Radio România Internațional

Tag: acciza

  • Măsuri pentru scăderea prețurilor carburanților și al energiei

    Măsuri pentru scăderea prețurilor carburanților și al energiei

    Liderii coaliției de guvernare de la București au convenit asupra unor noi măsuri menite să reducă facturile la gaze şi electricitate şi să ajute la calmarea puseului inflaţionist manifestat la acest început de an. Reducerea temporară cu 50% a accizei la carburanți se numără între acestea și vine în condițiile în care efectele crizei energetice se fac tot mai simțite. Calculele arată că în România ponderea combustibililor în totalul coşului de consum este de 8%, iar în cazul cetăţenilor cu venituri mici si medii această pondere poate ajunge chiar la 12%. Prin această măsură, validată marți de coaliția PSD – PNL – UDMR, prețul la pompă al motorinei și al benzinei ar urma să scadă imediat cu peste 1 leu, de la circa 7 lei/litru în prezent.

    Măsura a fost susţinută de social-democraţi, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că soluţia este menită să stopeze valul de scumpiri.

    Marcel Ciolacu: Am văzut şi noi o scumpire a barilului de petrol, dar sperăm să echilibrăm acest lucru, şi de aceea s-a venit cu propunerea de reducere a accizei. Noi vorbim de problemele pe care le au românii şi să stopăm acest val de scumpiri.


    PNL, de principiu, este de acord cu reduceri de taxe, accize, impozite şi contribuţii şi orice înseamnă reducerea poverii fiscale – spune și liderul liberal, Florin Cîţu. El a menţionat că susţine măsura convenită, dar atrage atenţia că dacă nu scade preţul la pompă, cineva trebuie să îşi asume.

    Florin Cîţu: Să vedem analizele Ministerului Finanţelor. Scenariile pe care le prezintă – din punctul meu de vedere – sunt optimiste. Eu sper că nu sunt prezentate doar aşa, să mai împuşcăm un iepure, să spunem facem această măsură, pentru că ea costă 3-4 miliarde de lei.


    Pentru următoarele 6 luni, pentru benzina şi motorina standard, prin renunţarea la jumătate din valoarea accizelor la combustibili, statul român renunţă la încasarea unor venituri, iar cetăţenii şi toate companiile care deţin parcuri de autovehicule comerciale scăpă de marea povară a costurilor cu care se confruntă acum.

    În perioada imediat următoare, vor avea loc discuţii cu Comisia Europeană şi cu marile companii distribuitoare de carburanţi pentru ca preţurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toţi consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

    Liderii coaliţiei de guvernare au decis, de asemenea, să aplice şi în luna aprilie ordonanţa de urgenţă care plafonează şi compensează facturile la energie electrică şi gaze naturale.




  • Jurnal românesc – 30.12.2014

    Jurnal românesc – 30.12.2014

    De la 1 ianuarie, toate pensiile vor fi indexate cu cinci procente, a amintit ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb. Ea a mai spus ca ministerul său şi cel de Finanţe lucrează, în prezent, la o măsură prin care, în plus, ar putea fi majorate pensiile mici. Declaraţiile au fost făcute la întâlnirea pe care Rovana Plumb şi ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, au avut-o, la Cluj, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi pensionarilor şi cu şefi de deconcentrate.




    Fermierii români vor plăti doar 21 de euro pentru acciza la tona de motorină, diferenţa urmând să fie subvenţionată de stat, oricare ar fi nivelul accizei pentru acest tip de combustibil. Guvernul a aprobat, luni, o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură. Potrivit ministrului agriculturii, Daniel Constantin, pentru perioada 2015 — 2020, este nevoie de circa 700 de milioane de lei. În bugetul pe anul viitor, sumele aferente sunt prevăzute. Ca în fiecare an, în cazul în care solicitările vor fi mai mari, prin rectificare bugetară, vor fi completate sumele necesare, a precizat ministrul Constantin.




    La finele anului 2015, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) vor atinge active de circa 26,3 miliarde de lei. Potrivit unor calcule estimative, Pilonul II va totaliza aproximativ 25 miliarde de lei. În 2015, începând cu luna martie, cota de contribuţie pentru Pilonul II va fi majorată de la 4,5 la 5 puncte procentuale.




    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a semnat decretul privind numirea general-locotenentului Nicolae-Ionel Ciucă în funcţia de şef al Statului Major, de la 1 ianuarie. Comandant al primului batalion romanesc trimis în Afganistan, în 2002, Ciucă îl inlocuieşte pe generalul Ştefan Dănilă, al cărui mandat se încheie. Tot luni, şeful statului a semnat decretul privind rechemarea ambasadorului României în Germania, Lazăr Comănescu, fost ministru de externe, în 2008.




    Simularea evaluării naţionale pentru elevii din clasa a VIII-a va avea loc între 23 -25 februarie 2015, potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei. Pe 23 februarie, elevii vor susţine proba la Limba şi literatura română, iar, pe 24 februarie, pe cea la Matematică. Pe 25 februarie este programată proba la Limba şi literatura maternă. Rezultatele simulării la evaluarea naţională vor fi anunţate pe 6 martie.

  • Efectele creşterii acizei la combustibili

    Efectele creşterii acizei la combustibili

    Prevăzută iniţial să se aplice de la 1 ianuarie şi amânată în urma opoziţiei preşedintelui Traian Băsescu, majorarea accizei la carburanţi, cu 7 eurocenţi pe litru, a intrat în vigoare la începutul acestei luni.



    Un prim efect – creşterea cu circa 0,4 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi kerosen. Transportatorii rutieri vor primi, însă, înapoi patru din cei şapte eurocenţi, după ce Executivul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă de urgenţă în acest sens. Măsura îi vizează pe cei care transportă mărfuri, persoane, dar şi Poşta Română, banii ar urma să fie decontaţi în baza unei facturi pentru combustibilul cumpărat, iar sumele vor fi returnate trimestrial.



    Premierul Victor Ponta a explicat: Schema pe care am adoptat-o este în baza unui regulament european care este aplicat în 6 ţări deja şi care prevede posibilitatea acordării acestei rambursări, acestei părţi din acciză, ca schemă de ajutor de stat pentru transportatorii licenţiaţi.”



    Şi fermierii vor beneficia de ajutor de la stat la achiziţionarea motorinei folosite în agricultură. De la 1 aprilie, pentru aceştia este prevăzută decontarea a aproape 1,8 lei/litru, iar ministrul de resort, Daniel Constantin, spune că astfel va fi acoperită supra-accizarea combustibililor.



    Măsura de a returna transportatorilor rutieri o parte din bani îi nemulţumeşte, însă, pe cei feroviari. Ei nu beneficiază de această compensare şi se plâng că li se accentuează problemele financiare. Numai CFR Călători consumă anual între 50 şi 55 mii de tone de combustibil – a afirmat pentru Radio România fostul director al companiei, Ştefan Roşeanu: Ajungem ca în perioada următoare să retragem alte trenuri din circulaţie pe fondul îngreunării situaţiei financiare şi, în final, un bun samaritean cu microbuzul sau cu autobuzul de pe o linie paralelă să introducă un alt autobuz în locul trenului.”



    Asociaţia Transportatorilor Feroviari din România crede că această discriminare evidentă dintre transportul feroviar şi cel auto este amplificată de perceperea taxei de drum, care din anul 2005 a fost introdusă în acciza pentru motorina utilizată de locomotivele transportatorilor feroviari. Indirect, prin plata acestei accize, sistemul de transport feroviar a ajutat la construirea şi modernizarea autostrăzilor şi drumurilor naţionale care sunt folosite de principalul concurent – transportul auto, amintesc transportatorii feroviari. Potrivit asociaţiei lor, în unele ţări din UE această taxă este returnată sau nu se percepe operatorilor de transport feroviar, iar în state care încurajează transporturile ecologice se impun taxe suplimentare pe km parcurs pentru traficul auto.

  • Noi majorări de preţuri şi acciză pe benzină

    Noi majorări de preţuri şi acciză pe benzină

    A doua lună a primăverii calendaristice a dezgheţat preţurile la gaze naturale, carburanţi şi ţigări. Toate majorările intrate în vigoare la 1 aprilie erau, însă, anunţate. Astfel, tariful gazelor naturale a crescut cu 2% pentru consumatorii casnici, creştere conformă calendarului de liberalizare. Fumătorii vor plăti cu până la 50 de bani mai mult pentru un pachet cu ţigări, pentru că s-a majorat acciza impusă vânzărilor de ţigarete. Scade, în schimb, valoarea facturii telefonului mobil, deoarece se reduc semnificativ tarifele de interconectare, ceea ce face mai ieftine convorbirile de pe o reţea pe alta.



    Cea mai controversată majorare este cea intervenită la carburanţi, provocată de aplicarea unei accize suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil. Conform calculelor teoretice – confirmate, parţial, de preţurile afişate, deja, la unele benzinării – supraaccizarea a condus la o creştere medie a preţului la pompă de circa 40 de bani pe litru.



    Preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai vocal oponent al acestei măsuri, motivată de guvern prin nevoia menţinerii unui deficit bugetar rezonabil, aşa cum s-a angajat prin acordul preventiv încheiat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Opoziţia preşedintelui a fost fermă şi a mers până aproape de blocarea acordului, ceea ce nu s-a întâmplat, totuşi, pentru că executivul a acceptat să introducă acciza la combustibili abia la 1 aprilie, deci cu trei luni mai târziu decât era prevăzut iniţial.



    Traian Băsescu are argumente împotriva acestei măsuri, iar cel mai solid provine din experienţă. De regulă, orice majorare a preţului carburanţilor a provocat creşteri ale costurilor tuturor produselor care implică transport auto. Acest lucru va genera, în opinia preşedintelui, o suferinţă inutilă pentru economie şi populaţie.



    Premierul Victor Ponta dă asigurări că banii pe care supraacciza îi va aduce la buget vor fi folosiţi pentru cofinanţarea viitoarelor mari proiecte de autostrăzi. Beneficiile pe termen lung ar consta în reducerea perioadei de deplasare, a consumului de carburant şi a costurilor de întreţinere a maşinilor, anticipează primul ministru. Sub presiunea transportatorilor români, care se temeau că acciza suplimentară la motorină îi va scoate în tuşă în competiţia cu străinii şi le va demola afacerile, guvernul a stabilit că le va returna acestora 4 din cei 7 eurocenţi plătiţi în plus pe litrul de carburant.



    Contestatarii accizării suplimentare rămân pe poziţii. PDL, de opoziţie, spune că, într-o perioadă în care preţul petrolului a scăzut, carburanţii devin mai scumpi în România decât în Austria sau Germania. Şi PDL este acuzat, însă, de Victor Ponta că, în cei trei ani şi jumătate în care a guvernat, preţurile carburanţilor au crescut cu minim 70%.

  • Acordul România – FMI, în grafic

    Acordul România – FMI, în grafic

    Reunit miercuri, conform calendarului anunţat, boardul FMI a aprobat prima şi a doua evaluare din noul acord stand-by încheiat în toamna anului trecut cu România. Instituţia financiară pune, astfel, la dispoziţia Bucureştiului încă aproape 440 de milioane de euro, resursele totale care pot fi accesate în cadrul acordului ajungând la peste 650 de milioane de euro.



    Acordul în derulare cu FMI şi UE este în valoare de 4 miliarde de euro, bani despre care autorităţile române spun, însă, că nu intenţionează să-i acceseze, scopul înţelegerii fiind de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare. Decizia de miercuri survine după ce, la ultima misiune a FMI la Bucureşti, încheiată la începutul lunii februarie, şeful delegaţiei, Andrea Schaechter, preciza că România a îndeplinit toate criteriile convenite, cu excepţia celui privind reducerea arieratelor, adică a datoriilor companiilor cu capital de stat, pentru ultimul trimestru al anului trecut. Ca răspuns, Executivul român s-a angajat să achite total sau parţial datoriile companiilor feroviare şi rutiere şi să treacă în insolvenţă sau chiar în lichidare alte societăţi mai mici cu pierderi şi datorii istorice.



    Potrivit directorului general adjunct al FMI şi preşedinte interimar, David Lipton, România a făcut progrese în cadrul acordului preventiv, dar economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri. De aceea, punerea în practică a programului cu fermitate este esenţială pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice în acest an electoral. Lipton apreciază că ţinta de deficit bugetar în 2014 ar mai putea fi ajustată şi insistă, în acelaşi timp, pentru o mai mare absorbţie a fondurilor europene. Printre priorităţi trebuie să rămână o mai bună colectare a veniturilor şi implementarea unui sistem de control al cheltuielilor.



    Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%. Executivul va pregăti şi o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor şi şi-a propus ca în a doua parte a acestui an să aplice o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale.



    Discutarea la pachet a două evaluări nu este ceva neobişnuit în practica relaţiilor FMI cu ţările membre şi a fost determinată, în acest caz, de refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a semna scrisoarea de intenţie a autorităţilor române, din cauza prevederii privind introducerea accizei suplimentare la combustibili.



    Premierul Victor Ponta a precizat că acciza la combustibili se va aplica de la 1 aprilie, dar a subliniat că se vor lua măsuri fiscale care să păstreze competitivitatea transportatorilor români şi să combată concurenţa neloială.

  • Bugetul 2014 a fost promulgat

    Bugetul 2014 a fost promulgat

    Falia comunicaţională dintre preşedinte şi primul ministru ameninţa să ducă România într-un blocaj. Conştienţi de acest pericol, cei doi au purtat, miercuri, o discuţie decisivă asupra bugetului de stat pe 2014, mai exact asupra controversatei accize suplimentare la carburanţi pe care executivul dorea să o introducă de la 1 ianuarie. În cele din urmă, compromisul a devenit posibil. Cabinetul Ponta a amânat cu trei luni aplicarea accizei, iar preşedintele a dat undă verde bugetului. Pentru premier, soluţia găsită este salutară. Victor Ponta: Un mic compromis, pentru a avea buget şi pentru a putea, de la 1 ianuarie, să plătim pensiile, să plătim salariile la medici, să dăm drumul la subvenţii, la toate lucrurile importante pe care ni le-am propus. Cred că, până la urmă, este un sacrificiu care merită făcut şi măcar să se dovedească că nu aveam nevoie de banii din acciză. Dacă va fi aşa, va fi cu atât mai bine”.



    Acciza suplimentară la carburanţi este contestată nu doar de preşedinte, care o vede drept o piedică în calea revigorării economiei şi o povară pentru populaţie, ci şi de transportatorii rutieri, primii afectaţi direct de creşterea preţului la carburanţi.



    Traian Băsescu a explicat că doreşte ca executivul să renunţe cu totul la această acciză, a cărei acceptare de către guvern o consideră o eroare în negocierile cu FMI Comisia Europeană. Traian Băsescu: Sunt convins că taxa poate fi evitată complet şi acesta va fi obiectivul meu în discuţiile cu FMI-ul şi cu UE din luna ianuarie eu nu voi valida nicio scrisoare către boardul FMI-ului în care se pune problema creşterii taxelor pe combustibili”.



    Traian Băsescu a precizat că lipsa accizei înseamnă o pierdere de doar 600 de milioane de lei(circa 140 de milioane de euro) la bugetul de stat, bani care, a sugerat preşedintele, ar putea fi luaţi, de exemplu, de la Ministerul Dezvoltării sau din impozitarea suplimentară pe gaze. Preşedintele spune că micşorarea evaziunii fiscale şi renunţarea definitivă la taxarea suplimentară a carburanţilor vor crea premizele reducerii CAS (contribuţia de asigurări sociale), cerută de companii şi promisă de guvern.



    Noua acciză la carburanţi era, în viziunea arhitecţilor bugetului, obligatorie pentru susţinerea bugetului şi menţinerea lui în deficitul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile creditoare internaţionale. Bugetul este construit pe o creştere estimată de 2,2% din PIB, o inflaţie de 2,4 procente şi un curs euro/leu de 4,45.

  • Politica românească şi relaţiile cu FMI

    Politica românească şi relaţiile cu FMI

    Istoricul, şi aşa aglomerat, al disputelor între alianţa de centru-stânga aflată la guvernare în România, USL, şi şeful statului, Traian Băsescu, s-a îmbogăţit cu un nou capitol. Zona economico-financiară, aceeaşi în care înalţii responsabili români, oricare ar fi numele lor, au avut prestaţii îndoielnice în ultimii patru ani, pe fondul crizei, a devenit teatrul unor veritabile contre politice. De această dată, în centrul luptei dintre Palate, cum s-a împământenit meciul prelungit între Guvern şi Preşedinţie, se află chiar acordul cu trioul creditorilor internaţionali ai ţării, FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.



    Fitilul care a aprins discuţiile despre acord a fost anunţul preşedintelui că refuză să-şi pună semnătura, absolut obligatorie, prin protocol, pe memorandumul cu FMI. El şi-a motivat decizia prin majorarea, stipulată în document, cu 7 eurocenţi a accizei per litru de carburant, majorare pe care Guvernul vrea s-o aplice de la 1 ianuarie 2014. În opinia preşedintelui, această măsură, pe care a mărturisit că doreşte s-o blocheze prin nepromulgarea Legii bugetului, va fi urmată de scumpiri în cascadă.



    În plus, şeful statului a afirmat că, prin prezentul acord preventiv, care rămâne, încă, în vigoare, România nu depinde, de facto, de tranşele instituţiilor financiare internaţionale, aşa că, susţine el, Executivul poate renegocia cu uşurinţă termenii înţelegerii. Previzibil, anunţul său a fost însoţit de riposte dure ale Guvernului. Cheia-sol pe portativul reacţiilor stârnite de poziţia preşedintelui a fost declaraţia pe care a dat-o chiar premierul Victor Ponta.



    Şeful statului este lipsit de discernământ, iar gestul său este o dovadă clară de iresponsabilitate, a apreciat premierul, care, fără ezitări, a spus, cu subiect şi predicat, că “România nu mai are acord cu FMI”. Ulterior acestui anunţ alarmist, lucrurile au fost nuanţate şi clarificate. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat ca acordul rămâne valabil, însă nu este operaţional. El a reamintit că rezultatele negocierii ar fi urmat să fie validate de boardul FMI pe 18 decembrie, pentru ca, ulterior, României să-i fie pusă la dispoziţie prima tranşă, de circa 170 de milioane de euro, din pachetul financiar.



    În lipsa unei întelegeri ferme cu FMI, consideră analiştii economici, România riscă să nu se mai poată împrumuta la dobanzi mici de pe hipersensibilele pieţe financiare internaţionale. Acordul României cu creditorii săi externi, al treilea din ultimii patru ani, este în valoare totală de circa 5 miliarde de euro şi acoperă perioada 2013 — 2015. Banii nu sunt accesaţi, însă, decât în situaţii limită, la cererea autorităţilor române.