Tag: achizitie

  • Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

    Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

    Este aproape de soluţionare
    criza vaccinurilor din România? De ceva timp, părinţii nu-şi puteau imuniza
    copiii, pentru că vaccinurile lipseau şi din spitale, şi din farmacii. Aşa că urmările nu au întârziat
    să apară. În 38 de judeţe din cele 41 s-au
    înregistrat, până acum, aproape 4900 de cazuri de rujeolă. Peste 20 de copii au
    murit din cauza acestei boli şi a complicaţiilor apărute.

    Recent, premierul
    Sorin Grindeanu a avut o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, în
    cadrul căreia au stabilit ca Executivul să pregătescă un plan multianual de
    achiziţii. Urmează să fie înfiinţată o nouă structură, care să aibă grijă ca o
    criză a serurilor de imunizare, ca aceea de acum, să nu mai apară. Mai multe tranşe din serurile
    hexavalent şi tetravalent au fost deja distribuite în ţară şi vor fi trimise
    rapid şi cele 10 mii de doze de vaccin împotriva rujeolei, descoperite la
    distribuitori după ce a s-a decis stoparea exporturilor.

    Ministrul Sănătăţii,
    Florian Bodog: Am fost asigurat că, la începutul lunii următoare, acest vaccin va intra
    în ţară. De asemenea, am identificat un număr de 10.000 de doze, care există
    deja în ţară şi care urmau să plece la export intracomunitar. Aceste doze sunt
    blocate şi am declanşat o procedură pentru a le achiziţiona.
    In ceea ce priveşte dozele de vaccin impotriva hepatitei B provenite
    din Norvegia, ministrul Florian Bodog a spus ca acestea trebuie să urmeze un
    traseu de autorizare. El a precizat că, momentan, este o problemă legată de
    concentraţia acestui vaccin faţă de ceea ce se foloseşte pe piaţa românească.

    Până
    acum, numărul de doze ajunse la medicii de familie este la mai puţin de
    jumătate faţă de necesar, a afirmat doctorul Raluca Ghionaru, implicată într-o campanie
    în favoarea imunizării: Şi eu, şi colegii
    mei am primit, săptămâna trecută, între 20 şi 25% din necesarul de hexavalent,
    pe care l-am solicitat la direcţiile sanitare. Am primit mai puţin de jumătate
    din necesarul de tetravalent şi nu am primit nicio doză de vaccin
    rujeolă-rubeolă-oreion, în condiţiile în care suntem încă în epidemie.

    În unele cazuri, situaţia a fost înrăutăţită
    şi de faptul că unii părinţi nu au dorit să-şi imunizeze copiii. De aceea,
    medicii de familie au atras atentia asupra necesitatii unei campanii de
    informare şi conştientizare asupra beneficiilor, dar şi a riscurilor
    vaccinării. Medicii de familie
    îi sfătuiesc pe părinţi să aibă încredere în vaccinuri şi eficienţa lor,
    intrucat aceste seruri îi protejează pe cei mici de afecţiuni severe. Ei atrag atenţia
    că scăderea ratei de vaccinare ar putea duce, în timp, la creşterea incidenţei
    unor boli.

  • Jurnal românesc – 20.12.2016

    Jurnal românesc – 20.12.2016

    “Vrem să facem politica celor care au plecat să muncească în străinătate. Ei sunt creditorii cei mai importanţi ai României, sunt cei care au ajutat România să treacă prin criza financiară, nu tăierile de salarii din acea perioadă au fost cele care au ajutat economia, ci banii pe care i-au trimis acasă aceşti oameni lună de lună, muncind din greu şi uneori în condiţii umilitoare. Ministerul Românilor de Pretutindeni trebuie să aibă un buget care să sprijine educaţia în limba română, dar şi o viaţă comunitară şi spirituală consistentă”, se arată în capitolul Politica PSD, făcut public pe pagina de web a partidului castigator al alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Încă din 2002, zeci de organizaţii ale românilor de pretutindeni au cerut înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni. Numărul de peste 10 milioane al românilor de dincolo de frontierele României şi problematica extrem de complexă justifică această cerere.



    Deşi au fost mai mulţi candidaţi din Republica Moldova care au fost prezenţi pe listele electorale la alegerile parlamentare din România, doar 2 au reuşit să intre în Parlament. Constantin Codreanu de la Partidul Mişcarea Populară (PMP) a devenit deputat din partea diasporei în Camera Deputaţilor. Ion Hadârcă, reprezentând Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din România (ALDE) a devenit senator din partea judeţului Vaslui în Senatul României. Ion Hadârcă este liderul Partidului Liberal Reformator din Republica Moldova.



    Actualul executiv vrea ca decizia finală pentru cumpărarea operei de artă “Cuminţenia pământului” să fie luată de noul parlament şi le cere proprietarilor sculpturii o nouă amânare. Luni, reprezentanţii guvernului s-au întâlnit cu proprietarii operei “Cuminţenia pământului” pentru a le prezenta situaţia. Între timp, unii dintre cei care au făcut donaţii şi-au cerut banii înapoi, iar după cum a declarat ministrul culturii, Corina Şuteu, se pregăteşte deja o hotărâre de guvern prin care să se găsească o modalitate de a returna sumele primite. Ea a subliniat că actualul executiv îşi doreşte în continuare achiziţionarea operei Cuminţenia pământului.



    Au început înscrierile pentru Selecţia Naţională a Concursului Eurovision 2017, anunţă TVR, care, în premieră, va difuza în exclusivitate preselecţia, iar juriul va decide cei 15 semifinalişti într-un show televizat. Compozitorii care doresc să înscrie piese pentru Selecţia Naţională a Eurovision o pot face până pe 22 ianuarie 2017. Pentru prima dată în istoria participării României la Eurovision, juriul va decide semifinaliştii Selecţiei Naţionale într-un show televizat. Artiştii vor interpreta piesele în studiourile TVR, în faţa juriului şi a invitaţilor. Numele celor 15 semifinalişti ai Selecţiei Naţionale 2017 vor fi anunţate în luna februarie, când preselecţia va fi difuzată în exclusivitate la TVR, într-un show inedit. Semifinala Selecţiei va avea loc duminică, 26 februarie 2017, iar finala pe 5 martie. Câştigătorul Selecţiei Naţionale va fi desemnat exclusiv de public, prin televot.



    Două şcoli de vară destinate membrilor comunităţii de saşi şi şvabi originari din România vor fi organizate în cursul anului viitor, potrivit unui concept prezentat Guvernului de către ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni şi dezvoltat în colaborare cu Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi în baza consultărilor cu Asociaţia Saşilor Transilvăneni din Germania şi cu Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania. Proiectul vine în sprijinul comunităţii de saşi şi şvabi plecaţi din România, prin facilitarea legăturii cu ţara şi promovarea în rândul generaţiilor tinere a moştenirii culturale specifice ca parte a comunităţii multietnice din Transilvania. Prima ediţie va avea loc în vara anului 2017 şi va dura 12 zile.

  • România cumpără o operă de Brâncuşi

    România cumpără o operă de Brâncuşi

    Statul român va achiziţiona Cuminţenia
    pământului, opera celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, care va fi expusă la Muzeul Satului din Bucureşti. Preţul de achiziţie al sculpturii este de 11
    milioane de euro, din care, iniţial, statul anunţase că va plăti 5 milioane de
    euro, iar pentru restul de 6 milioane a lansat o subscripţie publică.

    Miercuri,
    Guvernul de la Bucureşti a decis că perioada de subscripţie publică nu va fi prelungită, iar diferenţa
    dintre cele 6 milioane, care urma să fie obţinută din contribuţii voluntare şi
    suma de 1,2 milioane de euro, cât s-a donat până la 30 septembrie, să fie
    alocată din bugetul Ministerului Culturii. Executivul urmează,
    acum, să plătească aproape 10 milioane de euro pentru ca opera de artă, aflată
    într-o colecţie particulară din România, să intre în posesia Statului.

    Ministrul culturii, Corina Şuteu, a declarat pentru Radio România
    Actualităţi că subscripţia publică
    iniţiată de Guvern pentru achiziţionarea ‘Cuminţeniei Pământului’ este unul
    dintre cele mai originale modele propuse în momentul acesta într-o ţară
    europeană.
    Corina Şuteu: Ceea ce este important este ca această încheiere a
    subscripţiei publice să deschidă în realitate oportunitatea constituirii unui
    fond de achiziţii publice pentru cultură, fond care să fie, de fapt, dedicat
    unor achiziţii la care să participe şi donatori privaţi. Deci, este un model
    mixt de achiziţie, foarte original pentru un stat european, şi care iarăşi
    deschide oportunitatea constituirii unor asemenea modele în care individul, dar
    şi statul să poată participa împreună la consolidarea patrimoniului naţional.

    O serie de organizaţii non-guvernamentale, instituţii publice de cultură,
    artişti, operatori publici şi privaţi s-au alăturat campaniei într-o
    solidaritate fără precedent în România ultimelor decenii. Campania, a mai spus Corina Şuteu, este şi un exemplu de
    debirocratizare a actului cultural, de deschidere către marele public pentru
    realizarea unui proiect de importanţă naţională.Guvernul a decis, miercuri, constituirea Fondului Brâncuşi destinat atragerii de resurse
    financiare pe care statul le va folosi pentru cumpărarea altor opere de artă ce
    aparţin patrimoniului cultural naţional. Fondul
    va fi finanţat prin donaţii, sponsorizări şi de la bugetul de stat.

    Critic
    constant al acţiunilor întreprinse de guvernul tehnocrat, PSD consideră că
    subscripţia publică pentru cumpărarea Cuminţeniei pământului a fost un eşec.
    Social – democraţii cer să fie făcute publice numele expertului care a stabilit
    preţul de achiziţie al operei la 11 milioane de euro, precum şi felul în care
    s-a aprobat cumpărarea statuii la această sumă. PSD susţine că o comisie
    înfiinţată anterior de Ministerul Culturii stabilise limita maximă de negociere
    a statului cu proprietarii la 5 milioane de euro.