Radio România Internațional

Tag: accize

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA – Premierlu român Nicolae Ciucă lli-asiguripsi bănătorlli a lui, tru contextul a crizăllei ditu Ucraina, că fură loati tute misurle instituționale ananghisiti, tru simfunie cu apofasili Consiliului Superior di Apărare. El exighisi că aesti jgllioati fură fapti tru coordonare cu aliațlli NATO și statele membre UE. Premierlu Ciucă lă căftă a miniștrilor cu atribuții tru domeniu s’monitorizeadză ma largu situația și s’lucreadză coordonat și cu ngătanu. Tru altă aradă di idii, Senatul și Camera a Diputațlor di București va s’adună tu andamasi comună pe 1 di marţu, tră s’adopta ună diclarație politică tră agiutorlu integritatillei teritoriale, suvearanitatillei și indipendințăllei Ucrainăllei Cristian Chirtes, prezidintulu Comisiillei Permanente Mixte a Camerăllei Diputatlor si Senatlui tră exercitarea controlui parlamentar tra activitatea Serviciului Roman di Informatii (SRI), spusi ca situatia securitatillei Româniillei ditu perspectiva borgilor legale a Serviciului Român di Informaţii (SRI) easti stabil. El nica spusi că, tru contextul a crizăllei ucrainene, criscură atacurile cibernetice tru infrastructura critică, a ministerelor și agențiilor ditu România.



    SANCȚIUNI — Statele Unite adoptară marță aţea ţi prezidintulu american Joe Bidin u număsi prima tranșă” di sancțiuni, ca apandisi la pricunuștearea di către Rusia a ripubliţlor separatiste ditu Ucraina. Tăllemu a guvernului ali Rusie finanțele occidintale”, spusi Bidin, adăvgânda că sancțiunile mutrescu și elitele ruse și membrilli a familiiloru aluştoru. Lidirul di Casa Albă spusi ti ateali ditu soni evenimenti ca suntu ahurhita a invaziillei aruse și dimăndă că un batalion american și ma multe F. -35 di avioane di alumtă va s’hibă disvărtiti stămâna aesta tru regiunea Baltică și Europa di Est. El spusi, ama, că mută trupe și echipamente suplimentare tră a s’anvărtuşeadză” aliațllii SUA ditu națiunile baltiţi di pi flancul estic al NATO, ama spusi limbidu că aeșţă nu va s’hibă aclo tră s’alumta contra Rusiillei.” Casa Albă dimăndă că un summit Bidin — Putin, ună inițiativă franceză aprukeată inițial tru prinţipiu di aţelli doi lidiri ninti di pricunuștearea di cătră Rusia a ripubliţlor separatiste, easti exclusă.



    APOFASI. a di lucru di adză, ună apofasi mutrinda organizarea și funcționarea-a Comisiillei di Monitorizare a Planlui Național di Recuperare și Reziliență (PNRR). Instituția responsabilă cu implementarea reformelor și băgarea tu lucru a obiectivelor asumate tru cadrul a PNRR easti Ministerul a Investițiilor și Proiectelor Europene, cari va s’monitorizeadză băgarea tu practico a reformelor și investițiilor pruvidzute tru PNRR cu agiutorlu a ONG-urilor, sindicatelor, patronatele si structurile administratiei publiţi locale.



    INFLAȚIA – Rata anuală a inflației tru UE criscu tru yinaru până la 5,6%, di la 5,3% tru andreu 2021, uidisitu cu datili dimăndati public di Eurostat ñiercuri. Statul membru cu nai ma mări rate ale inflație suntu Lituania (12,3%), Estonia (11%) și Cehia (8,8%). Andicra di situația ditu andreu 2021, rata anuală a inflației tru protlu mesu a anlui 2022 scădzu tru 8 state membre și criscu tru 19 di văsilii, inclusiv România, di la 6,7% la 7,2%. România easti pi loclu 11 ​​tru arada-a țărilovăsiliiloru cu nai ma mări rate anuale a inflațiillei. Văsiliili cu nai ma ñiţ rate anuale di inflație sunt Franța (3,3%), Portugalia (3,4%) și Suedia (3,9%).






    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Creşterea preţului carburanţilor, în discuţie

    Creşterea preţului carburanţilor, în discuţie

    Deşi au fost convocaţi pentru o sesiune extraordinară, deputaţii şi senatorii români nu s-au înghesuit să vină pentru a dezbate ordonanţele de urgenţă adoptate, săptămâna trecuta, de Guvernul condus de social democratul Mihai Tudose. Actele normative pentru care a fost organizată sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează, între altele, majorarea pensiilor de serviciu în funcţie de coeficientul de inflaţie, plafonarea la 8.500 de lei lunar a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, creşterea cu 10% a salariilor poliţiştilor şi cu 15% a personalului civil din MApN.



    Pe de altă parte, Guvernul are în vedere modificarea Codului Fiscal. Este propusa, între altele, creşterea accizelor la carburanţi, masură care ar duce la revenirea la preţul de la sfârşitul anului 2016. Potrivit unui proiect de ordonanţă, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8%, de la 1 septembrie. Autorităţile argumentează că au scăzut încasările, iar preţurile din România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană.



    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cărui formaţiune politică — ALDE – este la guvernare împreună cu PSD, consideră că majorarea euroaccizei nu se va resimţi decât într-o foarte mică măsură în preţul la pompă: “În momentul de faţă, taxele pe carburant practic nu sunt plătite de companii, companiile nu fac decât acest oficiu de a factura la consumatorul final şi varsă sumele respective în contul statului. Aşa se întâmplă peste tot, şi în România şi în alte ţări. Această majorare a euroaccizei nu se va resimţi decât într-o foarte mică măsură, nesemnificativă în preţul la pompă.”



    Majorarea preţului la carburanţi nu este văzută, însă, cu ochi buni de opoziţie. Liberalii atrag atentia că vor creşte preţurile şi tarifele la toate bunurile şi serviciile. Ludovic Orban, preşedintele PNL: “Pentru a face faţă la majorările salariale şi la majorările de pensii fără suport în realitate economică, guvernul Tudose ia doar măsuri care duc la distrugerea economiei româneşti. Intenţia guvernului de a majora accizele pe combustibil va duce la creşterea preţurilor şi tarifelor la toate bunurile şi serviciile, ca urmare a creşterii costurilor cu combustibilul.”



    La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că o eventuală majorare a accizelor la carburanţi va determina creşterea ratei inflaţiei. Si Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România critică intentia Guvernlui. Organizaţia atrage atenţia că circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internationali de pe teritoriul României s-ar putea reorienta în afara ţării, ceea ce ar avea un impact dezastruos asupra bugetului de stat. De asemenea, transportatorii rutieri sugerează statului să restituie TVA-ul uşor şi predictibil românilor şi străinilor, astfel încât să atragă consum de carburant şi să colecteze aceeaşi acciză, dar de la un volum mai mare.

  • Jurnal românesc – 23.02.2015

    Jurnal românesc – 23.02.2015

    O delegaţie parlamentară a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării se află într-o vizită de lucru, la Madrid, până pe 25 februarie. Deputaţii români au programate întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din Spania, cu responsabilii amabasadei, consulatului şi Institutului Cultural Român din capitala spaniolă, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale responsabile cu politicile pentru imigraţie. Vizita are drept scop intensificarea contactelor parlamentare bilaterale în contextul actual al problemelor cu care se confruntă comunitatea de români din Spania, una dintre cele mai importante alături de cea din Italia.



    În România, taxa pe valoare adăugată ar putea scădea cu 4 puncte procentuale chiar de anul acesta. La fel şi accizele pentru unele produse, a declarat ministrul de finanţe, Darius Vâlcov. Guvernul a lansat în dezbatere publică un nou proiect de cod fiscal ce include o reducere semnificativă de taxe şi impozite si care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Acesta prevede reducerea TVA, de la 24, la 20%, iar pentru carne, fructe şi legume, la 9%. Totodata, scad contribuţiile pentru asigurări sociale şi cota unica de impozitare. In plus, Executivul vrea să reducă şi accizele la carburanţi şi alcool, sa elimine impozitele pe construcţii şi dividende si sa taxeze diferentiat microintreprinderile. Opoziţia consideră însă că proiectul nu este credibil pentru că vine din partea PSD (la guvernare) care, în opinia PNL, a sufocat până acum mediul de afaceri.



    Câteva sute de români stabiliţi în Marea Britanie au protestat duminică la Londra, în faţa sediului postului TV Channel 4, nemulţumiţi de modul în care jurnaliştii acestei televiziuni au prezentat comunitatea românească. “Protestul tăcerii” a avut loc după difuzarea la începutul săptămânii a unui prim episod al controversatului documentar “Sosesc românii”, care prezinta poveştile a trei români de etnie romă care trăiesc în Marea Britanie la limita sărăciei, fără un loc de muncă stabil si fără a se integra. MAE român a subliniat, că acest episod nu este reprezentativ pentru comunitatea românească din această ţară. Ambasada României la Londra a transmis o scrisoare producătorului emisiunii, în care şi-a exprimat “surprinderea şi dezamăgirea” cu privire la conţinutul mesajului de promovare care nu reflectă imaginea corectă a comunităţii de români din Marea Britanie.



    650 de militari din Grupul Românesc de Operaţii Speciale au plecat în teatrul de operaţiuni din Afganistan. Începând cu 1 martie, în următoarele şase luni, ei vor executa misiuni de consiliere a forţelor de securitate afgane, în cadrul misiunii NATO. Totodată, militarii români vor asigura şi paza bazei aeriene Kandahar. România se alătură astfel altor state care vor continua să asiste forţele de securitate afgane, după ce, în 2014, NATO şi SUA şi-au retras trupele din această ţară, unde au participat la războiul împotriva talibanilor timp de 13 ani.



    România asigură 4% din întreaga producţie agricolă a UE, situându-se pe locul 8 după Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda şi Polonia, ţări ale căror sectoare agricole produc peste 10 miliarde de euro anual. Potrivit datelor publicate de Eurostat, organismul de statistică al Comisiei Europene, trei sferturi din producţia agricolă a României este vegetală, în timp ce, la nivelul întregii Uniuni Europene, culturile de cereale, fructe şi legume reprezintă doar puţin peste 50%. În privinţa ponderii produselor de origine animală, respectiv carne şi lapte, România este sub media europeană. Acelaşi studiu mai arată că România se situează pe primul loc în UE după contribuţia culturilor de câmp la totalul producţiei agricole, urmată de Grecia, Bulgaria şi Croaţia.

  • Propuneri guvernamentale de relaxare fiscală

    Propuneri guvernamentale de relaxare fiscală

    România a rămas ţara europeană cu una dintre cele mai
    reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de sub 32%. Colectarea veniturilor
    bugetare a rămas şi anul trecut la un nivel modest. Guvernele din ultimul
    deceniu au avansat diferite proiecte pentru majorarea veniturilor prin
    îmbunătăţirea colectării taxelor, dar toate au rămas doar la nivel declarativ. Miercuri, Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare
    fiscală, care ar urma să intre în vigoare începând cu 2016. Reducerea TVA, scăderea
    contribuţiilor pentru asigurări sociale şi a cotei unice de impozitare sunt
    doar câteva dintre cele peste 600 de modificări incluse în noile coduri Fiscal
    şi de Procedură fiscală.

    În ceea ce priveşte reducerea TVA, acum de 24%,
    aceasta ar urma să fie făcută în două etape: cu 4% de anul viitor şi cu alte 2%
    din 2018. Pentru produsele alimentare de bază – carne, peşte, legume şi fructe
    – proiectul prevede TVA de 9% începând din 2016, atât cât este în prezent
    pentru pâine şi produse de panificaţie. Pe de altă parte, din 2017 CAS va fi
    7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în prezent, iar pentru angajator, 13,5%,
    faţă de 15,8% acum. Ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, susţine că reducerea
    presiunii fiscale va încuraja participarea cu forme legale pe piaţa muncii.

    Darius Vâlcov: Sistemul românesc de impozitare a muncii acţionează ca un
    factor descurajator. Astăzi, aproximativ 73% plătim taxe asimilate unui
    angajat. Pentru angajarea investiţiilor, guvernul propune eliminarea
    impozitelor pe construcţii şi a celui pe dividende. În plus, va fi păstrată
    cota unică de impozitare şi va fi chiar scăzută la 14%, din 2019. Ministerul
    Finanţelor propune şi o reducere a accizelor, din 2016, la motorină cu 20%, la
    benzina fără plumb cu 18,6%, iar la bere cu peste 15%. Mai mult, pentru produse
    precum cafea, bijuterii, autoturisme de peste 3.000 de centimetri cubi, acciza
    ar urma să fie eliminată.

    Pe de altă parte, potrivit noului Cod Fiscal, toate
    persoanele care realizează venituri vor fi obligate să plătească contribuţii
    sociale şi de sănătate, iar impozitele pentru microîntreprinderi, locuinţe şi terenuri vor creşte. Noul proiect fiscal este caracterizat de specialişti
    ca fiind revoluţionar, dar deja au apărut unele critici. Consiliul
    Fiscal atrage atenţia că aceste schimbări, în special cele privind reducerile
    de TVA, au un efect puternic negativ asupra încasărilor bugetare. Şi opoziţia
    consideră că această relaxare fiscală nu este credibilă, în condiţiile în care,
    PSD, la guvernare, a introdus taxe noi, a sufocat mediul de afaceri şi a redus
    puterea de cumpărare a românilor.

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu susţine că partidul
    său va propune o regândire din temelii a sistemului fiscal, astfel încât mediul
    de afaceri să asigure o creştere economică anuală de minimum 5 procente. Noul Cod Fiscal va fi, timp de de o lună, în dezbatere
    publică, după care va fi înaintat parlamentului.

  • Decizii economice la sfârşit de an

    Decizii economice la sfârşit de an

    După efervescenţa creată de alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, agenda de la Bucureşti este dominată acum de chestiunile economice. Negocierile-maraton purtate timp de câteva zile de autorităţile române cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale creditoare au făcut lumină asupra unor indicatori importanţi în stabilirea bugetului pe 2015. Între aceştia — nivelul deficitului, convenit la 1,83% din Produsul Intern Brut, mai mare chiar decât ţinta de 1,4% pe care executivul român şi-o propusese. Bucureştiul a pledat şi pentru reducerea cursului la care vor fi calculate accizele în 2015, dar fără succes. Fondul Monetar Internaţional a insistat că este bine să existe un excedent de venituri la buget. În consecinţă, accizele vor fi calculate la fel ca anul acesta, la un curs de 4,73 lei pentru un euro.



    Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a precizat şi că, prin modificarea de către guvern a Codului Fiscal, nivelul accizelor va fi exprimat în lei începând de anul viitor, iar din 2016 va fi actualizat, anual, cu rata inflaţiei: Am mers după o metodologie de calcul preferată de mult mai multe ţări din Uniunea Europeană şi considerăm că întotdeauna trebuie să ne raportăm la leu şi nu la euro, şi la inflaţie, făcând acea medie, cum s-a mers până acum. Deci, practic, nu s-a schimbat decât metodologia de calcul, nu ne-am raportat la un nivel al euro diferit. Tocmai s-au încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi, împreună, am stabilit acest nivel. A fost o propunere din partea noastră să discutăm despre alt nivel. Nicio propunere discutată cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană nu privea majorarea, ci întotdeauna am vorbit de un nivel mai redus, dar, aşa cum am convenit, după ce vom vedea execuţia în ceea ce priveşte veniturile pentru anul viitor vom putea să venim cu astfel de măsuri, de micşorare a nivelului, inclusiv la accize, pentru că, până acum, discuţiile, în special s-au axat pe reducerea TVA-ului.”



    În opinia lui Darius Vâlcov, acordul cu Fondul Monetar Internaţional va fi finalizat în septembrie, anul viitor, dar nu va mai fi prelungit. Ministrul pentru Buget a precizat că România are un fond de rezervă (buffer) de 9,25 miliarde de euro, care ar permite statului, într-o situaţie ipotetică de criză economică severă, să îşi acopere pe o perioadă de 6-7 luni toate obligaţiile financiare pe care le are faţă de cetăţeni, precum salarii sau pensii, fără să se împrumute.

  • Noi măsuri economice

    Noi măsuri economice

    Sosită pe 21 ianuarie, o misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află în România până pe 5 februarie, pentru evaluarea acordului stand-by de tip preventiv încheiat toamna trecută. Au fost discuţii la Preşedinţie, Guvern şi Ministerul de Finanţe, cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la Banca Naţională a României şi cu organizaţii sindicale.



    În vizor: priorităţile reformelor economice şi cadrul legislativ cu impact asupra economiei ţării. Mărul discordiei îI constituie introducerea unei acize suplimentare la carburanţi, dorită de creditorii internaţionali şi de premierul Victor Ponta, dar respinsă categoric de preşedintele Traian Băsescu. În decembrie, acesta mergea până la a ameninţa că, dacă măsura va fi implementată, nu va semna memorandumul cu FMI.



    Iniţial prevăzută pentru 1 ianuarie, creşterea accizei a fost, prin urmare, amânată de Guvern cu trei luni, însă primul-ministru Victor Ponta a anunţat că e imposibil să renunţe complet la ea: Nu se poate. Asta i-au spus şi cei de la FMI preşedintelui. Şi Comisia Europeană, şi Fondul Monetar au spus foarte clar că nu se poate redeschide bugetul şi, de altfel, nici nu intenţionăm să o facem.



    Traian Băsescu susţine, în schimb, că, majorarea accizei ar duce la creşterea preţurilor şi a inflaţiei.



    În consecinţă, preşedintele şi rivalul său politic, premierul Ponta, trebuie să ajungă la un compromis cu privire la propusa taxă suplimentară pe combustibil agreată de FMI, de care depinde continuarea acordului stand-by de 4 miliarde de euro. Sigur, Executivul de la Bucureşti nu are intenţia să folosească suma prevăzută de acord, dar acesta este o ancoră de credibilitate pentru investitorii străini, în contextul în care, în ultimii cinci ani, România a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar şi să implementeze reformele promise în baza acordului anterior din 2009.



    Pe lângă subiectul accizei, misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a abordat, la Bucureşti, şi situaţia întreprinderilor cu capital de stat monitorizate. S-a discutat şi despre provocările din sectorul financiar-bancar, inclusiv despre problema creditelor neperformante şi a modalităţilor posibile de impulsionare a creditării. Sindicatele au propus delegaţiei FMI desfiinţarea cotei unice de impozitare şi introducerea impozitării diferenţiate.



    În plus, reprezentanţi ai Consiliului Investitorilor Români au propus, între altele, reformarea sistemului de încasare a contribuţiilor de asigurări sociale, revenirea TVA de la 24 la 19%, TVA redus pentru alimentele de bază şi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit.

  • Divergenţe privind bugetul de stat

    Divergenţe privind bugetul de stat

    Întâlnirea de marţi dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, menită să identifice o soluţie agreată în privinţa valorii accizei la combustibil, a rămas fără rezultat. Cei doi au rămas pe poziţii diametral opuse — şeful statului insistă că sumele colectate la buget prin creşterea cu 7 eurocenţi a accizei la combustibil ar putea fi folosite în scop electoral, iar premierul aminteşte că această măsură a fost deja convenită cu instituţiile creditoare internaţionale.



    Uzând de procedurile constituţionale, Traian Băsescu a anunţat că va trimite Legea bugetului pentru anul viitor parlamentului spre reexaminare cu propuneri precise de unde să fie reduse alocările, astfel încât să se menţină deficitul convenit cu instituţiile financiare, fără a fi nevoie de majorarea accizei la combustibil. Potrivit preşedintelui, la Ministerul Dezvoltării Regionale există o repartizare bugetară în exces, la fel ca şi la capitolul Serviciul datoriei”: Eu îmi fac datoria morală, ca preşedinte, văzând că pe spinarea românilor se acumulează în bugetul de stat bani pentru clientela politică. Dar nu voi putea să am decât acţiunile legale, adică să trimit bugetul înapoi la parlament şi, eventual, dacă vor fi situaţii de neconstituţionalitate, să-l atac şi la Curtea Constituţională. Dar atât. Eu nu pot impune prin alte mijloace guvernului şi să renunţe la ordonanţa de urgenţă prin care a modificat Codul Fiscal



    Premierul Victor Ponta a catalogat, la rândul său, atitudinea preşedintelui ca fiind inflexibilă: Preşedintele va retrimite legea, o va contesta la Curtea Constituţională. Speranţa şi rugămintea mea au fost totuşi ca aceste proceduri pe care de altfel domnia-sa a recunoscut că nu le-a folosit niciodată nici un preşedinte în 23 de ani – dar, mă rog, asta e, trebuie să trăim şi această premieră – rugămintea să le facă totuşi într-un termen rezonabil, în aşa fel încât să putem până la 1 ianuarie să avem buget. Nu mi-a garantat nici că da, nici că nu.”



    În opinia analistului economic Aurelian Dochia, ambele metode, cea propusă de Guvern cât şi cea sugerată de preşedinte, de reducere a cheltuielilor şi renunţare la creşterea de taxe, sunt fezabile. Până la urmă, spune Dochia, este vorba de o opţiune politică, pentru că din punct de vedere tehnic întotdeauna există alternative la construcţia bugetară.



    Deocamdată, divergenţele s-au repercutat în creşterea cursului valutar.

  • Prima rectificare bugetară din 2013

    Prima rectificare bugetară din 2013

    După ce a primit acordul creditorilor internaţionali, guvernul de la Bucureşti, condus de social-democratul Victor Ponta, a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, în condiţiile în care prognoza de creştere economică a fost revizuită în sens pozitiv, la 2%. Astfel, Ministerele Sănătăţii, Dezvoltării Regionale, Justiţiei şi Direcţia Naţională Anticorupţie vor beneficia de alocări suplimentare, iar cele mai mari sume se taie de la Ministerele Muncii şi Transporturilor, dar şi de la Secretariatul General al Guvernului.



    Această măsură nu surprinde, apreciază analiştii, însă lasă nişte semne de întrebare asupra performanţei economice din ultimul timp, deoarece guvernul nu a pomenit nimic despre venituri majorate la bugetul statului. Ei atrag atenţia că deficitul bugetar va creşte şi este nevoie de o mărire a cheltuielilor publice pentru a revigora întreaga economie în ansamblu.



    Pentru o mai bună folosire a banului public, Cabinetul Ponta a adoptat şi o ordonanţă care vizează reducerea TVA pentru pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie. Măsura ar putea fi extinsă şi la alte alimente de bază dacă se va dovedi un succes după aplicarea sa în panificaţie. Aceasta poate fi un pas important pentru scăderea evaziunii fiscale, consideră Victor Ponta, dar e nevoie de colaborarea producătorilor. Pentru aceştia scade presiunea fiscală, iar guvernul speră că o taxă mai mică îi va determina pe mai mulţi să plătească şi va creşte astfel gradul de colectare la buget. Mai mult, premierul face apel şi la populaţie să ceară bon fiscal atunci când cumpără pâine.



    Pentru a compensa pierderea imediată ce va fi resimţită la buget, guvernul a alocat 100 de milioane de lei (22 milioane de euro) şi a aprobat şi creşterea accizelor la alcool. Dar şi introducerea de accize la bunuri de lux precum autoturisme cu motoare puternice, iahturi, obiecte din aur, ceasuri şi armament. În cazul obiectelor din aur sunt exceptate verighetele, restul bijuteriilor urmând a fi accizate cu 1 euro pe gram. Iubitorii de blănuri naturale şi arme vor plăti, în functie de valoarea obiectelor, accize cuprinse între 50 şi 1.500 de euro.



    Vestea cea mai proastă este însă pentru şoferii care îşi cumpără maşini noi sau second-hand cu motoare de cel puţin 3.000 de cmc. Ei vor fi obligaţi să achite câte un euro pentru fiecare centimetru cub care depăşeşte valoarea menţionată. Nici pasionaţii de bărci nu au fost uitaţi. Acciza la iahturi începe de la 4.000 de euro pentru o nava de 8 metri lungime şi creşte cu 500 de euro pentru fiecare metru liniar.



    O noua rectificare bugetară a fost deja programată pentru finele lunii octombrie.

  • Măsuri sociale şi un nou acord preventiv cu FMI

    Urmarind sa reduca evaziunea fiscala si sa creasca veniturile la bugetul de stat, guvernul premierului social-democrat, Victor Ponta a anuntat o serie de masuri care vor fi aplicate de la 1 septembrie. In primul rand, e vorba despre scaderea TVA la paine, de la 24% la 9%.



    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin releva, recent, ca, la nivelul UE, consumul anual de paine este, oficial, 89 kg pe locuitor, in timp ce, in Romania, el se situeaza la 23 de kilograme. Cercetarile de piata facute de Gallup arata ca, in realitate, romanii, traditional, mari consumatori de paine, consuma pana la 101 kilograme pe locuitor. Diferenta, afirma ministrul Agriculturii, o reprezinta evaziunea fiscala.



    Premierul Victor Ponta a facut, luni, apel la mediul privat sa demonstreze ca, platind, mai multi, o taxa mai mica, pot creste încasarile la buget. Victor Ponta: “Ma bazez pe un parteneriat între guvern si asociatiile de producatori. Daca vom avea succes si se va dovedi ca am gândit corect, ca reducem evaziunea fiscala, ca avem si încasari mai bune si îi încurajam pe producatorii corecti, cei care sunt fiscalizati, în mod sigur succesul acestui proiect ne va ajuta sa extindem un regim de TVA diferentiat si catre alte categorii.”



    Pentru a asigura succesul acestei masuri si a reduce impactul bugetar negativ, guvernul e obligat sa faca, insa, o rectificare bugetara si sa creasca accizele la unele produse. Astfel, Ministerul Transporturilor si Secretariatul General al Guvernului vor primi mai putini bani, pana la sfarsitul anului.



    De asemenea, de la 1 septembrie, guvernul va introduce noi accize la unele produse considerate de lux, cum ar fi autoturisme de peste 3.000 de centimetri cubi, iahturi, obiecte de aur si ceasuri. Tot de la 1 septembrie, creste si acciza la alcool, de la 750 la 1.000 de euro pe hectolitru.



    Rectificarea vine însa cu vesti bune pentru sanatate. Un miliard de lei pentru plata medicamentelor si a serviciilor vor fi transferati catre Casa Nationala de Asigurari pentru Sanatate, iar alte 90 de milioane de lei vor merge catre programul de imbunatatire a conditiilor din maternitati.



    Expertii FMI sunt sceptici în legatura cu reducerea evaziunii fiscale in urma acestor masuri, dar au accepat incheierea unui nou acord, preventiv, cu Romania. In conditiile in care situatia economiei internationale se mentine fragila, acordul poate fi o ancora de stabilitate pentru Romania.