Tag: Academia Europeana de Film

  • „Anul Nou care n-a fost”, un film scris și regizat de Bogdan Mureșanu

    „Anul Nou care n-a fost”, un film scris și regizat de Bogdan Mureșanu

    „Anul Nou care n-a fost”, scris și regizat de Bogdan Mureșanu, a fost propus pe lista filmelor ce vor fi luate în considerare pentru nominalizare la premiile Academiei Europene de Film, eveniment care celebrează cele mai importante realizări ale cinematografiei europene. “Anul nou care n-a fost” a devenit primul lungmetraj românesc de debut care a câștigat patru premii în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția (printre care Cel mai bun film din secțiunea Orizzonti, Premiul FIPRESCI pentru Cel mai bun film, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film, Premiul Bisato d’Oro 2024 pentru Cel mai bun scenariu ) și a ocupat câteva săptămâni după lansarea în România primul loc în box office, devansând titluri importante.

    După premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția, filmul a mai fost prezentat în Italia și în cadrul altor evenimente. Recent, a avut loc și premiera nord-americană a filmului, după care „Anul Nou care n-a fost” s-a regăsit în selecția Festivalului Internațional de la Zurich și a fost proiectat și în Germania. Lungmetrajul de ficțiune „Anul Nou care n-a fost” completează povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun”, unul dintre cele mai apreciate titluri românești, cu 200 de selecții internaționale și 72 de premii.

    Câștigător al premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj european (la gala premiilor Academiei de Film Europene, 2019), al Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj (2019) și al trofeelor pentru Cel mai bun scurtmetraj la Berlin, Clermont-Ferrand, Cottbus și TIFF, scurtmetrajul regizat și scris de Bogdan Mureșanu îi are în distribuţie pe Adrian Văncică, Ioana Flora și Luca Toma.

    Acţiunea filmului are loc în seara de 20 decembrie 1989, cu puțin timp înainte de căderea dictaturii ceaușiste, când Marius, un copil de 9 ani, le dezvăluie părinților conținutul scrisorii trimise lui „Moș Gerilă”, iar aceștia își dau seama că include un mesaj foarte periculos pentru siguranța tuturor. Bogdan Mureșanu ne spune de ce a ales să continue „Cadoul de Crăciun”, integrându-l în narațiunea multistory din „Anul Nou care n-a fost.

    “Am avut întotdeauna impresia că acel scurtmetraj este doar un fragment dintr-o poveste mai complexă. Încă de când am filmat cu Adrian Văncică, asta înseamnă în urmă cu șase ani, ni s-a părut amândurora că povestea poate face parte dintr-o narațiune mai lungă, iar eu, oricum, aveam o mulțime de povești în minte. Iar proiectul acesta, “Anul Nou care n-a fos”t, n-a început cu “Cadoul de Crăciun”, ci cu povestea demolării Cartierului Uranus. Plănuiam un lungmetraj despre această demolare inițiată de Nicolae Ceaușescu în anii 80, dar am tot amânat proiectul acesta, l-am amânat pentru că nu știam cum să-l filmez, pentru că, evident, Bucureștiul s-a schimbat foarte mult de atunci și era foarte greu de găsit niște locații adecvate.

    Legat de Cadoul de Crăciun, am filmat acea povestioară mai mult cu intenția de a face un test și m-a surprins succesul scurtmetrajului, pentru că în mintea mea a fost întotdeauna doar un fragment. După ce am scris și filmul “Cadoul de Crăciun”, mi-a luat ceva timp să ajung la acest tip de narațiune multistory, în care personajele se întâlnesc dar fără ca întâlnirea dintre ele să aibă urmări. Personajele, cum a spus un critic care a scris despre film, sunt ca niște insule care ar forma un arhipelag. M-am gândit și la faptul că dacă tot debutez atât de târziu în lungmetraj, s-o fac cu ceva care să fie mai complicat, iar cei doi ani de pandemie mi-au dat timpul necesar pentru a complica și mai mult lucrurile. Aproape un an de zile a fost un șantier în mintea mea, am scris două variante total diferite de scenariu, erau, de fapt, două filme și până la urmă am optat pentru acesta, care poate e scris într-o manieră ușor americană, dar care, oricum, mi se pare o manieră destul de contemporană de a povesti, având în vedere succesul la public și la critică.“

    Unul dintre rolurile principale din „Anul Nou care n-a fost”, cel al Margaretei Dincă, este jucat de actrița Emilia Dobrin, interpretă a peste 30 de roluri în filme și seriale românești, câștigătoare a premiului UNITER pentru cea mai bună actriță. Casa Margaretei Dincă, situată în cartierul Uranus din București urmează să fie demolată pentru a se construi un nou cartier de blocuri. Este de fapt una dintre ultimele case rămase nedemolate și Margareta are ghinionul să fie nevoită să-și părăsească locuința cu foarte puțin timp înainte de Revoluție. Emilia Dobrin a vorbit la RRI despre colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu și despre rolul ei din „Anul Nou care n-a fost”.

    “Întâlnirea cu regizorul Bogdan Mureșan a fost extraordinară, într-o clipă s-a legat între noi ce trebuia să fie, ceva foarte frumos, și așa am ajuns să joc acest emoționant personaj din film. Pentru mine, perioada aceea pe care o discută filmul a fost și rămâne dureroasă, foarte dureroasă. Pot spune că atât eu, cât și fratele meu am fost foarte marcați de nedreptățile pe care le-am trăit în timpul comunismului. Noi veneam din Vălenii de Munte, nu eram din București, și din cauza originii nesănătoase, – cum se spunea pe atunci – ne-au fost sistate bursele și ni s-au luat locurile la cămin. Iar părinții nu au avut cum să ne susțină, erau vremuri foarte grele. Și eu și fratele meu am fost foarte marcați de nedreptatea care ni s-a făcut și așa am rămas. Nu vreau să fac din asta o laudă, dar eu n-am vrut să fiu utecistă, adică să intru în Uniunea Tineretului Comunist, și nici să fac parte din sistemul acela de yesmani, cum îi numeam pe cei din partid la vremea aceea.”

    Adrian Văncică, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Nicoleta Hâncu, Andrei Miercure, Manuela Hărăbor, Ioana Flora şi Ada Galeş completează distribuția filmului „Anul Nou care n-a fost”.

  • “Cadoul de Crăciun”, în competiţia pentru premiul Oscar

    “Cadoul de Crăciun”, în competiţia pentru premiul Oscar

    Scurtmetrajul Cadoul de Crăciun”, semnat de regizorul Bogdan Mureșanu, a fost selectat pe lista scurtă a nominalizărilor la Oscar 2020. În acest moment au rămas 10 dintre cele 191 de scurtmetraje înscrise în competiție. Pe 13 ianuarie 2020 se va anunța lista finală cu 5 nominalizări, în urma voturilor exprimate de membrii Academiei Americane de Film care activează în zona scurtmetrajului.



    Acelaşi scurtmetraj a primit, la începutul lunii decembrie, premiul Academiei Europene de Film (EFA). De când şi-a început parcursul festivalier, filmul lui Bogdan Mureşanu a fost distins cu numeroase premii internaţionale, printre care Marele Premiu al Festivalului Internațional de Surtmetraje de la Clermont-Ferrand, premiul Zilelor Filmului Românesc la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Marele premiu al competiţiei de scurtmetraje a Festivalului de Film de la Cottbus şi o menţiune specială la Festivalul de la Montpellier. Acțiunea filmului se petrece în seara de 20 decembrie 1989, şi povestea pornește de la scrisoarea unui băiat către Moș Gerilă în care copilul dezvăluie ce își doresc părinții lui de Sărbători. Tatăl află îngrozit că în scrisoarea trimisă prin poştă, cel mic i-a dezvăluit dorinţa de a-l vedea mort pe Ceauşescu.



    Una dintre intenţiile lui Bogdan Mureşanu a fost să transforme Cadoul de Crăciun într-o comedie neagră: ”Mi-am bătut foarte mult capul să văd cum pot realiza asta, cum pot, cu datele pe care le avea povestirea, să o transform într-o comedie neagră. Şi se pare că am reuşit. Pentru că am ajuns cu filmul ăsta în multe locuri din lume şi am observat că spectatorii, cu toate diferenţele culturale, sunt amuzaţi de film. Mai întâi am fost realmente surprins de faptul că oamenii aceia înţeleg nuanţele din dialog. Atunci când lucram la montaj mă temeam că spectatorii din alte ţări nu vor înţelege toate nuanţele şi aluziile din film. Mă gândeam că nu vor înţelege cine este Nea Nicu, cum îţi poate fi teamă de o vecină, cum se poate întâmpla să-ţi bănuieşti soţia, etc. Aveam temerea că filmul va rămâne într-un univers local sau că mesajul lui va ajunge doar la spectatorii din Est. Pot spune că am fost uimit când a început să fie selecţionat în festivaluri, aproape că nu-mi venea să cred că mesajul lui a fost perceput de membrii juriilor. Şi acest lucru m-a bucurat foarte mult. Şi m-a bucurat că ceea ce mie mi se părea local s-a dovedit a fi un limbaj universal, uşor de înţeles dacă este privit prin prisma raporturilor de putere, frică, paranoia. Ba chiar îmi aduc aminte că într-un festival cineva m-a apreciat că am lăsat deoparte istoria mare, arhicunoscută, şi că m-am concentrat doar la ce se petrecea într-un apartament. Şi chiar îndrăznesc să spun că, din afară, istoria Revoluţiei este mai limpede decât o vedem noi de aici.”



    Este un cadou de Crăciun care a ajuns mai devreme. Cred că adevărata bucurie e că mă aflu aici cu unii oamenii pe care îi iubesc cu adevărat şi admir. Iubesc şi preţuiesc acest moment”, a spus Bogdan Mureşanu pe scena galei, la Berlin, unde i s-a decernat premiul Academiei Europene de Film. Fondată în 1988, Academia Europeană de Film reuneşte peste 3.600 de profesionişti din industria cinematografică şi are drept scop promovarea filmului european. Galele EFA sunt organizate la fiecare doi ani în capitala Germaniei, iar în restul anilor în diverse oraşe europene. Câştigătorii sunt desemnaţi prin voturile exprimate de cei peste 3600 de membri ai Aademiei Europene de Film.



    Bogdan Mureşanu despre premiul pe care l-a primit “Cadoul de Crăciun”: ”Este foarte onorant, pentru că în Academia Europeană de Film sunt profesionişti care văd o mulţime de filme şi sunt la curent cu toate noutăţile cinematografice. Pe mulţi dintre aceşti profesionişti — regizori, actori, scenarişti – i-am văzut şi cu alte ocazii şi le cunoşteam impresiile despre film. Acum, însă, la decernarea premiului, am dat mâna cu Wim Wenders, un regizor pe care îl admir foarte tare şi care mi-a fost că i-a plăcut mult fillmul. Am schimbat câteva cuvinte cu un alt monstru sacru al cinematografiei, Werner Herzog, aşa că pentru mine a fost un moment extraordinar, magic.”



    Bogdan Mureșanu, despre reacţiile pe care le-a generat “Cadoul de Crăciun”: ”Aşa cum am mai spus, îmi imaginam că în blocul estic filmul va avea un soi de ecou, dar în nici un caz nu am intuit soarta acestui film, care este extraordinară şi mă bucură enorm. Înseamnă că e ceva în povestea asta care este mai curând universal decât particular. Adică oamenii au văzut, au identificat în film lucruri, aspecte care depăşesc momentul acela istoric. M-a bucurat foarte mult că filmul a fost receptat foarte bine şi în America. Lucrurile acestea nu se pot anticipa, eu nu m-am gândit deloc la felul în care va fi receptat, pentru că succesul este o valorizare care vine din exterior.


    Andrei Văncică, Ioana Flora și copilul Luca Toma fac parte din distribuţia filmului “Cadoul de Crăciun”.

  • Regizorul român Bogdan Mureșanu a câștigat sâmbătă premiul EFA

    Regizorul român Bogdan Mureșanu a câștigat sâmbătă premiul EFA

    Regizorul român Bogdan Mureșanu a câștigat sâmbătă premiul Academiei Europene de Film (EFA) pentru scurt-metrajul Cadoul de Crăciun/ The Christmas Gift. Coproducţia româno-spaniolă ”Cadoul de Crăciun” a fost desemnată cel mai bun scurtmetraj european la cea de-a 32-a gală a premiilor EFA organizată în Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului.

    La aceeași categorie au mai fost nominalizate scurtmetrajele: Dogs Barking At Birds (Caes Que Ladram Aos Passaros – Portugalia, regizat de Leonor Teles), Reconstruction (Rekonstrukce – Cehia, regizat de Jiri Havlicek şi Ondrej Novak), The Marvelous Misadventures Of The Stone Lady (Les Extraordinaires Mesaventures de la Jeune Fille de Pierre – Franţa/Portugalia, regizat de Gabriel Abrantes) şi Watermelon Juice (Suc de Sindria – Spania, regizat de Irene Moray).

    Cadoul de Crăciun a mai fost recompensat cu marele premiu la Festivalul Internaţional de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand (Franţa, 2019), premiul Gopo 2019 la categoria ‘cel mai bun scurtmetraj’, menţiune specială la Festivalul de cinema mediteraneean de la Montpellier, 2018.

    Fondată în 1988, Academia Europeană de Film reuneşte peste 3.600 de profesionişti din industria cinematografică şi are drept scop promovarea filmului european. Galele EFA sunt organizate la fiecare doi ani în capitala Germaniei, iar în restul anilor în diverse oraşe europene.

    sursă: Agerpres

  • Producătoarea Ada Solomon, noua preşedintă a European Women’s Audiovisual Network

    Producătoarea Ada Solomon, noua preşedintă a European Women’s Audiovisual Network

    Producătoarea Ada Solomon a preluat preşedinţia
    EWA – European Women’s Audiovisual Network, o reţea care încurajează egalitatea
    de gen pentru femeile care lucrează în domeniul audiovizual, urmărind accesul
    şi oportunităţile de angajare şi finanţare pe plan european. Între obiectivele
    EWA se numără crearea unei comunităţi puternice a profesionistelor din domeniu,
    care împărtăşesc experienţe şi se susţin reciproc, precum şi promovarea
    vizibilităţii conţinutului audiovizual realizat de femei. European
    Women’s Audiovisual Network acordă anual premii la festivalurile DOK Leipzig,
    WEMW-Trieste şi La Coruña. Ada Solomon:
    Este o organizaţie care a crescut frumos în
    ultimii ani şi care vorbeşte puţin şi face multe, atitudine care mie mi se
    potriveşte. Organizaţia a fost creată în urmă cu câţiva ani, nu a venit ca
    reacţie recentă pentru a proteja femeile din industria audiovizuală. Este o
    organizaţie care se bazează mai degrabă pe împărtăşirea unor experienţe
    pozitive, o construcţie în care cei care au mai multă experienţă încearcă să
    împartă şi să transmită cumva colegelor mai tinere exemple de suces, o
    construcţie bazată pe exemple de succes. Sigur că lucrurile se combină, dar
    cred că există foarte multe exemple pozitive de bună integrare a femeilor în
    această industrie şi opinia mea este că trebuie să le folosim şi să construim
    folosindu-le ca exemple. Cel puţin asta este opinia mea şi pentru că în viaţă,
    în general, mă orientez să folosesc partea pozitivă.


    Moderarea dezbaterii Gender Representation in
    European Films, în 2014, la Berlin, susţinerea unui masterclass la adunarea
    anuală a membrilor EWA din 2017, iar anul acesta, la Trieste, participarea la
    schema de mentorat pentru producătoarele de film aflate la început de drum sunt
    câteva dintre activităţile susţinute de producătoarea Ada Solomon în cadrul
    organizaţiei. Cred că este important de discutat
    despre asta pentru că prezenţa feminină, atât din punct de vedere auctorial,
    cât şi din punct de vedere al conţinutului filmelor, a crescut foarte mult în
    ultimii ani, dar ea a fost aproape invizibilă mulţi ani de zile. Este foarte
    interesat de constatat că în ultimii an -urmărind proiectele unor cineaşti mai
    tineri sau consacraţi- există o revenire aproape obsesională către familie,
    către comunitatea mică, de asemenea că este reevaluată în cinema figura
    maternă. Pe de altă parte, am constatat că prezenţa unei femei într-o echipă -
    iar audiovizualul presupune lucrul în echipă – este foarte importantă. Pentru
    că o femeie poate fi foarte dedicată unui demers, are şi talent de mediator, şi
    se poate dedica unui proiect cu un soi de delicateţe şi diplomaţie şi cu un ego
    ceva mai puţin pregnant decât în cazul bărbaţilor. Şi atuurile acestea sunt de
    exploatat.


    Ada Solomon a produs şi coprodus peste 50 de
    filme, care însumat adună peste 180 de premii la festivaluri din întreaga lume.
    Este producătorul lungmetrajului Din dragoste cu cele mai bune intenţii,
    semnat de Adrian Sitaru, dublu premiat la Festivalul Internaţional de la
    Locarno 2011, precum şi al filmelor lui Radu Jude, Toată lumea din familia
    noastră, câştigătorul premiului Heart of Sarajevo 2012, al Marelui Premiu
    Bayard d’Or şi al Premiului pentru cel mai bun actor la Namur IFF, al Marelui
    Premiu CinEast IFF, Aferim! – selectat în peste 30 de festivaluri şi premiat
    la Berlin 2015 cu Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor, cu Marele Trofeu
    la IndieLisboa, cu premiul FIPRESCI la Jameson CineFest Miskolci, cu Premiul
    publicului la Let’s CEE Film Festival şi Bayard d’Or la Festivalul de Film
    Francofon de la Namur, şi Inimi cicatrizate, recompensat între altele cu
    Premiul Special al Juriului la Locarno şi Silver Astor – cel mai bun regizor la
    Mar del Plata Film Festival. Ea este şi producătorul lungmetrajului Poziţia
    copilului (2013), în regia lui Călin Peter Netzer,
    primul lungmetraj românesc recompensat cu Ursul de Aur la Berlin.


    Numai în 2017 Ada Solomon a produs cinci filme -
    trei de ficţiune şi două documentare – considerate cele mai importante pelicule
    româneşti ale anului: Un pas în urma serafimilor, scris şi regizat de
    Daniel Sandu, Mariţa, în regia lui Cristi Iftime, Ţară moartă, în regia lui
    Radu Jude, Ouăle lui Tarzan, regizat de Alexandru Solomon, Soldaţii. O
    poveste din Ferentari, debutul în lungmetraj al Ivanei Mladenovic. Ada
    Solomon: Aleg filmele în funcţie de oamenii care le
    fac. Iar felul în care aleg oamenii este legat de modul în care văd eu lumea,
    de valorile comune pe care le împărtăşesc cu aceşti oameni. N-aş putea lucra cu
    cineva cu care nu împart acelaşi sistem de valori. Şi dacă mă opresc la filmele
    produse în ultimul an, pot spune că am multe în comun cu realizatorii lor. În
    primul rând, felul în care vedem lumea şi
    felul în care dorim să o dezvăluim, să o arătăm publicului. Sigur că am
    ales cu mare atenţie aceste filme, într-un film se investesc foarte mulţi bani
    şi a face un film degeaba, un film care să ofere numai o oră jumătate de
    divertisment, pentru mine nu este suficient. Consider că este de datoria mea să
    ofer mai mult publicului, să-i ofer un subiect de dezbatere, o chestionare a
    propriilor priviri către lume, a propriilor atitudini. Dacă reuşesc sau nu asta
    rămâne de văzut. Dar eu fac ce ştiu şi ce pot pentru a stârni cumva aceste
    lucruri.


    În 2013, Ada Solomon a fost laureata Premiului
    Eurimages pentru coproducţie, o distincţie oferită de Academia Europeană de
    Film care recunoaşte rolul decisiv al coproducţiilor în industria
    cinematografică din Europa. Un an mai târziu, a lucrat la coproducţia Toni
    Erdmann, regizată de Maren Ade, filmată România şi nominalizată la categoria
    cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza a Premiilor Oscar
    2017. În ianuarie 2018 a fost distinsă cu Premiul organizaţiei Central European
    Initiative pentru contribuţie la dialogul intercultural în cadrul Festivalului
    Alpe Adria Trieste. Ada Solomon este director de distribuţie la microFILM şi
    iniţiatoarea Festivalului Internaţional de Film NexT. Este membră în board-ul
    Academiei Europene de Film şi coordonator pentru Romania al European
    Audiovisual Entrepreneurs (EAVE).