Radio România Internațional

Tag: absorbtie fonduri europene

Absorbția fondurilor europene în România

România se confruntă încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, cu greutăți în ceea ce privește absorbția fondurilor comunitare. În 2017, România a solicitat Comisiei Europene numai de 1,24 miliarde de euro pentru cadrul financiar 2014-2020. Rambursările făcute de către Comisia Europeană în 2017 către România au însumat 1,09 miliarde euro, iar pentru anul în curs România trebuie să solicite 1,73 miliarde de euro în rambursări pentru a nu exista risc de dezangajare către Comisia Europeană, se arată într-un comunicat al guvernului PSD-ALDE.

Vizita de luni a comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu, a avut ca principal subiect măsurile luate de guvernul român pentru a crește gradului de absorbție a fondurilor europene. Corina Crețu s-a întâlnit la București cu proaspăt instalatul premier al României, Viorica Dăncilă, fost eurodeputat al social-democraților. “Cel de-al şaptelea raport privind politica de coeziune demonstrează foarte clar că o calitate scăzută a actului de guvernare, o capacitate administrativă scăzută a autorităţilor împiedică dezvoltarea economică. De aceea, în orice ţară avem nevoie de continuarea reformelor structurale, în relaţie directă cu agenda de reforme a Uniunii Europene, atras atenția comisarul Corina Crețu.

Corina Crețu: Există riscul de dezangajări în 2018

Oficialul european a avertizat asupra riscului ca România să piardă importante fonduri europene: “I-am spus doamnei prim-ministru că anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate anul trecut. Sunt în continuare zone cu intârzieri care, sper, că nu vor costa România. La Dezvoltare regională sunt probleme și vorbim de riscul de dezangajări, în 2018, de milioane de euro, iar la transporturi și la spitalele regionale sunt intârzieri.

Ca răspuns, Viorica Dăncilă, însoțită de câiva dintre mebrii cabinetului său la întâlnirea de astăzi, a asigurat-o pe reprezentata Comisiei Europene că va identifica soluții pentru ca România să nu piardă nicio sumă din fondurile europene pâna la finalul anului.

Premierul Dăncilă a arătat că “în termen de cel mult o lună va analiza cu miniştrii de resort amploarea actualelor întârzieri, pentru identificarea unor soluții viabile. Este cazul unor proiecte precum autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, construcţia liniei de metrou M6 Gara de Nord – Otopeni şi construcţia celor trei spitale regionale la Cluj, Iaşi și Craiova. În cadrul aceluiași program operațional, proiectele autostrăzii Sebeș-Turda și de reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria sunt în grafic, transmite Guvernul României.

30 January 2018
Fondurile europene, absorbite cu “viteză de croazieră”

278 de miliarde de euro au intrat deja în economia Europei, până în luna octombrie 2017, conform unui raport publicat miercuri, de Comisia Europeană. Suma reprezinta jumătate din totalul fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020. Cifrele mai arată că, pâna la finalul anului trecut, aproape 800.000 de firme din UE au primit fonduri și au fost create peste 150.000 de noi locuri de muncă.

Pentru 2017, cifrele sunt și mai bune, conform comisarului pentru politica regională, Corina Crețu: Numărul de proiecte finanțate de UE s-a dublat în doar un an, ceea ce arată că am atins acum viteza de croazieră în ceea ce privește implementarea. Fondurile structurale și de investiții europene funcționează la randament maxim și vor impulsiona proiectul european în următorul deceniu.”

Buna absorbție a fondurilor din acest an se datorează și birocrației reduse pentru beneficiari banilor europeni, dar și noilor condiții prealabile care “s-au dovedit a fi stimulente puternice pentru reforme într-o gamă largă de sectoare”, anunță Comisia Europeană.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, consideră că fondurile sunt necesarea pentru a crea noi locuri de muncă și a consolida piața unică europeană: “Fondurile structurale și de investiții europene joacă un rol crucial în consolidarea pieței noastre unice. Ele contribuie la creșterea economiilor noastre și stimulează crearea de locuri de muncă și inovarea în Europa. Combinarea fondurilor structurale cu Fondul european pentru investiții strategice permite, de asemenea, finanțarea unor proiecte mai riscante, dar promițătoare. Aș dori să îi încurajez pe promotorii de proiecte să ia în considerare această opțiune.”

România, din nou codașă la absorbția fondurilor europene

Dacă la nivelul întregii Uniuni Europene absorbția fondurile structurale arată bine, situația României nu este la fel de îmbucurătoare. România va încheia anul în curs cu circa 5% absorbție din totalul banilor europeni, după cum a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica: “România va termina anul acesta cu un procent de 5% absorbţie. Comisia Europeană va rambursa până în 31 decembrie sumele pe care le-am trimis la Bruxelles. Este un rezultat mulţumitor dacă ne raportăm la evoluţia anului 2016. Estimez că vom avea 1,24 miliarde euro la finalul anului”, scrie site-ul Euractiv.ro

Dincolo de mulțumirea ministrului Nica, procentul este destul de mic raportat chiar la așteptările coaliției de guvernare, PSD-ALDE, remarcă Euractiv. Executivul de la București își propusese o rată de absorbție de 9% în 2017, după cum susținea fostul ministrul al fondurilor europene, Rovana Plumb. Pentru anul viitor, guvernul dorește să atragă 28% din fondurile europene destinate țării noastre.

România poate cheltui până la 23 miliarde de euro în exercițiul financiar 2014-2020, alocate prin programele operaționale finanțate din fonduri structurale.

14 December 2017
De la fonduri europene, la muncitorii detaşaţi

Absorbţia fondurilor europene a fost principala temă a discuţiilor pe care reprezentantul României în Comisia Europeană, Corina Creţu, care deţine portofoliul Politicilor Regionale, le-a avut la Bucureşti. După întâlnirile cu premierul Mihai Tudose, cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, oficialul european a declarat că România are şanse mari să înregistreze, până la finele anului, o rată de absorţie de un miliard de euro din fondurile de dezvoltare şi coeziune. În context, comisarul european a discutat cu responsabilii de la Bucureşti despre paşii care trebuie urmaţi pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, capitol la care România nu a excelat nicicând după aderarea la UE, în 2007.

În acelaşi timp, Corina Creţu a avertizat asupra ritmului lent de pregătire şi de implementare a proiectelor, în special în câteva domenii, cum sunt transporturile, managementul deşeurilor, achiziţiile publice şi infrastructura pentru cercetare. Comisarul european a oferit câteva cifre: “Au fost acreditate toate autorităţile (naţionale, n.red) de management şi control pentru bugetul de 23 de miliarde de euro care a fost alocat României în perioada de programare 2014 – 2020. Peste vară, Comisia a rambursat, deja, 95 de milioane pentru iniţiative, pentru IMM-uri şi pentru asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi, adică cereri de plată, de 350 de milioane de euro, care urmează să fie plătite cât mai curând posibil.”

Corina Creţu a avut şi un dialog cu cetăţenii, la care a fost prezent şi preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz. Acesta a făcut referire la mobilitatea lucrătorilor în cadrul Uniunii şi a menţionat că trebuie găsită o soluţie pentru şomajul cu care se confruntă multe ţări europene. Karl-Heinz Lambertz s-a pronunţat, explicit, pentru schimbarea directivei detaşării, care permite lucrătorilor să îşi desfăşoare activitatea într-o altă ţară comunitară, în condiţii — susţine oficialul european – adesea criticabile.

“Nu sunt convins că cea mai bună soluţie de coeziune este aceea de a face un transfer masiv de lucrători dintr-o ţară în alta”, a mai spus Lambertz. În privinţa directivei detaşării, tot despre schimbare a vorbit şi preşedintele României, Klaus Iohannis, în timpul recentei vizite pe care omologul său francez, Emmanuel Macron, a făcut-o la Bucureşti. Atunci, şeful statului a spus că este nevoie de un control mai eficient şi de o colaborare intensă şi integrată între sistemele sociale din toate ţările Uniunii.

8 September 2017
Absorbţie modestă a fondurilor europene

În vizită oficială în România natală, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a lansat, luni, a doua ediţie a unei campanii de promovare a proiectelor europene de succes. Datorită acestora, în ultimii 10 ani au fost create, din bani europeni, peste 50.000 de locuri de muncă şi s-a finanţat construcţia şi reparaţia a numeroase şcoli şi drumuri. Corina Creţu a punctat, însă, că este vorba de fonduri din precedentul exerciţiu financiar:

“România a avut 19 miliarde în perioada 2007-2014. Pierde 2 miliarde – mai aşteptăm estimările Curţii de audit! Estimările noastre sunt că absorbţia va fi undeva între 90 şi 91%, poate, dacă nu vor fi mari corecţii financiare. Noi, Comisia, mai avem la dispoziţie câteva luni pentru a analiza tonele de facturi care ne-au fost trimise până în martie 2017, care a fost ultima dată de depunere a facturilor. Dar aceasta este estimarea. Înseamnă că 17 miliarde au intrat în economia reală a României. A fost degrevat bugetul naţional de 5% din PIB.”

Pentru a prelua titlul campaniei de promovare a proiectelor europene reuşite, succesul e … molipsitor! Or, oficialul de la Bruxelles speră ca, prin puterea exemplului, România să presevereze şi să profite de fondurile europene şi în actualul exerciţiu bugetar, în condiţiile în care, practic, la jumătatea perioadei de utilizare, rata de absorţie este zero. Ca urmare, 2017 este crucial pentru România în atragerea de bani comunitari. Fonduri există la Bruxelles, dar sunt aşteptate proiecte de calitate, mature, gata să fie puse în aplicare.

Slăbiciunea din ultimii ani în procesul de folosire a banilor europeni o reprezintă sectorul infrastructurii din transporturi, extrem de deficitar în România. Au fost depuse pentru acest domeniu facturi ce acoperă numai 77% din totalul sumei alocate — cea mai redusă performanţă dintre toate statele Uniunii Europene. Pentru perioada 2007-2014, 1 din cele 2 miliarde de euro pierderi în privinţa absorbţiei provine din domeniul transporturilor, iar pentru exerciţiul financiar 2014-2020, proiectul fanion, Autostrada Sibiu — Piteşti, care ar traversa Carpaţii Meridionali, se află, încă, în faza studiului de fezabilitate.

În privinţa problemelor cu care românii se confruntă în materie de accesare a acestor bani, comisarul european pentru politică regională a amintit capacitatea administrativă limitată şi lipsa unor rezerve de proiecte de calitate. Tot Corina Creţu a precizat şi că România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini, deşi Bruxelles-ul le încurajează pe cele în format electronic. În plus, ea s-a arătat dezamăgită că tinerii renunţă să acceseze fonduri europene, motivând că procedurile sunt mult prea complicate.

9 May 2017
Perspective economice optimiste

Banca Mondială a îmbunătăţit prognozele de creştere a economiei României pentru anul acesta de la 3,2 la la 3,9%, iar pentru 2017 de la 3,5% la 4,1%, relevă cel mai recent raport al instituţiei privind evoluţiile economiei globale, dat publicităţii miercuri. Perspectivele optimiste ale BM se aliniază astfel estimărilor îmbunătăţite, anunţate la sfârşitul lui 2015, de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care confirmă evoluţia pozitivă a economiei româneşti din ultimii ani. Executivul comunitar a estimat, în prognoza sa de toamnă, un avans anual al al Produsului Intern Brut de 4,1% pentru 2016 şi de 3,6 % pentru 2017.

FMI are estimări apropiate – o creştere economică de 3,9% pentru acest an, în timp ce guvernul de la Bucureşti prognozează un avans al PIB de circa 4 procente. Revenind la raportul BM, instituţia a revizuit în urcare şi pespectivele de creştere economică pentru anul trecut de la 3 la 3,6%. Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, care include şi România, dar nu şi zona euro, instituţia financiară estimează un ritm de creştere de 3 procente pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017 şi 2018.

Bulgaria ar urma sa inregistreze un avans al PIB de 2,2% anul acesta si de 2,7% anul urmator, Ungaria va avea rate de creştere de 2,5%, respectiv 2,7%, iar Polonia de 3,7% în acest an şi 3,9% anul următor. BM îşi menţine perspectivele optimiste în privinţa evoluţiei economiei României şi pentru 2018, an în care anticipează un avans al PIB de 4%.

Pe de altă parte, Banca Mondială avertizează că această regiune se confruntă cu riscuri numeroase, printre care posibilitatea intensificării tensiunilor geopolitice, menţinerea preţurilor materiilor prime la un nivel scăzut, precum şi declinul remiterilor din ţările dezvoltate .Instituţia financiară internaţională susţine că o accelerare a ritmului de creştere în zonă va depinde de sprijinirea relansării investiţiilor, care rămân la un nivel inferior celor de dinaintea crizei. În multe ţări, investiţiile publice sunt constrânse de spaţiul fiscal limitat iar investiţiile private sunt afectate de faptul că firmele se străduiesc să-şi rezolve problema datoriilor.

În unele state membre UE, precum Bulgaria şi România, investiţiile sunt sprijinite de fondurile structurale europene, însă capacitatea de absorbţie rămâne o problemă. Potrivit Băncii Mondiale, unul dintre factorii regionali care ar putea afecta România, dar şi Bulgaria este încetinirea creşterii economice în Turcia. .La nivel global, susţin autorii raportului, creşterea va fi afectată de problemele economiilor emergente, dar avansul PIB ar trebui să urce uşor, de la 2,4% în 2015 la 2,9% în acest an, evoluţia fiind susţinută de accelerarea economiilor dezvoltate.

7 January 2016