Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că printre victimele accidentului rutier din Veneţia se află şi patru români, rezidenţi în Germania, membri ai aceleiaşi familii. Ambasada României la Roma şi Consulatul General al României la Trieste s-au autosesizat, în regim de urgenţă, în urma informaţiilor din presă referitoare la accidentul produs la data de 3 octombrie, în localitatea italiana Mestre, în urma căruia mai multe persoane şi-au pierdut viaţa şi altele au fost rănite, şi au solicitat autorităţilor locale informaţii suplimentare cu privire la cetăţenia, identitatea şi starea de sănătate a persoanelor afectate, precizează MAE într-un comunicat de presă.
Acesta subliniază că procedura de identificare a tuturor victimelor s-a efectuat cu dificultate, având în vedere circumstanţele producerii accidentului şi gravitatea acestuia. Echipa consulară mobilă din cadrul Consulatului General al României la Trieste s-a deplasat şi la unitatea medicală unde au fost transportate trupurile neînsufleţite pentru a intra în legătură cu membrii de familie, în vederea acordării asistenţei consulare specifice în astfel de situaţii, se menţionează în comunicat. Marţi seară, la Mestre, lângă Veneţia, un autobuz a căzut de pe un pod şi a luat foc. Au murit 21 de persoane. Preşedintele Klaus Iohannis si premierul Marcel Ciolacu au transmis mesaje de condoleanţe după confirmarea decesului a patru cetăţeni români în accident.
Elevii români din clasa a XI-a şi a XII-a care urmează învăţământul liceal şi profesional studiază, începând din acest an şcolar, “Istoria Evreilor. Holocaustul”, o oră pe săptămână. Lansarea noii discipline de studiu obligatoriu pentru liceu reprezintă un important pas înainte, care dovedeşte că Holocaustul şi victimele sale nu vor fi niciodată uitate, a declarat ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, la ceremonia organizată la sediul Guvernului cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării acestui curs. Ea a felicitat autorităţile române şi pe istorici pentru acest demers şi a menţionat că el a fost sprijinit de Ambasada SUA, care a oferit vara trecută programul de schimb profesional International Visitor Leadership, finanţat de Departamentul de Stat american pentru câţiva dintre membrii comisiei care a dezvoltat programa şcolară.
Lansarea acestei discipline de studiu este o ocazie perfectă de a reflecta asupra felului în care noi, ca lideri, putem face mai mult pentru a combate discursul urii şi pentru a ne opune celor care denigrează grupurile minoritare şi care se folosesc de distorsionarea şi negarea Holocaustului în scopul câştigului politic, a transmis ambasadorul SUA. Istoria evreilor este strâns legată de istoria românească. Este important ca elevii să ştie despre acest capitol întunecat şi este esenţial să evităm, astfel, în viitor repetarea istoriei”, a declarat, la rândul său, Rami Teplitskiy, viceambasador al Israelului la Bucureşti.
Institutul Cultural Român de la Bruxelles susţine participarea românească la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului de Film din Europa Centrală şi de Est – CinEast, desfăşurat la Luxemburg între 5 şi 22 octombrie. România va avea o prezenţă substanţială, participând cu şase lungmetraje şi trei scurtmetraje. Publicul va putea viziona Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii, regia Radu Jude – premieră naţională; Boss, regia Bogdan Mirică – premieră naţională, în prezenţa regizorului; Arsenie. Viaţa de apoi, regia Alexandru Solomon, în prezenţa regizorului şi a producătoarei Ada Solomon; Taximetrişti, regia Bogdan Theodor Olteanu; Două lozuri, regia Paul Negoescu; Între revoluţii, regia Vlad Petri, şi scurtmetrajele Aurică, viaţă de câine, regia Mihail-Gavril Dragolea, Suruaika, regia Vlad Ilicevici & Radu C Pop şi Scris/Nescris, regia Adrian Silişteanu.
Proiectul Via Transilvanica a câştigat Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2023, la Veneţia, competiţie organizată de Europa Nostra în colaborare cu Comisia Europeană. Din cele peste 200 de proiecte prezentate juriului, 28 au fost selectate şi supuse votului publicului din întreaga lume. Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, a declarat ca proiectul a trecut printr-o selecţie de 225 de proiecte din toată Europa şi a mai câştigat un premiu, la angajamentul civic, adică exact pe ceea ce se pune foarte mare accent. La câţi adepţi are Via Transilvanica şi câţi îi bat cărările, dar şi pe unde trece Via Transilvanica, am avut un număr mare de voturi, dar eu cred că o mare parte din voturi au venit şi din diaspora românească.”, a mai spus Uşeriu.
Via Transilvanica este un traseu de drumeţie lung de 1.400 de kilometri, de la Putna (Suceava) la Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi), şi leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Via Transilvanica reprezintă, totodată, şi o expoziţie de sculptură în aer liber, lungă de 1.400 de kilometri. De-a lungul celor patru ani de construcţie a traseului, artişti români şi internaţionali au sculptat opere de artă pe bornele kilometrice din andezit.
