Radio România Internațional

Tag: Academia Română

  • Jurnal românesc – 02.11.2020

    Jurnal românesc – 02.11.2020

    Fostul
    prim-ministru al Republicii Moldova Maia Sandu şi preşedintele în exerciţiul al
    Republicii, Igor Dodon, se vor înfrunta în al doilea tur de scrutin al
    alegerilor prezidenţiale din stânga Prutului. Cei doi au obţinut cele mai multe
    voturi la scrutinul organizat duminica, 1 noiembrie, potrivit datelor publicate
    de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Pe poziţia a treia s-a clasat
    primarul oraşului Bălţi, omul de afaceri Renato Usatîi, care a candidat din
    partea Partidul Politic Partidul Nostru. Maia Sandu, care a
    reprezentat formaţiunea pro-europeană Acţiune şi Solidaritate, a obţinut şi
    cele mai multe voturi exprimate în afara graniţelor, unde a fost alegerea a
    aproximativ 70% dintre cei 146.000 de cetăţeni moldoveni care s-au prezentat la
    urne. La secţiile din Republica Moldova au votat peste 1.2 milioane de
    alegători, inclusiv circa 15.000 din regiunea transnistreană. Participarea la
    vot a fost de 42,7 procente. Al doilea tur de scrutin prezidenţial în Republica
    Moldova este programat pe 15 noiembrie.




    Compania
    naţională TAROM a suspendat mai multe curse aeriene interne şi internaţionale
    din cauza pandemiei de COVID-19. Sunt afectate zborurile spre şi dinspre
    Bruxelles programate pe 2, 9 şi 16 noiembrie, precum şi cele pe relaţia Londra
    în perioada 7 – 30 noiembrie. Contextul actual complicat a dus şi
    la anularea curselor spre şi dinspre München, programate în zilele de 11, 18 şi
    25 noiembrie, precum şi a celor pe relaţia Amsterdam din zilele de 13, 20, 27
    noiembrie şi 4 decembrie. Totodată, TAROM a anulat şi unele curse interne către
    şi dinspre Oradea şi Suceava. Compania a anunţat că pasagerii care au cumpărat
    deja bilete pentru aceste curse au fost sau vor fi contactaţi în perioada
    următoare pentru a alege alte zile de călătorie.




    Profesorul
    emerit Andrei Pippidi, de la Universitatea din București, membru corespondent
    al Academiei Române, va fi distins cu Premiul Danubius oferit de Ministerul
    Educației, Științei și Cercetării din Austria. Istoricul este astfel răsplătit
    pentru valoroasa operă științifică și pentru implicarea în conservarea
    patrimoniului cultural material al României. Andrei Pippidi este absolvent al
    Facultății de Istorie din cadrul Universității din București şi deține două
    doctorate, unul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și un
    altul la Universitatea Oxford. Este autorul mai multor cărți, care tratează
    subiecte istorice, teologice şi culturale. Premiul Danubius a fost inițiat în
    2011 şi este decernat anual personalităților care, prin activitatea lor
    științifică sau culturală, au adus o contribuție deosebită la cunoașterea și la
    dezvoltarea Regiunii Dunării. Ceremonia de decernare va avea loc online la data
    de 6 noiembrie.




    Scriitoarele
    Clara Burghelea şi Roxana Cazan sunt promovate, pe 3 noiembrie, în cadrul
    proiectului Voci feminine românești în America de Nord, iniţiat de
    reprezentanța Institutului Cultural Român la New York. Manifestarea cuprinde o
    suită de premiere realizate sub forma unor materiale video înregistrate de
    fiecare scriitoare, materiale ce conțin o lectură în limba engleză de
    aproximativ 10 minute. Videoclipurile sunt difuzate periodic în fiecare marți.
    Seria a fost deschisă, pe 6 octombrie, de Cristina Bejan şi Alta Ifland, a
    continuat cu Mihaela Moscaliuc şi Domnica Rădulescu, Alina Cumpan şi Carmen
    Bugan şi Claudia Serea şi Diana Manole. Urmează Anca Mizumschi şi Adela
    Sinclair pe 10 noiembrie şi Alina Ștefănescu şi Lucia Cherciu pe 17 noiembrie.
    Proiectul se va încheia pe 24 noiembrie cu intervenţia Andreei Scridon şi
    Amandei O’Connor. După transmiterea pe toate platformele online ale
    organizatorului, videolecturile pot fi accesate pe site-ul rciusa.info.




    Pelicula
    La Gomera, regizată de Corneliu Porumboiu, a deschis ediţia de la
    Oviedo a Festivalului de film românesc. Producţia a reprezentat România în
    cursa Oscar-ului pentru cel mai bun lungmetraj internațional în 2020 şi a fost
    distinsă cu premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film European
    de la Sevilia. Până pe 17 decembrie, la Oviedo sunt proiectate filme româneşti
    care au făcut parte din programul celei de-a 10-a ediții a Festivalului de Film
    Românesc din Spania, care a avut loc iniţial la Madrid şi apoi itinerat la
    Barcelona şi Valencia. Printre
    acestea, Parking de Tudor Giurgiu, Ivana cea groaznică
    de Ivana Mladenović şi Un om la locul lui de Hadrian Marcu. După
    Oviedo, ciclul de film românesc își va continua turneul în peninsula iberică la
    Sevilla, Córdoba, Zaragoza și Tenerife.

  • Implicaţii sociale ale crizei

    Implicaţii sociale ale crizei

    Au trecut circa patru luni de la apariția, pentru
    prima dată, în metropola Wuhan din China, a noului coronavirus care s-a
    răspândit cu rapiditate, bulversând viața de zi cu zi în întreaga lume. La un
    moment dat, această pandemie se va sfârși, însă efectele ei vor fi adânci.

    Un
    studiu realizat de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
    al Academiei Române atrage atenția că faptului că România se confruntă, în
    paralel, cu două crize în contextul pandemiei cu noul coronavirus: cea medicală
    şi cea economică.

    Potrivit raportului intitulat ‘Pandemia şi standardul de
    viaţă. Politici de protecţie socială’    , spre deosebire de criza medicală, care
    produce efecte imediate, cea economică are implicaţii sociale, care, deja, se
    resimt şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu. Standardul de viaţă va fi
    afectat mai ales după ce criza medicală va trece sau se va reduce, susțin
    cercetătorii, care subliniază că ‘lecţiile’ crizelor prin care a trecut România
    cu efecte în plan economic şi social arată că revenirea la puterea de cumpărare
    de dinainte a salariilor şi pensiilor durează cel puţin cinci ani. Aceștia
    menţionează că o parte dintre veniturile populaţiei sunt deja reduse de
    pandemie, iar cei mai afectaţi sunt salariaţii care au intrat în şomaj tehnic,
    întrucât peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat.

    De
    asemenea, mai sunt afectate persoanele în ocupare informală, cele care se ocupă
    de agricultura de subzistenţă, al căror număr rămâne necunoscut, dar şi
    persoanele care s-au întors, recent, din străinătate şi care nu au venituri.
    Una dintre propunerile sociologilor, în acest caz, este creşterea indemnizaţiei
    de şomaj, în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni, la 1.000 lei pe lună
    (circa 200 de euro), ceea ce ar însemna 75% din salariul minim net. În ceea ce
    privește asistența socială, cercetătorii propun venitul minim garantat de 1000
    de lei pentru următoarele trei luni, suplimentarea de la bugetul de stat a
    fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe trei luni,
    revizuirea legii asistenţei sociale, elaborarea strategiilor sectoriale din
    domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi.

    În raport se mai
    menţionează că, potrivit estimărilor FMI, deficitul public al României în acest
    an va fi de 8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere
    a PIB în termeni reali de 5%. Pentru susţinerea deficitului public, propunerile
    sociologilor includ negocieri urgente cu Fondul Monetar internațional şi
    introducerea impozitului de solidaritate.

    Se recomandă, de asemenea, politici
    privind pensiile și salariile cum ar fi abrogarea sau prorogarea Legii
    pensiilor, adoptate în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea
    inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei sau
    reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia
    locală.

  • Apel al președintelui Academiei Române

    Apel al președintelui Academiei Române

    În
    această perioadă dificilă, cu toții suntem în așteptarea unor cuvinte de
    îmbărbătare de la cei mai înțelepți sau cu mai multă experiență. Iată ce scrie,
    pe Facebook, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop: A venit nenorocirea aceasta peste noi și nu
    știm ce să facem. Unii ne lamentăm și ne gândim la sfârșitul lumii și la
    prezicerile lui Nostradamus. Alții ne dăm viteji în vorbe și declarăm ritos că
    nu ne temem de nimic, dar în adâncul nostru numai noi știm ce este. Cei mai
    mulți tăcem, privim în jur și nu ne vine să credem.     Unele remedii la pesimismul care ne încearcă – spune
    Ioan-Aurel Pop – sunt doar paliative: râdem, dar nu cu râsul
    nostru, la glume și filmulețe primite pe rețele de socializare, ne consolăm că
    nu e prima catastrofă prin care trece omenirea și că, de fiecare dată, viața a
    învins sau ne gândim că în tot răul este și un bine – respirăm, de pildă, în
    marile orașe, un aer mai curat.

    Trudiți
    de viața trepidantă, vlăguiți de alergătura zilnică, dați afară de prin
    trecătoarele slujbe, umiliți câteodată pentru banul câștigat greu, speriați de
    primejdia stingerii printre străini, românii (n.red. din diaspora) iau calea țării     – completează tabloul
    Ioan-Aurel Pop, în opinia căruia nu este, însă, momentul să ne lamentăm, ci să
    considerăm, dimpotrivă, că am câștigat în comunicare, dialog și omenie. În
    egală măsură, în viața publică trebuie să domnească legea și ordinea. Politicienii
    trebuie să vorbească pe înțelesul tuturor, să arate că trăiesc drama oamenilor
    și că împărtășesc speranța lor. În plus, trebuies ă
    aibă alura de lideri și să ia măsuri bune. Dacă nu pot sau nu știu, atunci e
    grav, căci poporul are nevoie de călăuze potrivite. Poate că, după această grea încercare, ne vom rândui altminteri viața
    individuală și socială, ne vom trezi să fim mai buni și mai drepți, ne vom
    revărsa preaplinul sufletului spre lume și spre țară.     – conchide președintele
    Academiei Române.

  • Reacția Academiei Române la memoriul primit din partea Congresului Românilor din Serbia

    Reacția Academiei Române la memoriul primit din partea Congresului Românilor din Serbia

    Reacția Academiei Române la memoriul primit din partea Congresului Românilor din Serbia, referitor la întărirea (inclusiv prin publicare de cărți) a sintagmei vorbire vlahă în detrimentul sintagmei limba română în Serbia de Răsărit. Interviu cu Dusan Prvulovic, preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin și director al Agenției de știri Timoc Press.


  • Jurnal românesc – 25.02.2020

    Jurnal românesc – 25.02.2020

    Ministrul
    interimar de Interne, Marcel Vela, a declarat că în formularele înmânate la
    frontieră românilor care se întorc din străinătate au fost introduse şi
    prevederi din Codul penal privind declaraţiile false. Ministrul a precizat că,
    iniţial, formularele nu conţineau astfel de informaţii deoarece autorităţile
    s-au bazat pe responsabilitatea fiecărui cetăţean, dar că în urma incidentelor
    de la Suceava şi Sadova statul vine cu măsuri coercitive. Presa din Suceava a relatat
    despre 300 de persoane sosite din Bergamo, care au declarat însă la graniţă că
    vin din Germania. Cei care au venit şi nu au anunţat nu au făcut rău
    prefectului din Suceava sau directorului de la Direcţia de Sănătate Publică,
    şi-au făcut rău chiar lor şi familiilor lor (…) Cei care se joacă cu
    sănătatea publică (…) vor suporta rigorile legii, a spus Vela.
    Ministrul a făcut, din nou, apel la persoanele care se întorc din Italia şi
    China, ţări afectate de epidemia de coronavirus, să completeze cu date reale
    formularele pe care le primesc la intrarea în ţară şi, după evaluarea medicală,
    să respecte cu stricteţe recomandările medicilor. Totodată, Vela le-a cerut
    românilor din Italia să nu aglomereze intrările în România, pentru că
    autorităţile italiene au luat măsuri corecte, rapide şi eficiente.
    Ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache, a anunţat la rându-i că România
    dispune în prezent de aproximativ 4.000 de locuri de carantină.




    Academia Română
    a reacţionat în urma primirii unui memoriu din partea comunităţii româneşti din
    Serbia referitor la dificultăţile pe care le întâmpină în privinţa folosirii limbii
    române în viaţa de zi cu zi. Într-o scrisoare adresată Academiei Sârbe de
    Ştiinţe şi Arte, Academia Română se declară preocupată de realităţile
    lingvistice din ţinuturile dintre Morava, Dunăre şi Timoc. Cel mai înalt
    for de știință și de cultură din România transmie că numele oficial al limbii
    vorbite de români (numiţi în trecut, de către străini, vlahi sau valahi) este
    acela de limba română şi aminteşte că sintagma de limba
    vlahă, folosită până în secolul al 19-lea în unele medii exterioare
    României şi poporului român, a fost înlocuită oficial, cu sintagma de
    limba română, aplicată tuturor dialectelor şi graiurilor acesteia.
    Academia subliniază că România va fi mereu apropiată de Serbia în
    procesul integrării în Uniunea Europeană, dar că unul dintre criterii
    este cel al dreptului minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă.
    În încheierea documentului, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îşi
    exprimă dorinţa de normalizare a situaţiei expuse şi de continuare a bunei
    colaborări dintre cele două instituţii. Între 250.000 si 300.000 de români
    trăiesc în Timoc, potrivit preşedintelui Partidului Neamului Romanesc
    din regiune, Predrag Balaşevici.




    Galeriile
    românești GAEP, Ivan și Suprainfinit din București vor participa la a 39-a
    ediție a Târgului Internațional de Artă Contemporană ARCO Madrid, care va avea
    loc între 26 februarie și 1 martie 2020. Lucrări ale artiştilor Ross Taylor și
    Jaro Varga, de la Galería Ivan, şi ale lui Felipe Cohen, Vlatka Horvat,
    Marilena Preda Sânc și Ignacio Uriarte, de la Galeria GAEP, au fost incluse în
    secțiunea Program General, în vreme ce creaţiile lui Vlad Nancă, de la
    Suprainfinit, vor apărea în secțiunea Opening. De asemenea, colectivul artistic
    Apparatus 22, înfiinţat în 2011 în Bucureşti, participă cu o serie de proiecte
    la standul Galeriei Più din Bologna. ARCO Madrid este în topul primelor trei
    târguri de artă contemporană cu cei mai mulți vizitatori la nivel mondial şi
    reuneşte peste 200 de galerii din 31 de țări. Institutul Cultural Român de la
    Madrid susține, încă din 2012, participarea galeriilor românești la această
    manifestare.





    Accademia di Romania din Roma organizează pe 26
    februarie întâlnirea dintre dramaturgul român Matei Vișniec și profesorul Bruno
    Mazzoni, specialist în literatura română
    şi traducător. Cei doi vor discuta despre tematica, poetica și recepţia
    teatrului lui Vișniec în Italia. În cadrul întâlnirii, compania MetisTeatro din
    Roma, a doua companie teatrală din capitala italiană, va pune în scenă câteva momente
    din piesele lui Matei Vișniec pe care le-a montat în această perioadă într-o
    serie de spectacole la teatrele din Roma. Totodată, cei prezenţi vor avea
    ocazia să intre în dialog cu dramaturgul român. Matei Vişniec a studiat
    filozofia la Universitatea București. El crede în rezistența culturală, în
    capacitatea literaturii de a demola totalitarismul şi consideră că teatrul și
    poezia pot denunța manipularea prin idei mari, precum și spălarea
    creierului prin ideologie. Evenimentul de la Roma este organizat cu patronajul
    Ambasadei României în Italia.

  • Dimitrie Gusti, 140 de ani de la naştere

    Dimitrie Gusti, 140 de ani de la naştere

    Academia Română a
    dedicat o conferinţă omagială personalităţii lui Dimitrie Gusti, la împlinirea
    a 140 de ani de la naşterea acestuia. Întemeietor al Şcolii Sociologice de la
    Bucuresti, Dimitrie Gusti a grupat în jurul său o serie de personalităţi precum Mircea Vulcănescu,
    cel care a elaborat fundamentele teoretice ale sistemului sociologic, H. H.
    Stahl, un alt sociolog remarcabil, dar şi nume ca Anton Golopenţia, Constantin
    Brăiloiu, Mihai Pop sau Pompiliu Caraion. Dimitrie Gusti este o personalitate ştiinţifică
    şi culturală complexă, creator al unui sistem sociologic original, recunoscut pe
    plan internaţional, dar şi un excelent organizator şi conducător
    de instituţii culturale.

    Nicu Gavriluţă, profesor în cadrul Facultăţii de
    Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din
    Iaşi: Un alt tip de proiect al lui Dimitrie Gusti, cred eu, a fost dus la bun
    sfârşit. Este vorba de proiectul cultural, pe care Dimitrie Gusti l-a realizat
    prin maeştri, prin oameni de referinţă ai culturii române. Unul dintre ei este
    Mircea Vulcănescu. Tema aceasta, a relaţiei dintre maestru şi discipol, dintre
    Gusti şi Vulcănescu, a fost analizată exemplar, în opinia mea, de către
    profesorul Zoltan Rostas şi, în mod special, de către Ionuţ Butoi, într-o carte
    de referinţă.



    O microistorie a
    interbelicului românesc, lucrare de referinţă ce reflectă faţetele diverse ale
    personalităţii celui considerat a fi creatorul sociologiei româneşti. Cu toate
    acestea, mai puţin cunoscut este faptul că Dimitrie Gusti a făcut studii de
    filosofie în Germania şi a obţinut, în 1904, un Doctorat în filosofie, după
    care a făcut şi studii de Drept. S-a întors în ţară, iar din 1910 a devenit
    angajat al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, la Facultatea de
    Litere şi Filosofie. Membru alAcademiei
    Românedin1919, Gusti a fost ulterior preşedintele acestui înalt for
    cultural între 1944şi1946,
    Ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor, între1932şi1933, dar şi profesor la Universităţile dinIaşişiBucureşti. O personalitate mereu conectată la realităţile timpului
    său.

    Nicu Gavriluţă: Dimitrie Gusti a
    preluat temele clasice ale momentului. Nu avea cum să nu fie sensibil, fiind
    elev al lui Wilhelm Wundt (n.a. psiholog,
    fiziolog şi filozof german), la celebra polemică dintre natură şi spirit.
    Ştiinţe ale naturii versus ştiinţe ale spiritului. Wundt a dat un răspuns
    cunoscut de noi toţi, care mizează pe psihicul individual sau social, iar
    Dimitrie Gusti a spus că societatea este realitatea sui generis care poate
    explica şi media între cele două. Societatea, după cum a propus Gusti, trebuie
    analizată complex şi subtil. Tocmai de aceea a adus în atenţie celebrele cadre
    ale cercetării. Ştim cu toţii că o parte dintre aceste cadre sunt sociale prin
    excelenţă, cadrul psihologic sau cel istoric. Dar alte două cadre, cum ar fi
    cel cosmologic sau cosmic, respectiv cel de natură biologică, sunt cadre
    extrasociale. Dacă sunt cadre extrasociale, prima invitaţie este aceea de a
    merge pe teren şi de a vedea realitatea aşa cum este. Şi a mers în sate.



    Dimitrie Gusti a
    iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România,
    între 1925 şi 1948. A obţinut legiferarea serviciului social în 1939,
    prin care se instituţionaliza, în premieră mondială, cercetarea sociologică
    îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială. Gusti rămâne celebru pentru campaniile de interviuri
    realizate în zonele rurale, în care a documentat aspecte inedite din viaţa
    oamenilor acelor vremuri:

    Realitatea cercetată pozitiv, exact, precis, riguros reprezintă un stadiu obligatoriu
    al cercetării sociologice, de o importanţă incontestabilă şi astăzi, în 2020.
    În schimb, dacă vrem să înţelegem datele mai profunde ale socialului, ar trebui
    să facem apel la dimensiunea invizibilă a realităţii sociale, la acele reziduuri
    care se transmit intergeneraţional şi care continuă să ne marcheze esenţial
    gândirea şi comportamentul. Or, Dimitrie Gusti a mizat pe actul social, fiind
    de altfel şi elev al lui Durkheim (n.a.
    filozof şi sociolog francez), înţeles nu
    doar ca lucru, ci ca ansamblu de acte omeneşti semnificative, după cum scrie
    Mircea Vulcănescu. Dacă avem de a face cu realităţile sociale ca un ansamblu de
    acte omeneşti semnificative, atunci este vorba de interpretarea lor şi de
    desluşirea unor sensuri. Sensul prim, original, se estompează în timp, apar
    alte sensuri social create care au importanţa lor.


    Zoltan Rostas, sociolog, cercetător în cadrul Cooperativei Gusti, îşi
    propune, alături de echipa pe care o coordonează, să restituie cât mai fidel cu
    putinţă personalitatea atât de complexă a lui Dimitrie Gusti.

    Cazul Gusti rămâne deschis şi este nevoie de o altfel de abordare.
    Considerăm că autentica cinstire a memoriei profesorului Gusti şi a şcolii sale
    constă în cercetarea şi redescoperirea ei. Uşor de spus, dar greu de făcut. Şi
    asta pentru că, deşi face parte din istoria recentă a României, deşi avem acces
    la date şi opere, totuşi accesul nostru la Gusti riscă să rămână parţial,
    subiectiv şi limitat. Nu-l putem descoperi pe Gusti decât dacă descoperim lumea
    lui. Prin urmare, drumul nostru înseamnă reîntoarcerea la rădăcinile
    fenomenului şi ale biografiei sale, ale contextelor concrete care ne dau şansa
    să înţelegem actorii care au contribuit, conştient sau spontan, la naşterea şi
    creşterea sociologiei gustiene.


    Cooperativa Gusti este
    o platformă de Internet care are ca scop principal punerea la dispoziţie, în
    mediul virtual, a cercetărilor de istorie socială şi istorie orală despre
    Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi ştiinţele sociale din România. Iniţiatorul
    acestui proiect este sociologul Zoltan Rostas.

  • “Școala de vacanță a Academiei Române” la Radio România

    “Școala de vacanță a Academiei Române” la Radio România

    La Radioul public educaţia şi formarea au întotdeauna un rol privilegiat atât în programe cât şi în acţiunile desfăşurate, de aceea Societatea Română de Radiodifuziune a ales să fie, astăzi, o altfel de şcoală pentru 15 elevi olimpici.

    Programul Școala de vacanță a Academiei Române își propune să creeze o relație profesională de durată între elevii performanți din toată țara și membri ai Academiei Române.

    Elevii vor participa zilele acestea la lecții susținute de academicieni, profesori și oameni de știință și vor vizita laboratoare aparținând institutelor de cercetare ale Academiei Române și de pe platforma de la Măgurele.

    Elevii din România, înainte de a alege să studieze la o universitate din afara țării, să vadă mai întâi oportunitățile din țara noastră, pentru că și aici sunt domenii unde știința și cercetarea au ajuns la stadii foarte avansate. Iar dacă se hotărăsc să plece pentru că acolo sunt totuși alte oportunități, să aleagă instituții de top, din păcate de multe ori elevii aleg universități sub nivelul celor din România. a fost sfatul adresat tinerilor de către președintele Academiei Române, Acad. Prof. Dr. Ioan-Aurel Pop, la emisiunea Între prieteni de la Radio România Actualități.

  • Distincţia Culturală a Academiei Române jurnalistei Radio România Actualităţi Mihaela Helmis

    Distincţia Culturală a Academiei Române jurnalistei Radio România Actualităţi Mihaela Helmis

    Astăzi a avut loc ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române pentru cele mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale realizate în anul 2017. Premiile au fost înmânate de acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, în prezenţa Biroului Prezidiului şi a membrilor Adunării Generale.

    Au fost decernate 70 de premii, care recompensează performanţa culturală şi ştiinţifică românească a anului 2017, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare.

    Premiile Academiei Române sunt în număr de 81, fiecare având numele unei personalităţi din domeniile ştiinţific şi cultural reprezentate în cele 14 secţii ale Academiei Române: filologie şi literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, ştiinţe tehnice, agronomie şi silvicultură, medicină, economie, ştiinţe juridice şi sociologie, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, arte, arhitectură şi audiovizual, ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

    Cu acest prilej, Academia Română a acordat cinci diplome Distincţia Culturală jurnaliştilor Mihaela Helmis – Radio România Actualităţi, şi Alexandru Batali – revista Market Watch, regizorului Jon Gostin, directorului Editurii Mega, Cristian Sincovici, şi autorilor monografiei localităţii Bolintin – Vasile Grigorescu, Ştefan Crudu, Marian Grigore, Ciprian Necşuţu.

    Diploma Distincţia Culturală a fost acordată, după cum arăta acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, pentru activităţi realizate mai ales în ultimii ani în colaborare cu Academia Română , pentru reflectarea activităţii acesteia în mass media. Diploma acordată colegei noastre vine, după cum preciza acad. Ioan Aurel Pop şi ca simbol pentru colaborarea bună pe care Academia Română o are cu Radioul.

  • Românii de la Atlantic la Pacific. Jurnal de călătorie

    Românii de la Atlantic la Pacific. Jurnal de călătorie

    Românii de la Atlantic la Pacific. Jurnal de călătorie. Pe urmele conf. univ. dr. Vasile Șoimaru, autorul proiectului Românii din jurul României, premiat de Academia Română pentru albumul etno-fotografic cu același titlu.



  • ”Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate.”

    ”Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate.”

    La Academia
    Română – o expoziție cu imagini grăitoare despre atmosfera de plumb din anii
    80, cu valul de distrugeri ale unor monumente de certă valoare istorică,
    artistică și identitară din București.


  • Stămăna a culturăl’ei macedo-români 7-10 di Mai 2019

    Stămăna a culturăl’ei macedo-români 7-10 di Mai 2019

    Academia Română și Societatea di Cultură Macedo-Română ndreapsi marță, 7 di mai 2019, ahurhindalui cu oara 10, sesiunea științifică Român’il’ dit sudlu a Dunăl’ei – Istorie și actualitate“, ţi s-ţănu cu itia că s-umplură 140 di an’i di la thimil’iusearea ali Societati di Cultură Macedo-Română. Manifestarea s-ţănu tru Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu“ a Bibliotecâl’ei ali Academie Române, dit Calea Victoriil’ei.



    Sesiunea fu dişcl’isă di acad. Ioan-Aurel Pop, prezidentul ali Academie Române, și di actorlu Ion Caramitru, prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română.



    Tănurâ un zboru acad. Eugen Simion, prezidentul ali Secție di filologie și literatură ali Academie Români, acad. Grigore Brâncuș, prof. univ. Nicolae Saramandu, membru corespondentu ali Academie Române, cercetător științific dr. Viorel Stănilă, Institutul de Studii Sud-Este Europeni ali Academie Români, cercetător științific dr. hab. Manuela Nevaci, Institutlu di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ ali Academie Români, și cercetător științific dr. Emil Țîrcomincu, Institutlu di Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu“ ali Academie Române, cari acătară tru isapi temi cata cum: aromân’il’i – istorie și actualitati; provocări identitari postmoderni: cazlu a român’ilor sud-dunăreni; conștiința a românitatil’ei la român’il’i sud-dunăreni; 140 di an’i di la thimil’iusearea a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română.


    Tu emisiun’ili a noastri yinitoari va vâ dăm fragmenti dit comunicarli părăstisiti.



    Timil’iusită tu dzuua di 23 di yismăciuni 1879 pritu iniţiativa a născăntor remarcabile personalităţ politiţi şi culturali dit aţel chiro catacum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitlu primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea di Cultură Macedo-Română fu oficializată prit Decretlu domnescu nr. 1289 simnat di Carol I la 15 di apriliu 1880 și vrea s-aibă un rol importantu ti amintarea a ndrepturlor di cătră populația românească dit sudlu a Dunăl’ei. Ase, Societatea avu ună contribuție semnificativă ti pricunuştearea oficială a naţionalitatil’ei români dit Imperiul Otoman, la data di 9/22 di mai 1905, cându Sultanlu Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretlu) prit cari populația românească dit Macedonia eara pricunuscută oficial și legal ca naționalitati românească cu ndrepturi ţivili, comunale, școlari și băserichești.



    Pi hiotea a chirolui, Societatea di Cultură Macedo-Română avu un rol ahoryea ti crearea şi funcţionarea a atilor aproapea 120 di şcol’uri di nivel primar ică liceal, arăspânditi tru văsiliili balcaniţi, catacum şi a băseriţlor româneşti dit aestă zonă. Tră aesti instituţii, Societatea tipusi şi arăspândi fără păradz manuali, cărţă di cultu, em tru dialectul aromân, em şi tru limba literară.



    Societatea di Cultură Macedo-Română ş-pripuni s-cilăstisească ti conservarea şi cultivarea a dialectului aromân, a tradiţiilor speţifiţi, a culturâl’ei a aromân’ilor şi ti ţănearea tru bană a unitatil’ei a lor spirituali. Societatea ndrupaşti contactili şi ligăturli culturali cu aromân;il’i di iuţido şi cu populili anamisa di cari băneadză și ari maxus mirachea ti ţănearea tru bană a identitatil’ei românești prit cunuştearea di cătră tinirlu bărnu a dialectului, a culturăl’ei şi a adeţlor aromâneşti prit şcoală.



    Sesiunea științifică ndreaptă di Academia Română dişcl’idi bairlu di evenimenti dit arada a Stămânăl’ei tră cultura macedo-română, tru chirolu 7-10 di mai 2019 tră cari va nă turnăm cu năi hăbări.



    RRI – Sectia armaneasca,


  • Cărți referitoare la Basarabia și Bucovina publicate la Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I

    Cărți referitoare la Basarabia și Bucovina publicate la Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I

    Cărți
    referitoare la Basarabia și Bucovina publicate la Editura Istros a
    Muzeului Brăilei Carol I, prezentate de
    dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române.


  • A început Târgul Gaudeamus

    A început Târgul Gaudeamus

    Un veac de la crearea statului naţional unitar român, 90 de ani de la prima emisie a Radio România şi 25 de la ediţia inaugurală a Târgului de Carte Gaudeamus sunt cele trei aniversări care marchează sărbătoarea lecturii organizată de radioul public de la Bucureşti. Numai Muzeul Literaturii Române, în colaborare cu Radio România şi cu Primăria Capitalei, expune 600 de volume dedicate Marii Uniri de la 1918, când, la sfârşitul primului război mondial, au intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor austro-ungar şi ţarist. Tema centrală a târgului este, de altfel, România Centenar, după ce ediţiile trecute au fost dedicate Statelor Unite sau ţărilor scandinave, Israelului ori Federaţiei Ruse.



    Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Georgică Severin: Anul acesta nu am vrut să avem un invitat de onoare în sensul obişnuit, ne-am dorit ca toată activitatea să se concentreze în jurul acestui eveniment care este 100 de ani. Nu putem să spunem că România este invitatul de onoare în România, ni s-a părut normal ca anul acesta să dăm posibilitatea culturii române să se manifeste şi dacă vreţi, să fie un invitat vedetă.



    Editurile româneşti de top oferă, la preţuri reduse, numeroase titluri: mai bine de două mii la Polirom, peste 1.300 la RAO, peste o mie la Humanitas. În total, la Gaudeamus sunt, anul acesta, peste 300 de standuri, majoritatea ale editorilor autohtoni. Nu lipsesc, însă, nici participanţi din străinătate. Pe agendă figurează circa 900 de evenimente – lansări, proiecţii, dezbateri ori prelegeri.Organizatorii au anunţat că pregătesc şi un Black Friday dedicat cărţilor.



    Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care prezidează, onorific, ediţia de anul acesta a Târgului, a lansat, miercuri, la ceremonia inaugurală: O invitaţie pentru publicul românesc să celebreze cartea. Cartea merită plasată pe un piedestal, pentru că, aşa cum spuneam la deschidere, cuprinde în ea toată înţelepciunea omenirii şi un fragment din această înţelepciune este şi înţelepciunea românească, de care trebuie să ţină seama toţi.



    Ministrul Culturii, George Ivaşcu, a relevat, la rându-i, dimensiunea internaţională a unui astfel de târg de carte: Cum am putea reafirma libertatea noastră mai clar decât prin accesul rapid şi neîngrădit la ideile şi preocupările celorlalte conştiinte vii ale planetei? Prin traducerile autorilor noştri de pretutindeni. Permiteţi-mi să vă spun ‘La mulţi ani, Gaudeamus!’, ‘La Mulţi ani, Radio România’, ‘La mulţi ani, România!



    A 25-a ediţie a târgului de carte Gaudeamus continuă până duminică.


  • SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    Societatea Română de Radiodifuziune şi Academia Română au semnat un protocol de colaborare mediatică şi culturală. Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, şi Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, au semnat protocolul de colaborare. Evenimentul a avut loc în Sala de Prezidiu a Academiei Române, în prezenţa reprezentanţilor celor două instituţii şi a jurnaliştilor.

    Principiile acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa şi cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale.

    Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituţii este forţa culturală naţională: Nu este întâmplător că Radiodifuziunea Română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare. Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.

    Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei. Vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Cu ocazia semnării acestui parteneriat o altă mare bucurie este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură, a declarat Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România.

    Protocolul dintre cele două prestigioase instituţii, ambele cu o misiune publică încă de la înfiinţare, vizează valorificarea potenţialul mediatic şi educativ al Radioului public, cel mai dinamic şi obiectiv mijloc de informare în masă, şi promovarea superioară a performanţelor culturale şi ştiinţifice realizate în Academia Română şi în institutele sale de cercetare.

    În cadrul acestui parteneriat, Academia Română şi Societatea Română de Radiodifuziune îşi propun desfăşurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.

  • Soluții pentru stoparea plecării tinerilor din țară

    Soluții pentru stoparea plecării tinerilor din țară

    Pentru a elabora și aplica politica statului român în ceea ce privește drepturile românilor plecați din țară, în anul 2017 a fost înființat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MpRP) și a fost aprobată de către Guvernul României Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020.

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni trebuie să-și asume obiective îndrâznețe și să respecte un set de valori capabil să motiveze și să unească oamenii în jurul unor idei. Ministerul, ca de altfel fiecare membru al echipei guvernamentale – va fi performant, implicat, conectat, vizibil, recunoscut. O mai bună comunicare între instituții, promovarea proiectelor care vin în sprijinul românilor sunt câteva dintre liniile pe care instituția le va urmări, așa cum a rezultat și din lansarea calendarului de acțiuni de pe 27 februarie, cu sprijinul Academiei Române, partener pe termen lung al MpRP.

    La nivelul ministerelor s-au luat decizii și se pregătesc proiecte care vin în sprijinul românilor. Ministrul Muncii a anunțat că de astăzi, 1 martie, salariile medicilor vor crește cu procente între 70% și 172%. Un medic primar care avea un salariu de bază net de 3.900 de lei va ajunge la 15.000 de lei, un medic primar medicină legală va câștiga 16.250 lei, față de 9.481 de lei. Vor crește, de altfel, și salariile din învățământ.

    Țara noastră a pierdut ani în șir oameni valoroși, dar iată că se fac pași importanți pentru menținerea lor acasă. Mai departe, românii plecați în străinătate care se întorc în țară vor putea să obțină fonduri europene de maximum 38.000 de euro, în urma unui concurs de planuri de afaceri care ar urma să aibă loc în vara anului 2018, în cadrul unui proiect derulat prin linia de finanțare Diaspora Start-Up.

    La sfârșitul lunii februarie, Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb și președintele ANOFM, Cristiana Barbu au semnat 3 proiecte cu finanțare europeană în valoare totală de 9,7 milioane euro pentru integrarea tinerilor șomeri pe piața muncii din România. Două dintre proiecte vizează schemele naționale de ucenicie și stagii și oferă sprijin financiar nerambursabil angajatorilor care organizează programe de ucenicie la locul de muncă și/sau stagii pentru absolvenții de învățământ superior. Cel de-a treilea proiect, având o valoare de 460.000 euro, vizează activarea tinerilor NEETs (Not in Education, Employment or Training /care nu sunt înscriși într-un program de educație, ocupare sau formare profesională). Concret, prin acordarea unei prime de activare, se urmărește stimularea ocupării în rândul tinerilor.

    În țara se întâmplă lucruri bune care trebuie comunicate. Așa cum am spus, trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniţă că România nu i-a uitat şi astfel să-i ajutăm să nu uite România și trebuie să găsim căile prin care aceşti români să continue să fie conectați la realitățile noastre și mai ales, implicați în dezvoltarea societăţii romaneşti, a precizat Natalia – Elena Intotero, ministrul MpRP.