Radio România Internațional

Tag: accidentu

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Vizita. Prezidentulu Româniillei Klaus Iohannis călătoreasti luni tru Japonia tră ună vizită oficială di trei dzăli tru cadrul a curi va s’andămusească cu amirălu a se va trutâlni cu amirălu Naruhito și premierul Fumio Kishida. Scopul principal ali vizită easti ta s’aducă ligătura bilatearală la nivelul di parteneriat strategic, ş’deapoa s’hibă semnată ună diclarație comună tru aestă noimă. După Japonia, prezidentulu Iohannis va s’nkisească tru ună vizită di stat la Singapore, prima la aest nivel tru 20-lli añi ditu soni. Călătoria ari tru scupo inițierea a niscăntoru proiecte di investiții bilatearale, România hiinda tru aestu kiro treilu furnizor di servicii IT ali Uniunii Europene cătră Singapore.



    Delta Dunării. Experțălli români și ucraineni va s’andămusească luni tra s’lucreadză la minutişurli a unui plan di efectuare a misurărloru pe brațul Chilia și canalul Bystroye di pi Dunăre. Aesta easti a doua discuție tehnică anamisa di ateali două părți după aţea di vineri, când Ministerul Transporturilor di la București diclară că Ucraina va s’da izini ali României s’ahurhească misurărli pi 15 di marţu. Activitatea easti di așteptat s’ţănă 10 dzăli și s’limbidzască desi Ucraina feaţi lucrări tră ahăndusearea a canalului Bystroye. Ucraina spusi că feaţi maş lucrări legale di znueari, ama România spuni că ucrainenii dragară ma multu andicra di ahăndusimea permisă di 3,5 metri, neise şi ţi poati s-aibă un impact major ti ecosistemului Deltei Dunării, cari easti un sit a patrimoniului mondial UNESCO.



    Accidint. Nilli di oameni manifestară adză dinintea a sediului Parlamentului di Atena, dupu fănicolu feroviar cari vătămă 57 di persoane. Fură yilipsiti alumti preşcavi anamisa demonstranți și poliție, France Presse remarcânda că demonstranțălli apreasiră căpăki di cuprier și arcară cocktail-uri Molotov, kiro tu cari poliția apăndăsi cu cu gazi lăcrămoasi și grenadi paralizante. Un şingiru di protesti sfeaţiră tu dzălili ditu soni tru Gărţie, iu niifharistusearea a publiclui creasti andicra di purtaticlu haileasu a guvernului, cari easti mutrită ca hiinda la originea a fănicolui. Ma ninti, premierul grec Kyriakos Mitsotakis căftă llirtari di la fumellili a victimilor. Tru aestu kiro, autoritățile continuă cercetările tră s’apufusească cauza ali traghedie. Sâmbătă, Ministerul di Externe ali Românie spusi că anamisa di victimele accidentului fu aflatu şi un cetăţeanu român.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Niachicasearea politica di Bucuresti

    Niachicasearea politica di Bucuresti

    Convocat la căftarea a guvernului, CSAT-ul ţânut dumânică scoasi diznău tru migdani niachicăserli anamisa di prezidentul Traian Băsescu şi liderl’ii USL (la guvernari). Tema a niachicăsearil’ei eara turlia tru cari fu chivernisită acţiunea di ascâpari a supravieţuitorlor tru accidentul aviatic dit 20 di yinar, dupu cari muriră doi inşi. Prezidentul spuni că aestă nu fu coordonată aşi cum pruved reglementărli ţi suntu tru lucru tru aestu chiro şi că nu s-adră ună parei di criză la nivel central tra s-află ntrăoară loclu a epavâl’ei şi tra s-da primlu agiutor a aţilor accidentaţ. Tu kirolu anda premierlu Victor Ponta spuni că unâ parti dit borgea tră aestă situaţie u ari şeflu STS, Marcel Opriş, şeflu a cratlui easti hâzâri s-lu exonereadză pi aestu di iţi câbati. Ia ţi spuni Traian Băsescu:



    ” STS nu ari niţi echipamente tră ahtari lucru, nu ari niţi ndreptul legal s-adară ma multu andicra di ţi adră. Prit reglementărle legale, STS l’ia di pi linia di apeluri di urgenţă informaţiile di la operatorl’i di telefonie. STS ari axizearea să spună di tamam punctul dit cari s-feaţi apelu telefonic tu oara tru cari aestu apel s-faţi di pi un telefon fixu.”



    Traian Băsescu să spuni nvirinat că ari, fârâ ndriptati, impresia căţe cratlu român nu easti axi s-acţioneadzâ tru situaţii di ananghi; ama averlu easti, spuni nâs, câ distorsiun’ile suntu adrati di lideri – aluzie transparentă la opozanţâl’ii a lui poliiţ, social-democratlu Victor Ponta şi liberalu Crin Antonescu. După ţi câftă, fără hâiri, tru CSAT, demiterea a şeflui STS, Victor Ponta pari, tora, că u alâxeaşti tactica, filisindalui-si di votlu majoritar dit legislativ tra s-aibă zborlu dit soni. Ia ţi spuni Victor Ponta:



    Aapufusim câ la Biroulu Permanentu a Senatlui s-hibâ prezentat proiectul di nom prit cari, tră unâ ma bună coordonari a tutulor instituţiilor cari au borgi ti intervenţia tru situaţii di urgenţă, STS s-treacâ tru arada a Ministerlui di Interne, tru coordonarea a Departamentului tra Situaţii di Urgenţă, ahtari turlii tra s-avem unâ bună coordonaari a tutulor a aţilor cari au borgi, s-avem ună structură ma puţân birocratică şi unâ răspundiri multu limbidâ.”




    Loghic va s-hibâ s-aprukem că, duu aestu transfer, va s-hibâ alâxitâ şi cumândusearea a STS. Yisindalui fortuma a informaţiilor secreti pi cari aestu serviţu poati s-li da a politiclui tru un an electoral, opoziţia trapsi dimec un semnal di alarmă tu ligâturâ cu atea ţi numâseaşti piricl’iul tră triţearea a STS di la prezidenţil’e la guvern.




    Autor: Valentin Tigău


    Armânipsearea: Taşcu Lala


    .