarea casei, electrocasnicele şi locuinţele se numără printre cele mai frecvente achiziţii făcute de români în 2014 – se arată într-un studiu IRES. Totuşi, doar 29% dintre persoanele chestionate au făcut astfel de achiziţii. Potrivit cercetării, mai puţin de un sfert dintre locuitorii ţării au reuşit să economisească în cursul anului trecut. Peste 40% au datorii neplătite, iar mai mult de jumătate dintre români anticipează că vor fi nevoiţi să facă sacrificii financiare. Sondajul a fost realizat în perioada 19-20 decembrie 2014, pe un eşantion de 1.131 de persoane, iar eroarea maximă admisă este de plus/minus 2,9%.



    Teatrul de Comedie din Bucureşti aniversează 54 de ani de existenţă printr-o expoziţie şi un spectacol de gală, cu participarea unor personalităţi de care se leagă direct istoria teatrului, printre care Radu Beligan, Sanda Toma, David Esrig, Lucian Giurchescu, Marin Moraru. Spectacolul documentar-live regizat de Vlad Massaci a fost gândit să provoace confesiuni în direct. Comedia Remix” este un proiect de activare a arhivelor, ce va continua pe parcursul anului 2015 cu realizarea unui album al expoziţiei, un film documentar şi o serie de conferinţe pe teme inspirate din descoperirile făcute în urma cercetării. Teatrul de Comedie din Bucureşti a fost înfiinţat în 1961 de actorul Radu Beligan, iar din 2002 este condus de actorul George Mihăiţă.



    În 2015, ortodocşii români vor aniversa o serie de evenimente importante, între care 130 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 90 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie. La iniţiativa Patriarhului Daniel, anul 2015 este declarat Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii. Vor fi organizate dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, conferinţe şi expoziţii de icoane, fresce sau mozaicuri. Patriarhia Română va organiza un congres internaţional, iar agenţiile sale de pelerinaj vor organiza pelerinaje în ţară şi străinătate la mănăstiri şi în locurile unde au vieţuit mari duhovnici ai Ortodoxiei.

  • Parteneriat România – Uniunea Europeană

    Parteneriat România – Uniunea Europeană

    Mobilizaţi sub sloganul “Provocările Europei nu suportă amânare”, noii comisari europeni şi-au început mandatul, eforturile executivului Junker îndreptându-se spre priorităţile asumate: creşterea economiei şi a locurilor de muncă în ţările Uniunii Europene, măsuri mai ferme în privinţa imigraţiei şi mai multă coerenţă în politica externă şi de securitate. Obiectivul acestor demersuri: recucerirea încrederii cetăţenilor în construcţia europeană cu 28 de ţări.



    România, membră a Uniunii Europene din 2007, îşi va pune amprenta în realizarea obiectivelor noii formule legislative de la Bruxelles prin prestaţia comisarului pentru politici regionale, Corina Creţu. Portofoliul – unul dintre cele mai importante prin prisma alocărilor de fonduri europene – are de gestionat aproape 352 de miliarde de euro, bani de investit în regiunile statelor membre în perioada 2014 — 2020. Iar România se numără între ţările cele mai interesate să atragă astfel de fonduri.



    De aceea, poate nu întâmplător, Corina Creţu a avut prima întâlnire din mandatul său cu Eugen Teodorovici, ministrul român al Fondurilor europene, prilej cu care cei doi au anunţat noi reguli de finanţare pentru salariile personalului de management din cadrul proiectelor. La cererea Bucureştiului, Comisia Europeană a acceptat să modifice programul operaţional pentru perioada 2007 – 2013, astfel încât salariile celor din sistemul de absorbţie a fondurilor europene să devină eligibile şi să fie rambursate sută la sută de către executivul comunitar.



    Comisia Europeană va plăti aceste salarii în cadrul unei scheme care încurajează performanţa, noul sistem de evaluare urmând să se aplice de la 1 ianuarie. Întrevederea de la Bruxelles a fost centrată pe pregătirea lansării acordului de parteneriat cu România, care va avea loc vineri, la Bucureşti, în prezenţa comisarului Corina Creţu, şi care va prezenta modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale şi de investiţii în următorii ani. Ministrul Eugen Teodorovici:



    Am avut o discuţie foarte utilă pentru noi ca ţară, pentru a închide actualul cadru financiar la un nivel cât mai ridicat anul viitor şi insist în a spune şi să subliniez încă o dată acel nivel de 80% pentru actualul cadru financiar. Este 44% azi ca nivel de absorbţie. Am convingerea că România, anul viitor, poate să închidă actualul cadru financiar la un nivel cât mai ridicat.”



    Potrivit Corinei Creţu, Comisia Europeană apreciază ca excepţională creşterea ratei de absorbţie realizată de România, de la 4% în 2012 la peste 40% în 2014, la aceasta adăugându-se reformele pe care Bucureştiul le-a făcut în ultimii ani.

  • Jurnal românesc – 16.06.2014

    Jurnal românesc – 16.06.2014

    Anual, din România pleacă în străinătate aproximativ 3.000 de medici, iar în sistemul de sănătate intră tot anual acelaşi număr de medici. Cu toate acestea, ultimele date statistice privind numărul de medici care profesează în România arată că ţara noastră are, din punct de vedere istoric, un număr record de medici. Totuşi, un raport al Comisiei Europene arată că România are printre cei mai puţini medici din Europa, cu doar 2,4 medici la o mie de locuitori, faţă de 3,4 medici la mia de locuitori cât este media în Uniunea Europeană. În plus, sistemul de sănătate privat nu este atât de bine dezvoltat încât să atragă prea mulţi medici, iar cei care tocmai termină rezidenţiatul prind un post destul de greu.



    Românii care lucrează în străinătate au trimis anul trecut acasă 4,23 miliarde euro, mai puţin decât în 2012, când au expediat 4,55 miliarde euro, însă mai mult decât au cumulat investiţiile străine directe în ţara noastră. Anul trecut, investiţiile străine directe în România au crescut cu 26,8%, comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima apreciere de la începutul crizei financiare.



    Aproape 70% dintre străinii care s-au cazat în primul trimestru în hotelurile şi pensiunile din România au venit pentru afaceri, congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, şi doar 30% au ajuns pentru vacanţe, cumpărături, evenimente, vizite la prieteni sau tratament medical, potrivit INS. Numărul de “turişti” nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice a fost de 309 mii în primul trimestru, iar totalul cheltuielilor acestora au depăşit 876 de milioane de lei. Datele Eurostat arată că deşi numărul de nopţi petrecute de turiştii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1% turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine.



    Guvernul român îşi propune să obţină minimum 435 de milioane de euro pentru 51% din acţiunile Electrica pe care le va lista la bursă. Până pe 25 iunie se pot face subscrieri pentru oferta publică privind pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la această companie. 85% din acţiuni sunt oferite investitorilor instituţionali, aceştia fiind şi singurii care pot subscrie la un preţ cuprins între 11 şi 13,50 lei pe acţiune. Persoanele fizice în calitate de mici investitori pot subscrie la preţul de 13,5 lei pe acţiune, iar tranzacţia se va realiza prin internmediul brokerilor eligibili aflaţi în lista publicată pe site-ul Bursei de valori Bucureşti.



    Absorbţia fondurilor europene este în primele cinci luni ale acestui an sub aşteptările iniţiale ale autorităţilor de la Bucureşti, în special pe domeniile mediu şi transport, a declarat ministrul de resort, Eugen Teodorovici, potrivit căruia, însă, la finalul anului, obiectivul de 3,5 miliarde euro va fi atins. El a anunţat că urmează să aibă discuţii cu toate companiile din construcţii şi cu cei care le supervizează lucrările, pentru a lămuri situaţia. Pe de altă parte, Eugen Teodorovici a dat asigurăti că banii aferenţi exerciţiului bugetar 2007 – 2014 vor fi cheltuiţi în proporţie de 80% la finalul anului viitorl când se va încheia şi actualul cadru financiar comunitar. Restul de 20% necheltuiţi este justificat de oprirea finanţării către România în perioada 2009 – 2012, a mai precizat ministrul.

  • La ce-au fost folosiţi banii europeni de către România

    La ce-au fost folosiţi banii europeni de către România

    Aderarea României la UE în 2007 a adus cu sine, cel puţin teoretic, şansa de a micşora decalajul socio-economic existent între ţara noastră şi celelalte state membre prin absorţia fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană. De la crearea unei infrastructuri de transport viabile până la calificarea forţei de muncă la standarde comparabile cu ale altor ţări, toate acestea pot fi realizate în România prin intermediul banilor europeni.



    Din păcate, Bucureştiul nu a excelat la acest capitol, rata de absorţie a banilor europeni fiind destul de scăzută în perioada 2007-2013. Potenţialele fraudări şi conflictele de interese semnalate în repetate rânduri în mass media constituie efecte ale lipsei de capacitate în exercitarea unui control eficient asupra administrării acestor fonduri din partea instituţiilor responsabile ale statului. Potrivit datelor, Romania a ocupat ultimul loc în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene între 2007 şi 2013.



    În această perioadă, România a accesat 15 miliarde din totalul de 33 de miliarde de euro pe care le-a avut de dispoziţie, a precizat, Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Această cifră se datorează în principal sectorului agriculturii şi dezvoltării rurale, unde România stă foarte bine. Cât despre contribuţia României la bugetul UE, aceasta a fost de peste 9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.



    Angela Filote a mai spus că fondurile accesate au dus la crearea a peste 8.800 de locuri muncă, prin diverse proiecte, din care peste 600 în domeniul cercetării, considerat de UE prioritar, atât pentru ieşirea din criză, cât şi pentru creşterea competitivităţii la nivel mondial. În plus, circa 1.200 de IMM-uri au primit sprijin european în această perioadă şi au fost reabilitaţi peste 1.000 de kilometri de şosele.



    Pentru următorul exerciţiu financiar european, România va avea la dispoziţie şi mai mulţi bani. În perioada 2014-2020, vorbim de fonduri de 39,3 miliarde de euro, din care aproape 20 de miliarde pentru agricultură şi dezvoltare rurală, iar restul pentru dezvoltare regională şi a mediului economic şi social, a punctat şefa Reprezentanţei CE.



    În opinia sa, este mai importantă calitatea absorbţiei fondurilor europene decât cantitatea. Analiştii apreciază că obiectivele de dezvoltare ale României prin intermediul fondurilor europene pot fi puse sub semnul întrebării pe termen lung în lipsa unor reforme în administrarea eficientă şi asigurarea controlului eficace asupra cheltuirii acestor bani.

  • România şi fondurile europene

    România şi fondurile europene

    Informaţia nu putea fi lăsată să treacă neobservată: România a încasat, săptămâna trecută, într-o singură zi, 830 de milioane de euro din fonduri structurale şi de coeziune. Ministerul Fondurilor Europene de la Bucureşti a vorbit de un record absolut, în condiţiile în care respectiva sumă, solicitată spre rambursare în 2013, a fost mai mare decât banii încasaţi în fiecare din anii 2009, 2010 şi 2011. Potrivit unor statistici privind sumele rambursate de Comisia Europeană în fiecare an din actuala perioadă de programare, situaţia se prezintă astfel: în 2007 şi 2008 nu s-a încasat niciun ban; în 2009 au fost încasate 0,14 miliarde euro, în 2010 – 0,22 miliarde, iar în 2011 – 0,70 miliarde euro.



    Lucrurile au început să stea mai bine în 2012, când România a atras 1,13 mld euro, în timp ce, în 2013, valoarea rambursărilor a fost de 2,88 mld euro. De altfel, raportat la suma rambursată, anul trecut, de Comisie, România ocupă primul loc la nivelul Uniunii Europene, ţara noastră încasând cu peste 130% mai mulţi bani comparativ cu întreaga perioadă 2008-2012. Anul acesta, între 1 ianuarie şi 20 februarie, Bucureştiul a atras, deja, 0,90 mld euro pentru programe operaţionale sectoriale în Transport, Creşterea Competitivităţii Economice, Mediu şi Asistenţă Tehnică. Trăgând linie şi însumând, suma totală returnată a ajuns, prin urmare, la aproximativ 6 miliarde de euro.



    Rata rambursărilor a depăşit nivelul de 31%, iar rata de absorbţie curentă este în prezent de aproape 34%. Aşa cum precizează într-un comunicat Ministerul Fondurilor Europene, în ultima perioadă, Guvernul de la Bucureşti a accelerat semnificativ implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene pentru a recupera terenul pierdut până la jumătatea lui 2012. Ionuţ Micu, director al Unităţii de Coordonare din cadrul Ministerului:


    “În decursul lui 2013 s-au făcut eforturi uriaşe atât pentru recuperarea întârzierilor în atragerea de fonduri europene, cât şi pentru a asigura acel set de măsuri eficiente, de a crea cadrul pentru atragerea viitoarelor fonduri alocate statului. Astfel, deşi astăzi ne aflăm la 33,5% din fondurile atrase pentru proiectele europene, acest grad este de patru ori mai mare decât cel din luna mai 2012.”



    Pentru ca economia să beneficieze de un sprijin puternic din partea fondurilor europene atrase, pentru perioada 2014-2020 autorităţile române îşi propun să atragă sume semnificative încă din primii ani. Se lucrează, în paralel, la implementarea de soluţii care să conducă la reducerea cât mai mult a riscului de a se pierde bani din fondurile alocate, prea mult timp beneficiarii plângându-se de corupţie, de lipsa de comunicare cu autorităţile locale şi centrale sau chiar de lipsa unei viziuni de dezvoltare economică coerentă şi sustenabilă.

  • Anevoioasa absorbţie a fondurilor europene

    Anevoioasa absorbţie a fondurilor europene

    Analiştii sunt unanimi în susţinerea ideii că fondurile europene ar fi trebuit să fie un colac de salvare pentru economia românească, aflată într-o convalescenţă prelungită după impactul cu criza globală. În schimb, autorităţile de la Bucureşti au lăsat impresia că nu au folosit banii europeni ca o unealtă prin care să compenseze suita de minusuri aduse de criză, cum ar fi comprimarea bugetului rezervat investiţiilor, draconicele măsuri de austeritate sau declinul abrupt al sectorului privat.



    Astfel, din cele peste 19 miliarde de euro care i-au fost alocate în exerciţiul bugetar al UE din perioada 2007 – 2013, Romania a absorbit doar 33,47%. Comisia Europeană a răsucit cuţitul în rană, odată cu anunţul că, la capitolul fondurilor accesate, România s-a clasat pe ultimul loc între statele comunitare. Chiar şi aşa, responsabilii de la Bucureşti par predispuşi să repete istoria, una de dată recentă, a eşecului provocat de ineficienţa în atragerea banilor europeni. Pe aceeaşi temă, autorităţile de Bucureşti au fost trase de urechi, din nou, de executivul comunitar, cel care a apreciat, luni, că “România nu a învăţat lecţia fondurilor europene neaccesate”.



    Mai exact, experţii de la Bruxelles susţin că prima versiune a acordului de parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare din perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că România ţine cont de nefericita experienţă anterioară. Observaţiile au fost transmise prin intermediul Misiunii României la Bruxelles, pe baza primei versiuni a acordului de parteneriat, finalizată în octombrie. În document, autorităţile de la Bucureşti explică modul în care şi-au propus să aspire fondurile europene ce-i revin în noul buget al Uniunii.



    La scurt timp de la apariţia acestor critici, Ministerul român al Fondurilor Europene a anunţat că a luat notă de remarcele făcute de Comisia Europeană, de care a promis că va ţine cont în elaborarea formei finale a acordului de parteneriat. Previzibil, ca expresie a rutinei din politica internă, Opoziţia nu a sărit peste ocazia de a critica executivul. Principalul partid de opoziţie, PDL – cel care, în perioada 2008 — 2012, când s-a aflat la putere, a avut ocazia să se zbată pentru o rată mai mare de absorbţie – cere, acum, demisia ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici. PDL consideră că este necesară o consultare publică serioasă pe această temă, refacerea documentului şi discutarea lui în Comisiile de specialitate din Parlament.