Tag: Academia Română

  • Jurnal românesc – 26.02.2025

    Jurnal românesc – 26.02.2025

    Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române invită publicul, joi, pe 27 februarie, la București, la conferinţa ‘Cum vorbim. Limba română de azi între tendinţe, mode şi norma literară’, susţinută de prof. univ. Rodica Zafiu. Conferinţa porneşte de la premisa că limba română în forma sa actuală pare a fi caracterizată de schimbări accelerate, produse de influenţa limbii engleze, de inovaţiile permanente din tehnologiile digitale, de extinderea în spaţiul public a unei oralităţi spontane, a vorbirii şi a scrisului mai puţin cultivat şi mai puţin (auto)controlat. Rodica Zafiu este profesoară emerită la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Române. În calitate de cercetător, a colaborat la mai multe tratate şi monografii asupra limbii române. Este și autoare a peste o sută de studii şi articole de specialitate apărute în periodice prestigioase şi în volume colective.

    Zborul TAROM RO273 Bucureşti – Atena – Bucureşti din 28 februarie va fi anulat din cauza grevei controlorilor de trafic aerian din Grecia. Greva va dura aproape 24 de ore – între 27 februarie, ora 22:00 şi 28 februarie, ora 21:59. TAROM a luat, deja, măsuri care să protejeze pasagerii potenţial afectaţi. Mai precis, TAROM şi-a mobilizat echipele pentru a reruta pasagerii pe zboruri aferente datei de 27 februarie (până la ora 22:00, ora de debut a grevei), respectiv 1 martie şi a luat în calcul creşterea capacităţii de transport pentru ca toţi călătorii să ajungă la destinaţie în cel mai scurt timp posibil. Persoanele aflate în această situaţie au fost rugate să se adreseze TAROM, pentru a alege dintre variantele posibile.

    Ministerul român de Externe a emis o atenţionare de călătorie pentru Italia. Cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul italian sunt informați că autorităţile naționale au emis, pentru miercuri, prognoze de vreme severă în regiunile Emilia-Romagna şi Toscana – este vorba de precipitaţii abundente ce pot genera inundaţii şi alunecări de teren. Totodată, a fost emisă alertă galbenă în provinciile Parma, Reggio Emilia, Modena, Bologna, Ravenna, Forli-Cesena şi Rimini până la miezul nopţii de 27 februarie. Codul galben este valabil şi pentru zonele de coastă nordice şi centrale ale Toscanei. Se recomandă cetăţenilor români să evite deplasările neesenţiale în zonele afectate şi să respecte instrucţiunile autorităţilor locale.

    Romanul ”Solenoid” al lui Mircea Cărtărescu, tradus în limba engleză de Sean Cotter, se află printre volumele selectate pe lista lungă a prestigiosului International Booker Prize, potrivit anunţului făcut, marţi, de organizatori, informează The Guardian. Pe listă figurează 13 scriitori, cu toţii aflaţi la prima nominalizare, ce concurează pentru un premiu de 50.000 de lire sterline acordat celei mai valoroase opere de ficţiune tradusă în limba engleză, sumă împărţită în mod egal între scriitorul câştigător şi traducător. Mircea Cărtărescu este primul scriitor român nominalizat pe lista lungă a premiului International Booker. Lista scurtă, care va include şase titluri, va fi anunţată pe 8 aprilie, iar numele câştigătorului va fi dezvăluit în cadrul unei ceremonii desfăşurate la muzeul Tate Modern din Londra, pe 20 mai.

    ‘…Escu’, în regia lui Alexandru Grecu şi Cristian Şofron se va juca, pe 2 martie, la Chişinău, pe scena Teatrului Naţional ‘Satiricus’ I.L.Caragiale, în distribuţie mixtă româno-moldovenească, cu Pavel Bartoş şi Cătălin Frăsinescu actori invitaţi din România. Coproducţie a Teatrului ‘Stela Popescu’ din Bucureşti şi a Teatrului Naţional ‘Satiricus’ I.L.Caragiale din Chişinău, ‘…Escu’ face parte dintr-un parteneriat cultural pe care cele două teatre îl dezvoltă din 2022. Spectacolul a fost nominalizat la trei categorii importante în cadrul Galei Premiilor Uniunii Teatrale din Moldova UNITEM 2025 – cel mai bun spectacol dramatic; cel mai bun rol masculin – Pavel Bartoş şi cel mai bun rol secundar feminin – Elena Oleinic. Gala Premiilor UNITEM, ediția a 24-a, va avea loc pe 7 aprilie, în sala Teatrului Național ‘Satiricus’ I.L.Caragiale. ‘Escu’ de Tudor Muşatescu este un text atemporal, o satiră politică ce a lăsat o amprentă semnificativă în istoria teatrului românesc.

  • Jurnal românesc  – 01.10.2024

    Jurnal românesc  – 01.10.2024

    “Luni s-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută. Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că Romania a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere”, a transmis el. Potrivit ambasadorului, primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor. De asemenea, ne aşteptăm să avem curând mai multe curse aeriene directe între România şi America, a adăugat diplomatul român. ‘Alianţa cu Statele Unite nu va fi niciodată perfectă, dar generaţie după generaţie a arătat că prietenia noastră poate fi întotdeauna desăvârşită’, a mai spus Andrei Muraru.

     

    Deputatul PNL de diaspora, Valentin Făgărăşian, va solicita accelerarea dezbaterilor parlamentare şi a votului asupra mai multor propuneri legislative utile pentru milioane de români aflaţi în străinătate care au fost adoptate deja în prima Cameră a Parlamentului cu votul unor majorităţi largi sau în unanimitate. El a precizat că, în următoarele zile, alături de colegii săi liberali care îl susțin, va încerca să deblocheze toate aceste proiecte. Printre ele se numără Legea pentru crearea fondului de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în diaspora, Legea prin care televiziunea publică şi radioul public să aloce timpi de emisie doar pentru diaspora românească, Legea prin care este stimulată repatrierea angajaţilor români, oferind sprijin financiar şi facilităţi angajatorilor din România sau Legea prin care cetăţenii români stabiliţi temporar în străinătate să-şi poată păstra cartea românească de identitate, aşa cum a decis şi Curtea de Justiție a U.E. Parlamentarii care, alături de PNL vor susţine aceste proiecte, vor demonstra că le pasă în mod real de cei peste 4,5 milioane de români aflaţi acum departe de România, afirmă parlamentarul român.

     

    Adunarea Generală a Academiei Române a decis, prin vot secret, alegerea unui număr de opt membri. Astfel, noii membri aleşi sunt: membri titulari: Constantin Zălinescu – Secţia de ştiinţe matematice şi Irinel Popescu – Secţia de ştiinţe medicale. Totodată, membru corespondent este Eugen Munteanu – Secţia de filologie şi literatură. De asemenea, au fost aleşi şi cinci membri de onoare: Gheorghe Postică (Republica Moldova) – Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, Nicolae Bârsan (Germania) – Secţia de ştiinţe fizice, Ruxandra Mihaela Botez (Canada) – Secţia de ştiinţe tehnice, Martin H.H. Gerzabek (Austria) – Secţia de ştiinţe agricole şi silvice, Avinoam Bezalel Safran (Elveţia) – Secţia de ştiinţe medicale. Academia Română, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române, înfiinţată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română şi în 1879 în Academia Română. Ea reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţelor, literelor şi artelor. Academia Română este o instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură.

     

    Corul Naţional de Cameră “Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu,  susţine, pe 2 octombrie, un nou concert la Roma. Turneul în Italia marchează celebrarea a 145 de ani de relaţii diplomatice româno – italiene, precum şi legăturile culturale între cele două ţări. Aflat pentru a doua oară la Panteon, după concertul dirijat de Marin Constantin pe 1 Decembrie 1996, Corul Madrigal va filma aici şi cel de-al treilea episod al programului său multimedia “Muzică contemporană românească în spaţii antice universale”. Repertoriul aduce publicului invitat, deopotrivă, compoziţii din creaţia italiană, dar şi lucrări româneşti de muzică contemporană sau inspirate din folclorul românesc. “Conexiunea dintre România şi Italia se bazează pe legături istorice, culturale, academice şi lingvistice antice, caracterizate de latinitatea comună şi de relaţiile politice şi economice excelente. Suntem onoraţi să putem marca acest moment bilateral semnificativ şi prin prezenţa la Roma a Corului Naţional de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’, una dintre cele mai apreciate şi cunoscute instituţii de cultură din România, care va concerta în locuri simbolice din Cetatea Eternă”, a declarat Gabriela Dancău, ambasadorul României în Italia.

  • Jurnal românesc – 28.08.2024

    Jurnal românesc – 28.08.2024

    România a primit în mod oficial avizul în domeniul concurenţei în cadrul procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei, avizul a fost emis după finalizarea procesului de evaluare a activităţii desfăşurate în perioada 2018-2022. Pe parcursul analizei, Consiliul a trebuit să demonstreze că modul în care acţionează îndeplineşte exigenţele organizaţiei internaţionale. Avizul confirmă, astfel, voinţa şi capacitatea României de a implementa instrumentele juridice, politicile şi practicile Organizaţiei în domeniul concurenţei, aşa cum sunt stabilite în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE. Raportul de evaluare cuprinde şi o serie de recomandări pe termen lung referitoare la numirea membrilor plenului Consiliului Concurenţei pe criterii de competenţă şi la stabilirea nivelului amenzilor în cadrul procedurii de recunoaştere a vinovăţiei, urmând ca, peste un an, autoritatea să prezinte stadiul implementării acestora. Aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reprezintă o prioritate pentru România şi este considerat al treilea mare obiectiv strategic după accederea la NATO şi la Uniunea Europeană.

    * * *

    A 20-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica a început pe 28 august în Piaţa Mare a Cetăţii Medievale Sighişoara. La ProEtnica pot fi admirate evoluţiile artistice individuale, de grup şi interactive ale circa 600 de artişti ce repezintă cele 20 de minorităţi naţionale din România. Este pentru a doua oară, după ediţia din 2016, când manifestarea se desfăşoară cu Înaltul Patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis, conferit “ca o recunoaştere a bunei organizări, a calităţii manifestării culturale şi o apreciere în cel mai înalt grad a faptului că ProEtnica fructifică una dintre marile valori ale ţării noastre – diversitatea culturală şi dialogul interetnic”. Programul evenimentului include, pe lângă spectacolele etniilor, şi o serie de conferinţe, dezbateri, expoziţii şi lansări de carte, care au loc cu sprijinul Fundaţiei Hanns Seidel şi al Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României. Festivalul Intercultural ProEtnica se desfăşoară până la 1 septembrie, iar la această ediţie jubiliară sunt aşteptaţi peste 10.000 de spectatori.

    * * *

    Academia Română organizează, la 29 august, sesiunea festivă “Ziua Limbii Române”. Cu acest prilej, vor susşine prelegeri preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, academicienii Mircea Dumitru şi Gheorghe Chivu, profesorul universitar doctor Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei, şi realizatorul de televiziune Marilena Rotaru. Sesiunea va fi urmată de un moment poetic susţinut de şapte absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale”, promoţia 2024. Ziua Limbii Române este sărbătorită în mod consecvent de către Academia Română, care răspunde, astfel, primei misiuni a forului academic, aceea de normare, cultivare şi promovare a limbii naţionale ca principal factor identitar. Ziua Limbii Române este sărbătorită, annual, la 31 august, dată la care, în 1989, Parlamentul de la Chişinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină. Un an mai târziu, în 1990, Republica Moldova stabilea aceeaşi dată pentru sărbătoarea cu numele “Limba Noastră”. În 2013, Parlamentul României a adoptat această sărbătoare, cu numele “Ziua Limbii Române”, iar în 2023 preşedintele Republicii, Maia Sandu, a promulgat legea privind înlocuirea sintagmei “limba moldovenească” cu “limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

    * * *

    Filmul “Anul Nou care n-a fost”, lungmetrajul de debut al regizorului Bogdan Mureşanu, va avea premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, care are loc în perioada 28 august – 7 septembrie. Pelicula este singura producţie românescă prezentată într-o secţiune competiţională la această a 81-a ediţie. O altă producţie românească, “Twist/Things We Said Today”, în regia lui Andrei Ujică, va fi prezentată în afara competiţiei în secţiunea non-ficţiune. “Anul Nou care n-a fost”, scris şi regizat de Bogdan Mureşanu, a fost selecţionat în cadrul secţiunii competitive Orizzonti. La premiera mondială de la Veneţia vor participa regizorul Bogdan Mureşanu, actorii Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Emilia Dobrin şi Andrei Miercure, alături de alţi membri ai echipei. Filmul “Anul Nou care n-a fost” va putea fi urmărit în cinematografele româneşti începând din 24 septembrie.

  • Românii de lângă noi – 20.06.2024

    Românii de lângă noi – 20.06.2024

    83 de ani de la deportarea românilor din Basarabia și nordul Bucovinei. Interviu cu dr. Andrei Cușco, conferențiar universitar, cercetător științific în cadrul Departamentului de Relații Internaționale al Institutului de Istorie A. D. Xenopol al Academiei Române.

     

     

     

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Poetul Vasile Tărâțeanu, evocat la Rădăuți în luna mai, în cadrul colocviului cu tema „Vasile Tărâțeanu, arcașul neamului românesc din Nordul Bucovinei”, organizat de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Fundația Culturală de Binefacere „Casa Limbii Române” din Regiunea Cernăuți.

    Interviu cu profesor dr. Marian Olaru, cercetător, director al Institutului „Bucovina” din cadrul Academiei Române