Radio România Internațional

Tag: abuz in serviciu

  • Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu

    Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu

    Modificarea Codurilor penal şi de procedură penală este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de Uniunea Europeană. Schimbările au vizat abuzul şi neglijenţa în serviciu. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD — PNL — UDMR au votat un prag de 250.000 de lei până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiune, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric.



    Au procedat astfel, deşi ministerul Justiţiei propusese, după varianta adoptată de Senat şi blamată de opoziţie şi presă, un prag mult mai scăzut, de 9.000 de lei, de la care cele două fapte sunt incriminate. Gândiri şi răzgândiri succesive în interiorul coaliţiei, taxate prompt de partidele de opoziţie, au dus, până la urmă, la eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu.



    Astfel, potrivit articolului, fapta funcţionarului public care nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu, în cazul căreia sancţiunea este fie închisoarea de la 3 luni la 3 ani, fie amenda.



    Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Şi modificarea Codului de procedură penală are potenţialul de a genera controverse. Motivul este acela că a fost păstrată posibilitatea folosirii interceptărilor făcute de serviciile specializate ca probe în cazul mai multor infracţiuni, inclusiv pentru evaziune fiscală şi corupţie.



    Deşi parte a coaliţiei, UDMR s-a abţinut de la vot în acest caz. Liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, a opinat că serviciile de informaţii nu au ce căuta în procesul penal. Dacă SRI are un rol în procesul penal, nu mai putem vorbi despre justiţie independentă şi ne întoarcem în urmă cu 10 ani, a atras atenţia liderul UDMR.



    Chestiunea merita o dezbatere serioasă în Parlament. Ani de zile, serviciile au fost acuzate, pe rând, de toate partidele că s-ar implica în jocul politic, că fac şi desfac dosare ce pot compromite un politician sau pe altul. Iar folosirea ca probă în procesele de corupţie a înregistrărilor obţinute de servicii prin mijloace specifice riscă să alimenteze suspiciunile pe această temă.






  • Agendă complicată în Parlament

    Agendă complicată în Parlament

    Dezbaterile se anunță aprinse, săptămâna aceasta, în
    Parlamentul de la București. Două proiecte de lege – cel privind abuzul în
    serviciu şi cel referitor la pensiile speciale – au ajuns pe mesele de lucru
    ale deputaților și ar urma să primească votul lor. Unul, în principiu,
    previzibil, dată fiind majoritatea confortabilă de care beneficiază coaliția la
    putere PNL-PSD-UDMR. În ambele proiecte, Camera Deputaților este for
    decizional. Proiectul de lege privind abuzul în serviciu va fi adoptat cu
    pragul valoric de 9.000 de lei (1.800 de euro) de la care se consideră abuz în
    serviciu şi se pedepseşte cu închisoarea fapta ilegală a unui funcţionar public
    – a dat asigurări liderul PSD, Marcel Ciolacu. El consideră că ministrul
    Justiției, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să îşi asume această
    limitare valorică de 9.000 lei încă din forma iniţială a documentului, în lipsa
    căruia, la Senat, proiectul a fost adoptat cu un prag mult mai mare, de 250.000
    de lei.

    Marcel Ciolacu: ʺSunt ferm convins că alături de colegii mei
    şi din PSD, şi din PNL, şi din UDMR, miercuri, această lege va pleca din Camera
    Deputaţilor către promulgare cu 9.000 lei propuși de către ministrul Justiţiei.ʺ
    Din opoziţie, USR a criticat dur forma adoptată de senatori cu voturile PSD,
    PNL, UDMR. Stelian Ion: ʺDecizia Curţii Constituţionale impunea un
    prag, dar pragul acesta era de bun simţ, un prag rezonabil la nivelul
    salariului minim pe economie.    ʺ

    Tot în ciuda protestelor opoziției, la
    Camera Deputaților a ajuns, de la Senat, și proiectul de lege de reformare a
    pensiilor speciale plătite de Stat. Potrivit noilor prevederi susţinute de
    parlamentarii la putere, nicio pensie specială nu va mai depăşi veniturile din
    timpul activităţii, se interzice cumulul pensiilor speciale şi se introduce un
    impozit de maximum 15% pe partea de necontributivitate. Nemulțumitor !
    spune opoziția, care a solicitat aplicarea sistemului de contributivitate
    pentru toate pensiile, indiferent de domeniul de activitate. De pensii speciale
    beneficiază, în prezent, aproape 200.000 de persoane, majoritatea – peste 170.000
    – din Apărare şi ordine publică. Însă cele mai mari pensii speciale le au
    foştii magistraţi – judecători și procurori, care pot ajunge să primeasă în jur
    de 18.000 de lei pe lună (circa 3.600 de euro), de 10 ori mai mult decât o
    pensie medie obișnuită. Reformarea sistemului pensiilor speciale este o cerinţă
    în PNRR de care depinde aprobarea a aproape 3 miliarde de euro, fonduri
    europene.

    În fine, pe agenda Parlamentului de la București s-ar putea regăsi,
    săptămâna aceasta, şi noile proiecte de legi ale Educaţiei, ce
    au la bază proiectul România educată al
    preşedintelui țării, Klaus Iohannis. Prin ele, s-ar dori combaterea abandonului școlar şi a analfabetismului funcţional, plasarea
    elevului în centrul procesului educaţional sau sprijinirea cooperării europene
    a universităţilor din România. Opoziția critică proiectele de lege, considerând
    că au lipsuri şi generează dezechilibre.


  • Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2023

    Pensiile de
    serviciu, temă dificilă pe agenda Puterii


    Niciun
    politician român nu poate contesta acest lucru: Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă, prin care România primeşte zeci de miliarde de euro în schimbul reformelor
    esenţiale în diverse domenii, este steaua polară a guvernării. Iar reglementarea
    spinoasei chestiuni a pensiilor de serviciu, de care beneficiază, în principal,
    magistraţii şi cei din structurile de forţă, şi care nu se bazează, ca restul
    pensiilor, pe contributivitate, este jalon în PNRR. Un proiect propus de
    guvenul PSD-PNL-UDMR pe tema lor a fost votat, miercuri, de senatori. Potrivit
    acestuia, nici o pensie nu va mai depăşi venitul obţinut în activitate şi se va
    introduce taxarea suplimentară pe partea de necontributivitate a pensiilor
    speciale. Totodată, pensiile care depăşesc 6.000 lei, echivalentul a 1200 de
    euro, vor fi impozitate cu 15 procente. În plus, se interzice cumulul de pensii
    speciale, iar în cazul pensiilor militare se elimină cinci sporuri din baza de
    calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi susţine o formulă
    radicală: desfiinţarea pensiilor speciale şi trecerea lor în sistemul de
    contributivitate. Pe de altă parte, reprezentanţii militarilor, poliţiştilor şi
    angajaţilor din penitenciare au cerut eliminarea pensiilor militare din PNRR,
    pentru ca ele să nu facă obiectul unor ajustări care să le fie defavorabile.
    Există, spun ei, riscul ca tinerii sa nu se mai îndrepte spre o carieră
    militară, dacă nu vor mai fi motivaţi de avantajele acesteia.



    Reglementarea
    abuzului în serviciu, eroare sau calcul cinic?


    Senatorii au
    fost vedetele săptămânii. Reprezentanţii coaliţiei au votat un proiect
    de modificare a Codului Penal care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu
    în cuantum de 250.000 lei, adică nu mai puţin de 50.000 de euro. Modificarea
    seamănă izbitor cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017, actul inaugural al
    unui proces prin care guvernul controlat la acea vreme de PSD, condus autoritar
    de Liviu Dragnea, a încercat să neutralizeze eforturile anterioare de reformare
    a justiţiei. Atunci, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a
    protesta, iar ordonanţa a fost retrasă. Câteva sute de persoane au protestat, miercuri,
    în Bucureşti, după votul din Senat, despre care au spus că încurajează corupţia
    şi ilegalităţile în România. Ulterior, pe fondul criticilor, coaliţia a făcut
    un pas în spate, iar liderii ei au anunţat că susţin propunerea ministerului
    Justiţiei ca pragul valoric de la care apare culpa penală pentru abuzul şi
    neglijenţa în servciu să fie coborât la 9000 de lei. Ca şi în cazul pensiilor speciale,
    legea de modificare a Codului penal va intra în dezbateri la Camera
    Deputaţilor, care este for decizional.



    Noile legi ale
    educaţiei, aprobate de guvern


    Liceele din
    România vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil,
    pentru 60% dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar Bacalaureatul va
    cuprinde o probă în plus, de la profilul opus celui studiat de elevi. Sunt doar
    două dintre prevederile noilor legi ale Educaţiei, aprobate în această
    săptămână de executiv. Ele au la bază proiectul România educată,
    iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din
    aceste legi vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă. Prin legea învăţământului superior se doreşte
    combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
    principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
    probleme cronice ale educaţiei în România. Ministrul de resort, Ligia Deca,
    spune că sistemul educaţional va fi centrat pe elev şi pe stimularea
    potenţialului acestuia.



    Preşedintele
    Consiliului European şi premierul Poloniei, la Bucureşti


    Ratarea aderării
    la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, din cauza opoziţiei Austriei, a
    generat frustrare în România şi, probabil, a însemnat un imbold dat eurosepticismului,
    a admis preşedintele Klaus Iohannis, după convorbirile pe care le-a avut la
    Bucureşti cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Acesta a venit
    cu un mesaj optimist, de încurajare. El a dat asigurări că există sprijin la
    nivel european pentru ca România să adere la Schenge cât mai curând posibil. Sunt
    convins că Uniunea Europeană ar fi mai sigură dacă România ar intra în spaţiul
    Schengen şi este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile
    necesare pentru a adera, a declarat înaltul oficial european. În această
    săptămână a vizitat Bucureştiul şi premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Părţile îşi propun ca legăturile bilaterale strânse pe linie
    de securitate şi apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi
    fructuoasă, pe măsura potenţialului oferit de cele două economii. Polonia este
    unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din regiune,
    schimburile bilaterale dintre cele două state atingând un nivel record de
    aproape 11 miliarde de euro.



    Speranţe la fotbal, certitudini la handbal


    Naţionala de fotbal a României a învins Andorra şi
    Belarus, la debutul în preliminariile pentru Euro 2024, iar suporterii speră
    din nou. Grupa României este dominată valoric de Elveţia, participantă la
    ultimul Mondial, dar există şanse ca tricolorii să obţină locul al doilea,
    care asigură prezenţa la Euro, în disputa cu Kosovo şi Israel. Ultima
    participare a naţionalei la un turneu final al competiţiei continentale a fost
    în 2016. La handbal, campioanele naţionale de la Rapid au trecut de slovenele
    de la Krim şi au acces, în premieră, în sferturile Ligii Campionilor, acolo
    unde era deja calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu două reprezentante în
    sferturile Ligii, handbalul românesc îşi confirmă statutul de forţă la nivelul
    echipelor feminine.de club.


  • Abuzul în serviciu încinge spiritele

    Abuzul în serviciu încinge spiritele

    Liderii PSD şi
    PNL, pilonii coaliţiei la guvernare din România, au anunţat miercuri seara că
    au decis să susţină propunerea Ministerului Justiţiei privind stabilirea unui
    prag de 9.000 lei, echivalentul a 1800
    de euro, de la care abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu sunt
    incriminate. Marcel Ciolacu şi premierul Nicolae Ciucă au făcut anunţurile pe
    Facebook aproape simultan. Ele au survenit după valul de critici apărute în
    presă în urma unei modificări a Codului penal votate de senatori, potrivit
    căreia abuzul şi neglijenţa în serviciu deveneau infracţiuni doar în cazul unui
    prejudiciu de cel puţin 250.000 de lei, adică 50.000 de euro. Surse din
    interiorul Puterii au afirmat că înşişi membrii coaliţiei PSD-PNL-UDMR deciseră
    acest prag în şedinţa de duminică seara. Modificarea votată miercuri a produs
    consternare, graţie asemănării ei cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017,
    doar că la aceasta din urmă pragul valoric pentru incriminare era de 200.000 de
    lei. Probabil că suma a fost amendată cu inflaţia, s-au amuzat unii. Ordonanţa
    13 a fost practic actul inaugural al unui program prin care puterea de la acea
    vreme, controlată autoritar de liderul PSD din epocă, Liviu Dragnea, ar fi
    încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar. Adoptarea ordonanţei a scos în
    stradă zeci de mii de oameni, obligând guvernul să o retragă. Acum, lucrurile
    se pot repara la Camera Deputaţilor, care este for decizional în cazul legii de
    modificare a Codului Penal, jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
    Reprezentanţii guvernării spun că existenţa unui prag valoric era necesară pentru
    ca legislaţia penală să fie pusă în acord cu unele decizii ale Curţii
    Constituţionale.

    După votul din Senat, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat
    că partidul său va vota în Camera Deputaţilor o variantă care să respecte
    deciziile Curţii, dar şi recomandările Comisiei de la Veneţia şi opiniile
    specialiştilor în drept. De la liberali, deputata Raluca Turcan a catalogat
    pragul de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu drept o greşeală, care trebuie
    corectată în Camera Deputaţilor. Ea admite că e nevoie de o limită minimă a valorii
    pagubei şi că soluţia este fixarea unui plafon modic. Oamenii care au protestat
    miercuri seară în Bucureşti au denunţat votul senatorilor, despre care spun că
    încurajează corupţia şi ilegalităţile în România. Ce a surprins presa şi pe
    analişti a fost semnătura PNL alături de cea a PSD peste această controversată
    modificare a Codului penal. În 2017, din opoziţie, liberalii au încercat,
    permanent, să contracareze, alături de cei din USR, tentativele
    social-democraţilor lui Liviu Dragnea de a sabota instrumentele necesare
    funcţionării sistemului judiciar. Nici PSD, nici PNL nu-şi asumă decizia de
    ridicare atât de sus a pragului de incriminare pentru abuzul în serviciu.
    Întrebarea e: aşa şi l-ar fi dorit?


  • Modificările la legislaţia penală au trecut de Parlament

    Modificările la legislaţia penală au trecut de Parlament

    Controversatele
    modificări ale Codurilor Penal şi de Procedură Penală au fost adoptate de
    Camera Deputaţilor de la Bucureşti, for decizional în acest caz, exact în forma
    aprobată de Senat. Astfel, au fost adoptate o serie de articole criticate de
    opoziţie, dar care au fost declarate constituţionale de către CCR. Între
    acestea, reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea
    termenului de un an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de
    influenţă, dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea
    pedepselor pentru delapidare şi abuz în serviciu.


    Modificările sunt un atac la
    statul de drept, consideră opoziţia, care a anunţat, la scurt timp după
    adoptare, că va contesta actele normative la Curtea Constituţională. Liderul
    Camerei Deputaţilor, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, respinge acuzaţiile
    opoziţiei şi spune că nu s-a adus nicio modificare peste decizia luată de
    judecătorii CCR: Decizia luată
    de noi anul trecut a fost ca doar articolele declarate constituţionale şi cele
    neatacate să continue procedura parlamentară ca să se închidă o procedură. Nu
    s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor CCR.


    În
    opinia reprezentanţilor opoziţiei, votul de miercuri al deputaţilor reprezintă
    o zi neagră pentru justiţia din România, un vot împotriva democraţiei, un vot
    care favorizează infractorii. Liderul USR, Dan Barna: Liviu Dragnea nu mai are niciun fel de
    limită, pentru el nu mai contează nimic altceva decât rezolvarea problemei
    penale cu care se confruntă şi pentru a-şi rezolva această problemă este dispus,
    şi astăzi a făcut-o în mod explicit, să sacrifice interesul României.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a atras atenţia că Parlamentul a rediscutat şi adoptat cele două
    proiecte de modificare a codurilor în aceeaşi manieră foarte rapidă,
    superficială şi netransparentă. Klaus Iohannis a abordat subiectul, la
    Bucureşti, cu reprezentanţii Comsiei de la Veneţia, unde a menţionat că
    adoptarea de măsuri cu impact direct asupra sistemului judiciar, fără
    consultări publice şi fără a ţine cont de opinia sistemului judiciar,
    vulnerabilizează însăşi funcţionarea acestui domeniu vital pentru democraţia
    românească. De aceea, a precizat preşedintele, este necesar referendumul din 26
    mai, pentru că independenţa justiţiei este o temă care îi preocupă intens pe
    cetăţenii români, iar opinia acestora trebuie să se facă auzită prin vot.


    Comisia
    Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie modificările, amintind că poziţia
    sa asupra situaţiei statului de drept în România a fost foarte clară şi că Bucureştiul
    trebuie să reia urgent procesul de reformă.

  • Dosarul prezidenţialelor din 2009

    Dosarul prezidenţialelor din 2009

    Parchetul General a
    clasat dosarul alegerilor prezidenţiale din decembrie 2009, când senatorul popular de azi Traian
    Băsescu şi-a adjudecat al doilea mandat de preşedinte al României, după ce l-a
    învins în turul decisiv pe liderul PSD de atunci, Mircea Geoană.

    Procurorii au
    precizat că nu au identificat presupuse fapte
    ilegale, precum abuzul în serviciu sau falsificarea documentelor şi evidenţelor
    electorale. Parchetul a audiat, deja, câţiva politicieni care deţineau atunci
    funcţii-cheie în statul român şi a cerut documente, considerate relevante, de
    la Autoritatea Electorală Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.


    Dosarul fusese deschis după ce controversatul jurnalist Dan Andronic a
    afirmat că, în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt
    ani, i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
    Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum
    ambasador la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea. Şi că i
    s-a părut că asistă la şedinţa unei celule de criză, mai ales că toţi cei
    menţionaţi, a mai spus Andronic, riscau sa fie demişi în urma unei victorii a
    lui Geoană. De unde şi crisparea cu care vor fi întâmpinat exit-poll-urile ce-l
    indicau învingător pe Geonă şi uşurarea provocată de anunţul din zori că, după
    numărarea voturilor, Băsescu a câştigat, totuşi, cu un avans de numai câteva
    zeci de mii de sufragii. Independent
    de decizia Parchetului,     continuă investigaţiile comisiei parlamentare
    speciale, înfiinţată, în primăvară, tot în urma declaraţiilor lui Andronic.


    Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, social-democratul Eugen
    Nicolicea, explică:     După cum ştiţi, până acuma se insista că n-ai voie să continui o
    anchetă în Parlament dacă a început urmărirea penală, sau dacă există o anchetă
    la Parchet. Nimeni n-a spus că, dacă nu mai există o anchetă la Parchet, este
    afectată ancheta parlamentară.

    De la bun încept, presa calificase drept un exerciţiu perfect democratic, dar
    şi perfect platonic cercetarea în Parlament a circumstanţelor tulburi în care a
    avut loc scrutinul şi a pus la îndoială credibilitatea celui care a detonat
    bomba.

    Trecut prin arest într-un dosar de corupţie, autor al unei cărţulii al
    cărei titlu, 100%
    anti-Băsescu,
    vorbeşte de la sine despre convingerile lui din primii ani 2000, Andronic s-a
    convertit apoi şi a preluat postul, foarte lucrativ, de consultant politic al
    preşedintelui ulterior reales. În faţa comisiei, el a mărturisit că nu are date
    noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi nici indicii potrivit
    cărora alegerile ar fi fost fraudate.

    Nici audierea unor politicieni ori
    diplomaţi proeminenţi nu s-a soldat cu revelaţii zguduitoare. Comentatorii notează că nimic nu-i mai poate lua înapoi
    mandatul prezidenţial lui Băsescu şi nimeni nu-l mai poate face pe Geoană şef
    al statului. Singurul rezultat previzibil e, cred ei, că va spori neîncrederea
    românilor într-o clasă politică deja grav discreditată.

  • Legislaţia privind abuzul în serviciu, în dezbatere

    Legislaţia privind abuzul în serviciu, în dezbatere


    Ministerul român al Justiţiei a anunţat că va stabili un prag valoric, pe care l-a numit “rezonabil”, de la care abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune. Precizarea a fost făcută de ministrul Tudorel Toader, după ce judecătorii Curţii Constituţionale au decis că este la latitudinea Parlamentului să stabilească ce prag se impune în cazul prejudiciilor cauzate de asemenea fapte. Curtea Constituţională tranşase, astfel, solicitarea fostei soţii a preşedintelui PSD (la guvernare) şi Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, ea însăşi judecată într-un dosar privind abuzul în serviciu.



    Fosta doamnă Dragnea a invocat neconstituţionalitatea articolului respectiv din actualul Cod Penal în dosarul angajărilor la Direcţia de Asistenţă Socială din judeţul Teleorman (sud), pe care-a condus-o în perioada în care soţul era preşedinte al Consiliului Judeţean.Procurorii DNA îl acuză pe Dragnea însuşi de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiindcă el i-ar fi determinat pe responsabilii Direcţiei să angajeze, fictiv, două persoane, membre ale organizaţiei judeţene PSD. Care au fost plătite cu bani publici, deşi prestau exclusiv pentru partid.



    Ministrul Toader explică: “Aşteptăm întâi decizia Curţii, motivarea ei integrală, nu numai comunicatul, după care vom face dezbateri cu profesioniştii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil de natură să pună de acord prevederile din Codul Penal cu decizia Curţii Constituţionale, pentru că se vorbeşte de obligaţia legiuitorului primar sau delegat.” În numele breslei magistraţilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, consideră că pragul va trebui stabilit în funcţie de aprecierile judecătorilor asupra gradului de pericol social al faptei. Şi precizează: “Cred că acum sunt premature discuţiile cu privire la nivelul fraudei, pentru că dacă CCR a avut în vedere un grad redus de pericol social al faptei, sigur, pragul trebuie să aibă un cuantum relativ mic, dacă a avut în vedere alte aspecte, cuantumul poate diferi în funcţie de ceea ce a avut în vedere CCR.”



    Ministerul Public, în schimb, este categoric împotriva introducerii vreunui prag. Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că nu va renunţa la acest punct de vedere, pe care l-a exprimat, deja, public. Anunţul ministerului survine pe fondul suspiciunilor acute din societate privind dorinţa puterii de a domoli campania anticorupţie, care a trimis după gratii sau măcar în boxa acuzaţilor nenumăraţi politicieni odinioară intangibili. La începutul anului, încercarea fostului ministru de resort, Florin Iordache, de a schimba codurile prin ordonanţă de urgenţă a scos în stradă sute de mii de oameni, în cel mai amplu protest colectiv post-comunist. Finalmente, Guvernul a renunţat la ordonaţă, iar Iordache la portofoliu.


  • Abuzul în serviciu, praguri şi principii

    Abuzul în serviciu, praguri şi principii

    Curtea Constituţională din România a respins contestaţia formulată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, asupra unui articol din Codul Penal care reglementează abuzul în serviciu. Excepţia fost invocată în dosarul în care este trimisă în judecată alături de fostul soţ şi de foşti angajaţi ai direcţiei de Asistenţă Socială din judeţul Teleorman (sud). Judecătorii Curţii au decis că Parlamentului îi revine sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de “abuz în serviciu”.



    În martie, Bombonica Prodana invoca această excepţie de neconstituţionalitate, iar avocatul acesteia preciza că se impune trimiterea spre CCR pentru că, în cazul ei, prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală. Bombonica Prodana a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar, Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. În acea vreme, Bombonica Prodana era angajată a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, condus de Liviu Dragnea. Anchetatorii susţin că ultimul a determinat mai mulţi angajaţi ai Direcţiei de Asistenţă Socială să angajeze, fictiv, două persoane, membre ale organizaţiei PSD Teleorman, care au fost plătite cu bani publici, deşi lucrau exclusiv pentru partid.



    În cazul unei condamnări în acest nou proces, Dragnea riscă să execute şi cei doi ani de detenţie cu supendare, primiţi anul trecut, în aşa-numitul dosar Referendumul, ceea ce l-ar scoate definitiv de pe o scenă politică pe care, după alegerile parlamentare din decembrie 2016, o domină categoric. În acest dosar mai vechi, el a fost condamnat fiindcă, în 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct, ca secretar general al PSD, un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.



    În prezent, zeci de primari şi şefi de consilii judeţene au probleme cu legea, fiind condamnaţi sau anchetaţi de DNA pentru abuz în serviciu. La începutul anului, Guvernul a încercat tranşarea acestei probleme. Celebra Ordonanţă de urgenţă 13 de modificare a codurilor penale, adoptată la sfârşitul lunii ianuarie şi ulterior abrogată, prevedea că punerea sub acuzare pentru abuz în serviciu se poate face dacă prejudiciul produs este de cel puţin 200.000 de lei. Această controversată decizie a scos atunci în stradă sute de mii de oameni, fiind cel mai amplu protest de la căderea comunismului, în decembrie 1989.

  • Justiţia română şi anticorupţia

    Justiţia română şi anticorupţia

    Învestit
    pe 23 februarie, actualul ministru român al Justiţiei, Tudorel Toader, a fost
    dintru început considerat cel care va trebui să repare gravele prejudicii de
    imagine produse coaliţiei PSD-ALDE de predecesorul său, impopularul Florin
    Iordache. Percepută de opinia
    publică, de presă, de opoziţia de dreapta de la Bucureşti şi de partenerii
    occidentali ai României drept o tentativă de a slăbi ritmul luptei anticorupţie
    şi de a exonera de răspundere penală personaje influente din politică şi
    administraţie, încercarea lui Iordache de a modifica, prin ordonanţă de
    urgenţă, Codurile Penale a scos în stradă, astă-iarnă, sute de mii de
    protestatari.

    Jurist neînregimentat politic, profesor universitar şi fost
    judecător la Curtea Constituţională, Toader n-a ezitat să ia decizii care vin
    în răspăr cu aşteptările majorităţii parlamentare.
    Săptămâna trecută, el a anunţat că auditul extern pe care ministerul Justiţiei
    îl va dispune la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi cea de
    Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism urmăreşte
    o radiografiere a activităţii acestor instituţii, care n-a mai fost făcută de
    peste un deceniu.     Pe de altă parte, însă, ministrul n-a cerut plecarea din
    funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, şi a şefei DNA, Laura Codruţa
    Koveşi, percepuţi de opinia publică vârfurile de lance ale luptei anticorupţie,
    dar consideraţi de mulţi social-democraţi şi liberal-democraţi fondatori ai
    aşa-numitei republici a procurorilor, în care drepturile omului ar fi metodic
    încălcate.     Iar miercuri ministerul Justiţiei a dat aviz negativ modificărilor
    aduse în parlament proiectului de lege privind conflictul de interese.


    Comisia
    juridică a Camerei Deputaţilor admisese modificări ale articolelor din Codul
    Penal, astfel că sintagma ”conflict de interese” era înlocuită cu
    folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. De asemenea,
    pentru ca angajarea rudelor sau a altor apropiaţi ai unui funcţionar public să
    constituie infracţiune, trebuia să fi fost pricinuit un prejudiciu de interes
    public.


    În plus, Toader a explicat că instituţia pe care o conduce are o
    iniţiativă legislativă care se referă şi la modificarea prevederilor legate de
    abuzul în serviciu. Aceasta nu impune un prag valoric al prejudiciului pentru
    respectiva infracţiune, ci lasă instanţei de judecată decizia de aplicare a
    pedepsei.


    Proiectul de lege privind modificarea Codurilor penal şi de procedură
    penală, elaborat de ministerul Justiţiei, conform deciziilor Curţii
    Constituţionale, va fi supus dezbaterii publice.


    Premierul Sorin Grindeanu a
    anunţat că că i-a cerut lui Toader ca, în următoarele 30 de zile, să discute cu
    toate părţile interesate înainte de a solicita avizul Guvernului pentru acest
    proiect de lege.

  • UPDATE: Incidente la protestul masiv din București

    UPDATE: Incidente la protestul masiv din București

    UPDATE: Câteva persoane au fost rănite în incidentele care au izbucnit la protestul din București. Conform presei, doi jandarmi și trei civili au suferit răni ușoare și au fost transportați la Spitalul de Urgență Floreasca. Incidentele dintre jandarmi și suporteri au continuat în Piața Victoriei după miezul nopții, iar mai mulți suporteri au fost reținuți de forțele de ordine.



    UPDATE: Conflict între forțele de ordine și un câteva grupuri de protestari aflați în Piața Victoriei din București. Jandarmeria a apelat la gaze lacrimogene împotriva manifestanților care au aruncat cu petarde și bucăți de gheață. Conform mai multor publicații, incidentele au izbucnit după ce și-au făcut apariția în fața clădirii Guvernului indivizi din galerii de fotbal, cel mai probabil, suporterii echipelor Dinamo și Rapid București. Majoritatea protestatarilor au părăsit centrul Bucureștiului din cauza incidentelor provocate de grupurile de protestatari violente. Jandarmii care au intervenit la protestul din Piața Victoriei, miercuri seară, au reținut 6 persoane, pe care le-au condus la secția de Poliție, a anunțat, pentru AGERPRES, Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei.



    Patru persoane rănite în incidentele din Piața Victoriei, miercuri seară, au fost transportate la spital, potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat. Cei 4 răniți nu prezintă probleme grave, a spus Arafat.



    Cele mai mari proteste de după Revoluție



    Mirecuri seara s-a înregistrat cel mai mare protest din România de după Revoluție, cifrele date fiind între 110.000 și 150.000 de participanți. Proteste masive s-au înregistrat și în alte oreșe din țară. Astfel, la Cluj au manifetstat 30.000 de persoane, câte 20.000 la Sibiu și Timișoara, 10.000 de protestatri la Iași și alte mii în fiecare dintre marile orașe din țară.



    UPDATE: Peste 100.000 de oameni protestează în Piaţa Victoriei şi alte câteva zeci de mii în ţară, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale.



    Importante forțe de ordine ale Jandarmeriei sunt prezente la protestul din Piața Victoriei, la Guvern, și au instalat garduri mobile de protecție în fața sediului Executivului, asigurând o zonă tampon între manifestanți și gard. S-au înregistrat incidente la protestul din faţa Guvernului. Protestatarii au aruncat cu petarde şi fumigene, iar jandarmii au ripostat cu gaze lacrimogene. Jandarmeria le-a cerut participanților la manifestații să-și exercite dreptul la libera exprimare în mod pașnic și civilizat și a atenționat asupra gravității folosirii materialelor pirotehnice la astfel de evenimente. Jandarmeria Capitalei a făcut apel la participanții la protestul din Piața Victoriei să părăsească zona, pentru că asupra forțelor de ordine s-au exercitat violențe și se vor folosi materialele din dotare.



    Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie, informa Agerpres: “Guvern Penal, pericol social”, “Fără amnistie, e epidemie, e ciuma roșie”, “Guvern asasin al democrației”, “Mafia e în Guvern”, “Iubirea de țară, în stradă se măsoară”.



    Ordonanţa de Urgenţă prin care mai mulţi foşti şi actuali parlamentari, primari şi alţi funcţionari pot scăpa de urmărirea penală a stârnit reacţii negative în ţară, dar şi în Europa.



    Comisia Europeană: Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România



    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, au transmis un comunicat comun în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de deciziia guvernului PSD-ALDE: “Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției este esențială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”.



    În replică, premierul Sorin Grindeanu a transmis președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene o scrisoare în care argumentează contextul și rațiunile adoptării acestor modificări legislative. Grindeanu a reiterat angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic, se arată în scrisoare.



    Șase țări partenere ale României – Belgia, Canada, Franța, Germania, Olanda și Statele Unite ale Americii — au cerut Guvernului României să nu “dea înapoi” lupta anticorupție, se arată într-un comunicat comun trimis AGERPRES de misiunile diplomatice.



    Şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a criticat decizia Executivului de a adopta modificările legislaţiei penale: “Adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative, în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern. Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României”, se arată într-un comunicat al investitorilor americani.



    Preşedintele Iohannis cere retragerea ordonanţei



    Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a se constata existența unui conflict între puteri în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, informează Agerpres.



    La rândul său, preşedintele României, Klaus Iohannis a cerut instituţiei Avocatului Poporului, reprezentată de Victor Ciorbea, să sesieze Curtea Constituţională. Ulterior, şeful statului a cerut premierului Sorin Grindeanu să retragă documentul adoptat în miezul nopţii de marţi spre miercuri.



    Şi parlamentarii Partidului Naţional Liberal şi cei ai Uniunii Salvaţi România au reacţionat şi au depus moțiunea de cenzură intitulată “Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România”.



    Pe de altă parte, ministrul Justiției, Florin Iordache, i-a îndemnat pe cei care protestează împotriva ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale să “citească cu atenție și responsabilitate” prevederile actului normativ, menționând că “nimic nu este secret, ilegal sau imoral” în caracterul acestei OUG.

  • SRR: Actuali şi foşti membri ai Consiliului de Administraţie urmăriţi penal

    SRR: Actuali şi foşti membri ai Consiliului de Administraţie urmăriţi penal

    11 foşti şi actuali membri ai Consiliului de Administraţie al Radio România (SRR), inclusiv Preşedintele-director general Ovidiu Miculescu, au fost puşi sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, fiind acuzaţi de prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese.



    Potrivit Parchetului, în perioada iulie 2011-ianuarie 2014, ei ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie (CA) al SRR, prin care au fost încheiate contracte de prestări servicii, în baza cărora ar fi obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în valoare de aproximativ 400 de mii de lei, echivalentul a circa 90 de mii de euro.



    Potrivit comunicatului de presă remis de Parchet, sunt vizaţi preşedintele-director general Ovidiu Miculescu şi membri din actualul şi fostul Consiliu de Administraţie: Alexandru Bertzi, Adrian Moise, Adelina Rădulescu, Ileana Savu, Ana Florea, Andras Istvan, Mirela Fugaru, Mihai Voicu, Stejărel Olaru şi Doina Moşneag.



    Comunicatul Parchetului precizează că efectuarea în continuare a urmării penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.



    Mai multe percheziţii s-au desfăşurat săptămâna trecută la sediul SRR, precum şi la sediul şi punctul de lucru aparţinând unei societăţi comerciale cu care SRR a desfăşurat relaţii comerciale, fiind puse în executare 11 mandate de aducere. Într-un comunicat publicat marţi de SRR se precizează că cercetările se referă la mandatul fostului Consiliu de Administraţie.

  • Foști și actuali membri în CA al SRR, puși sub acuzare

    Foști și actuali membri în CA al SRR, puși sub acuzare

    Foști și actuali membri în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) sunt urmăriți penal de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese.



    Potrivit unui comunicat al Parchetului, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Andras Istvan Demeter și Mirela-Ioana Fugaru (în prezent, membri în CA al SRR), Mihai Voicu, Stejărel Olaru și Doina Moșneag (foști membri în CA al SRR), precum și față de alte 6 persoane cu funcții de conducere din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, respectiv membri ai Consiliului de Administrație.



    “Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că, în perioada iulie 2011 — ianuarie 2014 aceștia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul ședințelor Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceștia au obținut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei”, declară procurorii.



    Procurorii și polițiștii au efectuat, joi, percheziții la sediul SRR, precum și la sediul și punctul de lucru aparținând unei societăți comerciale cu care instituția a desfășurat relații comerciale, fiind puse în executare 11 mandate de aducere.



    Radio România a anunţat într-un comunicat că a pus la dispoziţie procurorilor toată documentaţia solicitată. SRR a precizat că în acest moment nu este în măsură să ofere mai multe detalii, dar a dat asigurări că Radioul public va continua să-şi informeze cu onestitate ascultătorii asupra oricăror elemente de noutate în cauza care face obiectul acestor cercetări în măsura în care acestea privesc Radioul”.



    Miercuri, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că Mirela Fugaru, membru în CA al SRR, s-a aflat în conflict de interese, deoarece, în perioada 29 iunie 2010 — 29 iunie 2014, a participat și a votat, în cadrul ședințelor desfășurate la nivelul Consiliului de Administrație al SRR, decizii referitoare la planul managerial al evenimentelor culturale aflate pe agenda de lucru a SRR. Potrivit ANI, d-na Fugaru a încheiat cu SRR mai multe contracte de prestări servicii pentru organizarea și monitorizarea evenimentelor culturale în cadrul unor grupuri de lucru.

  • Retrospectiva săptămânii 12.06- 18.06.2016

    Retrospectiva săptămânii 12.06- 18.06.2016

    Avertismente ale FMI şi Băncii Mondiale pentru România



    FMI şi Banca Mondială au avertizat, din nou, la Bucureşti, la o
    dezbatere pe teme economice, asupra pericolului reprezentat de continuarea
    politicilor de relaxare fiscală, de care economia românească nici nu ar mai
    avea nevoie, în opinia lor. Cele două instituţii financiare consideră că există
    un risc semnificativ ca România să intre în 2017 în procedură de deficit
    excesiv. Seful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, a recomandat încă o
    dată autorităţilor de la Bucureşti să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare
    fiscală prevăzute pentru 2017. Guvernul de la Bucureşti încearcă un program de
    reducere treptată a deficitului. Ministrul finanţelor, Anca Dragu, a atras atenţia că recenta decizie a Senatului de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale, nu poate fi aplicată de
    anul viitor. Potrivit acesteia, impactul măsurii ar fi de aproape opt miliarde
    de lei (circa 1,8 miliarde de euro), într-un an în care deja presiunea pe
    deficitul bugetar este mare.


    Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, în vizită la
    Bucureşti



    Preşedintele român, Klaus Iohannis şi omologul său italian, Sergio
    Mattarella, au discutat, la Bucureşti, despre intensificarea Parteneriatului
    strategic bilateral, despre provocările cu care se confruntă UE şi despre
    apropiatul summit NATO de la Varşovia. Pe de altă parte, cei doi şefi de stat
    au convenit să valorifice mai mult potenţialul economic al ţărilor lor. Klaus Iohannis: Am convenit să ducem cooperarea economică la un nou nivel.
    Schimburile comerciale au atins deja, la sfârşitul anului 2015, o valoare
    record de peste 13 miliarde de euro, Italia fiind al doilea partener comercial
    al României. Am stabilit, totodată, că este foarte importantă creşterea
    investiţiilor italiene în România, pentru ansamblul economiei. Iohannis s-a
    referit la cei peste 1,2 milioane de români din Italia şi a subliniat
    necesitatea continuării eforturilor comune de creştere a participării acestora
    la viaţa socială, dar şi politică din Peninsulă.



    NATO a decis întărirea
    apărării flacului estic



    Miniştrii apărării din ţările NATO au convenit, marti, la Bruxelles,
    între altele, să întărească securitatea în
    zona Mării Negre şi printr-o prezenţă terestră în România, organizată şi
    consolidată în jurul unei brigăzi multinaţionale. Prezent la reuniune,
    ministrul român, Mihnea Motoc, a precizat că brigada,
    subordonată Comandamentului Multinaţional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de
    la Bucureşti, va facilita activităţile de instruire ale statelor aliate în zona
    de sud-est a Organizatiei. Motoc a explicat că măsurile NATO au un
    caracter defensiv, în concordanţă cu nevoile de întărire a apărării naţionale
    şi a Alianţei. Chiar dacă relaţiile NATO cu Rusia sunt la cel mai scăzut nivel
    de la anexarea, în martie 2014, a Crimeii şi de la debutul ofensivei rebelilor
    separatişti pro-ruşi în estul Ucrainei, Alianţa nu doreşte un nou Război rece.
    Pentru întărirea apărării în regiunea Mări Negre s-au pronunţat, la Sofia, şi
    preşedinţii român şi bulgar,Klaus Iohannis şi Rosen Plevneliev.



    Vizită în Canada a premierului român, Dacian Cioloş



    Premierul român, Dacian Cioloş a făcut, miercuri, o vizită în
    Canada, prima la acest nivel din ultimii 10 ani. Principalul subiect pe agenda
    discuţiilor cu omologul său canadian, Justin Trudeau, a fost eliminarea vizelor pentru români. Cioloş i-a
    înmânat acestuia o scrisoare comună semnată şi de premierul bulgar, Boyko
    Borissov, în care cer Canadei ridicarea vizelor pentru cetăţenii celor două
    ţări, singurele din UE faţă de care Qttawa menţine acest regim. Cei doi
    premieri au discutat şi despre bunele relaţii bilaterale, la care contribuie şi
    o comunitate de aproximativ 200 de mii de canadieni de origine română excelent
    integraţi în cultura ţării.


    Curtea Constituţională din România despre abuzul în
    serviciu


    Curtea Constituţională a României a admis
    parţial excepţia de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu.
    Judecătorii Curtii au decis că dispoziţiile din legislaţia penală sunt
    constituţionale, în măsura în care se constată că executarea defectuoasă a
    atribuţiilor de serviciu implică încălcarea legii. Preşedintele interimar al
    CCR, Valer Dorneanu, a explicat că în nici un caz nu se poate spune că abuzul
    în serviciu a fost dezincriminat, iar colegul său Petre Lăzăroiu a afirmat că a
    fost necesară o clarificare a termenilor. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa
    Kovesi, atrăsese atenţia că dezincriminarea abuzului în serviciu ar bloca 800
    de dosare aflate în lucru şi ar face imposibilă
    recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea acestei infracţiuni, care
    s-au ridicat, anul trecut, la 620 de milioane de euro.



    Fratele fostului preşedinte al României,
    Traian Băsescu, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru trafic de
    influenţă



    Mircea Basescu, fratele fostului preşedinte
    român,Traian Basescu, a fost încarcerat joi, la scurt timp după ce instanţa l-a
    condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, într-un dosar de
    corupţie. Potrivit DNA, în perioada februarie 2011 – februarie 2012, Mircea
    Băsescu a primit suma de 250 de mii de euro de la un denunţător, printr-un
    intermediar, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi
    cu soluţionarea cauzei referitoare la o infracţiunea săvârşită de un interlop.
    Scopul era acela de a obţine o hotărâre favorabilă pentru acesta.



    Nationala de fotbal a României luptă pentru calificarea în optimile de
    finală ale Campionatului European din Franţa




    Duminică au loc
    meciurile decisive în grupa A a Campionatului European de Fotbal din Franţa,
    pentru calificarea în optimile de finală ale competiţiei. România are nevoie de
    o victorie în faţa Albaniei pentru a spera că va trece de faza grupelor, dupa
    ce a pierdut cu Franţa si a remizat cu Elveţia. Tricolorii se afla acum pe
    locul 3 cu un punct, iar Albania pe ultimul loc cu zero puncte. In cealaltă partidă joacă
    echipele clasate pe primele doua locuri în grupa, Franţa şi Elveţia.

  • Curtea Constituţională despre abuzul în serviciu

    Curtea Constituţională despre abuzul în serviciu

    Temerile procurorilor, presei şi
    societăţii civile, ca şi speranţele multor figuri publice cercetate pentru
    corupţie au fost, deopotrivă, spulberate, miercuri, când Curtea Constituţională a admis doar parţial
    excepţia de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu. Judecătorii
    Curţii au decis că dispoziţiile din legislaţia penală sunt constituţionale, în
    măsura în care se constată că executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu
    implică încălcarea legii. Decizia a fost unanimă, este definitivă şi general
    obligatorie şi se aplică pe viitor.

    Preşedintele interimar al Curţii
    Constituţionale, Valer Dorneanu, a explicat că în nici un caz nu se poate spune
    că abuzul în serviciu a fost dezincriminat, iar colegul său Petre Lăzăroiu a
    afirmat că a fost necesară o clarificare a termenilor. Petre Lăzăroiu: Judecătorul
    trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea. Această sintagmă dădea posibilitatea
    interpretării oricărui act. Orice îndeplinire care nu se potrivea cu tiparul pe
    care îl avea procurorul era în mod defectuos şi deci nu poţi să-l laşi aşa.

    Printre protagoniştii dosarelor în care s-a ridicat excepţia de
    neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu figurează însăşi fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
    Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT – parchetul antimafia),
    Alina Bica, ori politicieni pe care presa adoră să-i numească baroni locali,
    precum foştii preşedinţi ai consiliiilor judeţene Constanţa şi Brăila, Nicuşor Constantinescu şi, respectiv, Gheorghe Bunea Stancu.


    Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, tot miercuri, că articolul din
    Legea specială pe baza căreia funcţionează DNA este constituţional. Anterior,
    procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, atrăsese atenţia că dezincriminarea
    abuzului în serviciu ar bloca 800 de dosare aflate în lucru. În plus, aceasta ar fi făcut imposibilă recuperarea
    prejudiciilor produse prin săvârşirea acestei infracţiuni, care s-au ridicat,
    anul trecut, la 620 de milioane de euro.

    Şi şeful
    Academiei Internaţionale Împotriva Corupţiei, Martin Kreutner, apreciase că
    incriminarea în România a abuzului în serviciu este foarte importantă şi
    amintise că actuala legislaţie românească în domeniu este recunoscută de
    forurile internaţionale.

    Sper ca decizia CCR să fie una care clarifică şi
    înlesneşte parcursul justiţiei în România – a declarat şeful statului, Klaus
    Iohannis.

    La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,
    altminteri un critic vocal al aşa-zisei republici a procurorilor, a spus, aparent
    încântat, că abuzul în serviciu prevăzut în Codul penal nu a fost
    dezincriminat, ci a rămas valabil, dar sub o altă definiţie, mult mai
    riguroasă.

  • Măsuri şi politici împotriva corupţiei

    Măsuri şi politici împotriva corupţiei

    Prin defrişările pe care, în anii
    din urmă, le-a facut în jungla administraţiei, fie ea centrală sau locală,
    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a devenit o instituţie-fanion a
    sistemului juridic românesc.

    Lăudată constant în rapoartele Comisiei Europene, cea care continuă să
    monitorizeze România la capitolul justiţie, şi folosită ca model de eficienţă
    pentru alte ţări măcinate de acest flagel, DNA a câştigat largi teritorii în
    privinţa încrederii publice.

    Chiar dacă a reuşit să păstreze un ritm susţinut
    în deschiderea şi instrumentarea dosarelor, nu puţine au fost situaţiile în
    care instituţiei i s-au pus beţe în roate, mai ales prin tentativele de
    limitare a cadrului legislativ şi a competenţelor. A spus-o, din nou,
    procurorul-şef al DNA, Laura Codruta Kovesi, cea care nu şi-a ascuns
    îngrijorarea că infracţiunea de abuz în serviciu, numitor comun în multe dintre
    dosare, ar putea fi dezincriminată. Potrivit lui Kovesi, acestă acuzaţie apare
    în peste 40% dintre cauzele anchetate. Mai exact, în 3.100, dintr-un total de
    7.200. În plus, dezincriminarea
    abuzului în serviciu ar face imposibilă recuperarea prejudiciilor produse prin
    săvârşirea acestei infracţiuni şi a căror valoare s-a ridicat, doar anul
    trecut, la peste 600 de milioane de euro. Sunt bani care trebuie restituiţi
    Statului român, însă, în cazul în care această infracţiune va fi
    dezincriminată, nu vor putea fi recuperati, a precizat ea.

    Pe de altă
    parte, procurorul-şef a afirmat că analiza făcută de procurorii
    anticorupţie a dus la concluzia că infracţiunea de abuz în serviciu nu trebuie
    dezincriminată, deoarece legislaţia în domeniu este una clară şi previzibilă,
    iar practica judiciară din ultimii zece ani a fost unitară. Nu întâmplător, plângerile făcute la Curtea
    Constituţionala pentru dezincriminarea abuzului în serviciu au fost făcute de
    personaje anchetate pentru această infracţiune. Printre ele, fosta şefa a
    Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism (DIICOT), Alina Bica, şi un ex-preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

    Pe de altă parte, că
    incriminarea de către Romania a abuzului în serviciu este extrem de importantă
    a spus-o, joi, la Bucureşti, şi şeful Academiei Internaţionale Împotriva
    Corupţiei, Martin Kreutner. El a amintit că actuala legislaţie românească în
    domeniu este recunoscută de foruri internaţionale, precum Convenţia Naţiunilor
    Unite împotriva Corupţiei.