Radio România Internațional

Tag: accident aviatic

  • Doi români decedați după prăbușirea unui avion privat la Milano

    Doi români decedați după prăbușirea unui avion privat la Milano

    Doi cetăţeni români se află printre persoanele decedate în urma prăbuşirii, duminică, a unui avion de mici dimensiuni lângă Milano, informează Ministerul de Externe de la Bucuresti. Potrivit informaţiilor comunicate de autorităţile italiene reprezentanţilor oficiului consular romanesc din Milano, din cercetările efectuate până la acest moment, rezultă că printre persoanele decedate se află doi cetăţeni români, cu dublă cetăţenie, se precizează într-o informare transmisă de MAE.



    Consulatul General al României la Milano continuă dialogul cu autorităţile locale, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale, inclusiv cu privire la procedurile specifice, respectiv facilitarea repatrierii corpurilor neînsufleţite şi eliberarea certificatelor de deces, se mai menţionează în informarea MAE. Potrivit Poliţiei italiene, toate cele opt persoane aflate la bord, printre care şi un copil, au murit.



    Pilotul avionului avea dublă cetăţenie, română şi germană, potrivit Radio România. Avionul efectua un zbor spre Insula Sardinia, de pe Aeroportul Linate, din Milano Administraţia română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA anunţă că tragicul eveniment va fi investigat de autorităţile italiene, iar Romania va desemna un reprezentant acreditat pentru această anchetă.



  • Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură



    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură, în cadrul unei şedinţe solemne a Parlamentului, la mai bine de o lună de la câştigarea alegerilor din 16 noiembrie. Joi, Klaus Iohannis a demisionat de la şefia Partidului National Liberal. In aceeaşi zi, liberalii au ales-o pe deputata Alina Gorghiu, un avocat de 36 de ani, în funcţia de preşedinte interimar al partidului. Gorghiu, fosta purtătoare de cuvânt a campaniei prezidenţiale, este prima femeie ajunsă la conducerea liberalilor. Ea va fi interimar până la Congresul din 2017, la care PNL şi PDL vor deveni un singur partid, cu o conducere unitară. Până atunci, Alina Gorghiu va asigura conducerea PNL alături de liderul PDL, Vasile Blaga.




    Remaniere guvernamentală la Bucureşti


    România are un nou guvern, al patrulea consecutiv condus de liderul social-democrat Victor Ponta. Executivul, care a fost validat luni de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, este format din reprezentanţi ai alianţei de centru-stânga PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, retrasă de la guvernare. In noua formulă guvernamentală, apar opt nume noi, în timp ce 14 miniştri îşi păstrează portofoliile. Premierul Ponta a dat asigurări că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil. Este vorba despre cota unică de 16%, scutirea de impozit a profitului reinvestit, scăderea CAS pentru angajator. Alte priorităţi pe agenda cabinetului sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii şi mediului.




    Proiectul bugetului de stat la Românie pe 2015 pe agenda Parlamentului de la Bucureşti



    Proiectul legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2015 s-au aflat întreaga săptămână pe agenda Parlamentului de la Bucureşti, după ce au fost aprobate vinerea trecută de guvern. Bugetul nu prevede noi taxe şi impozite, potrivit premierului Victor Ponta. El a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an. Viitorul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflaţie anuală de 2,2 procente şi un deficit bugetar de 1,8%.




    Ordonanţa de urgenţa a guvernului privind migraţia aleşilor locali declarată neconstitutională de CCR



    Curtea Constituţională a României a stabilit că legea prin care Parlamentul a aprobat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Aceasta permitea primarilor să părăsească formaţiunea din care făceau parte în momentul alegerii în funcţie şi să adere la alta, fără să-şi piardă mandatul. Numeroşi primari au profitat, de altfel, de prevederile ordonanţei, iar soarta lor este, acum, incertă. Opozitia de centru-dreapta a apreciat, la momentul in care a depus contestaţia la Curte, că ordonanţa încurajează migraţia politică, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale.




    Comemorarea a 25 de ani de la Revoluţia anti-comunistă din România



    Românii au comemorat 25 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La Timişoara, locul unde s-a aprins scânteia revoltei, au avut loc întreaga săptămână manifestări menite să reamintească de sacrificiul celor care, în acel an, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţi. Declanşată la Timişoara pe 16 decembrie, revoluţia s-a extins în alte mari oraşe din România şi a culminat, la Bucureşti, pe 22 decembrie, zi în care a căzut regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Peste 1000 de oameni au pierit în zilele Revoluţiei. La Bucureşti, Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă solemnă dedicată marcării unui sfert de veac de la Revoluţia anticomunistă.




    Un accident aviatic soldat cu 4 morţi redeschide dezbaterea privind eficienţa sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă



    Un nou accident aviatic, soldat cu patru victime, petrecut în sud-estul României, aruncă îndoieli asupra activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Un elicopter al serviciului medical de intervenţie rapidă SMURD s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, din nordul Constanţei, la aproximativ 500 de metri de mal. În momentul producerii accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune medicală. Au apărut imediat suspiciuni că operaţiunile de salvare a victimelor au început cu întârziere si s-au desfăşurat cu dificultate. Niciuna dintre persoanele aflate la bord nu a putut fi salvată. Procurorii militari au început urmărirea penală în rem (asupra faptelor) şi pentru ucidere din culpă în acest caz. Seful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa a fost destituit, iar prefectul judeţului Constanţa a fost eliberat din funcţie, Guvernul consideră că la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă este nevoie de un audit extern privind nivelul de pregătire al oamenilor din sistem şi procedurile aplicate în astfel de situaţii.




    Traian Băsescu la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României



    Traian Băsescu a participat la Bruxelles la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României. La summit, liderii UE au decis să înfiinţeze Fondul european pentru investiţii strategice, ce ar urma să atragă din partea statelor membre şi companiilor investiţii totale de 315 miliarde de euro. Referitor la situaţia din Ucraina, şefii de stat şi de guvern europeni au decis să continue să ajute la procesul de reformă din această ţară. În acelaşi timp, noul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung faţă de Rusia. Liderii europeni nu au mai impus Rusiei noi sancţiuni, în contextul în care ţara este afectată de câteva zile de o criză financiară dură. In schimb UE a aprobat o nouă serie de măsuri vizând Crimeea, pentru a marca opoziţia Europei faţă de “anexarea ilegală” a peninsulei ucrainene de către Moscova .

  • Anchetă asupra accidentului aviatic din Apuseni

    Anchetă asupra accidentului aviatic din Apuseni

    Accidentul aviatic de pe 20 ianuarie, din Apuseni, s-a soldat cu doi morţi şi cinci răniţi. Dar numărul victimelor colaterale, recrutate dintre persoanele obligate să coordoneze intervenţiile în astfel de situaţii, ar putea să crească. Pe mai multe voci, a fost deja acuzată vehement lentoarea cu care instituţiile statului au reacţionat la prăbuşirea, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită, la o altitudine de 1.600 de metri, a unui mic avion, la bordul căruia se afla o echipă de medici specializaţi în operaţii de transplant.



    Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi. Operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului. După câteva zile, sub avalanşa de critici, au demisionat ministrul de Interne, Radu Stroe, unul dintre secretarii lui de stat, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, directorul general şi directorul de operaţiuni al ROMATSA, compania responsabilă de monitorizarea traficului aerian.



    Premierul Victor Ponta a cerut, fără succes, în CSAT şi înlocuirea din funcţie a şefului Servicului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş. Între timp, procurorii din Alba Iulia au realizat, deja, expertize, au cercetat locul unde s-a produs accidentul, au ridicat probele şi au audiat persoanele vătămate în accident, precum şi pe cele care au participat, în diferite calităţi, la operaţiunile de salvare. După care şi-au declinat competenţa, deoarece nu au atribuţii pentru audierea unor angajaţi din instituţii militarizate sau centrale, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.



    Drept pentru care, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General. Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitate de ministru şi, în final, se va da o soluţie cu referire la toate aceste persoane” — a explicat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr. Potrivit comentatorilor, printre cei vizaţi ar fi ministrul Transporturilor, cel al Sănătaţii şi fostul titular de la Interne.



    În Parlament, au fost declanşate procedurile pentru adoptarea unei noi legi de organizare şi funcţionare a STS. Aflat, acum, în subordinea Preşedinţiei, Serviciul ar urma să treacă în subordinea ministerului de Interne, ca departament specializat. Conducerea instituţiei ar urma să fie asigurată de un secretar de stat, numit de primul ministru. În expunerea de motive se arată că aceste schimbări sunt necesare tocmai pentru îmbunătăţirea managementului informaţiilor în situaţii de urgenţă.

  • Dispută politică, la Bucureşti

    Dispută politică, la Bucureşti

    Convocat la cererea guvernului, CSAT-ul de duminică a pus, din nou, în evidenţă disensiunile dintre preşedintele Traian Băsescu şi liderii USL (la guvernare). Tema diferendului a reprezentat-o modul în care a fost gestionată acţiunea de salvare a supravieţuitorilor accidentului aviatic din 20 ianuarie, în urma căruia au murit două persoane.



    Preşedintele spune că aceasta nu a fost coordonată potrivit reglementărilor în vigoare şi că nu a existat o celulă de criză la nivel central pentru descoperirea rapida a locului epavei şi pentru acordarea primului ajutor celor accidentaţi. În timp ce premierul Victor Ponta susţine că o parte din răspunderea pentru această situaţie o are şeful STS, Marcel Opriş, şeful statului e decis să-l exonereze pe acesta de orice vină. Traian Băsescu:


    “STS nu are nici echipamente pentru aşa ceva, nu are nici dreptul legal să facă mai mult decât a făcut. Prin reglementările legale, STS preia pe linia de apeluri de urgenţă informaţiile de la operatorii de telefonie. STS are capacitatea să spună exact punctul din care s-a făcut apelul telefonic în momentul în care acest apel se face de pe un telefon fix.”



    Traian Băsescu se declară indignat că există, pe nedrept, impresia că statul român n-ar fi capabil să acţioneze în situaţii de urgenţă; în realitate, sugerează el, distorsiunile sunt create de lideri – aluzie transparentă la opozanţii săi politici, social-democratul Victor Ponta şi liberalul Crin Antonescu. După ce a solicitat, fără succes, în CSAT, demiterea şefului STS, Victor Ponta pare, acum, a schimba tactica, folosindu-se de votul majoritar din legislativ pentru a avea ultimul cuvânt. Victor Ponta:


    “Am decis ca la Biroul Permanent al Senatului să fie prezentat proiectul de lege prin care, pentru o mai bună coordonare a tuturor instituţiilor care au atribuţii în intervenţia în situaţii de urgenţă, STS să treacă în cadrul Ministerului de Interne, în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în aşa fel încât să avem o bună coordonare a tuturor celor care au atribuţii, să avem o structură mai puţin birocratică şi o răspundere foarte clară.”



    Ar fi logic să admitem că, în urma acestui transfer, va fi schimbată şi conducerea STS. Cântărind greutatea informaţiilor secrete pe care acest serviciu le-ar putea furniza politicului într-un an electoral, opoziţia a tras, deja, un semnal de alarmă cu privire la ceea ce ea numeşte pericolul trecerii STS de la preşedintie la guvern.