Radio România Internațional

Tag: achizitii armata

  • Învățământ militar internațional și achiziții de echipamente pentru Armata română

    Învățământ militar internațional și achiziții de echipamente pentru Armata română

    Intensificarea procesului de internaționalizare a Academiei Forțelor Aeriene «Henri Coandă» din Brașov reprezintă una dintre prioritățile planului strategic pentru perioada 2021-2027. Aflat la ce-a de-a doua ediție a Semestrului Internațional, programul Erasmus+ a adus la cursuri 16 cadeți din țările partenere, specialitatea aviație naviganți.


    Căpitanul Ioan Bogdan Căbăl, coordonatorul proiectului la Academia Forțelor Aeriene pentru programul Erasmus+, a declarat că La prima ediție au luat parte 3 țări, cu academiile forțelor aeriene din Brașov, Atena și Lisabona. Pentru anul universitar 2023-2024 au aderat și alte instituții de învățământ superior din Europa, respectiv academiile forțelor aeriene din Spania, Polonia și Bulgaria.


    Studenții străini care au venit în România au fost încântați de schimbul de experiență culturală și de oportunitatea de a vedea cum funcționează un alt sistem militar.


    Un lucru care mi-a plăcut este că profesorii ne împărtășesc din cunoștințele și experiențele lor, se concentează mult pe partea aplicativă a cursurilor, lucru care nouă ne este foarte util a afirmat studentul caporal Maciej Pankau din Polonia.


    Unii dintre studenți au venit și datorită colegilor care i-au încurajat să viziteze România. Printre aceștia se numără studentul caporal Marco Fernandes din Portugalia, care a declarat: În Academie condițiile sunt foarte bune, sunt norocos că am șansa să încerc simulatorul de zbor, pentru că în Portugalia nu avem o dotare de asemenea calibru și să ni se permită să-l folosim este chiar un privilegiu.



    O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale.


    La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis Misiunea de Comerț în domeniul Aerospațial și al Apărării în Centrul și Sud-Estul Europei. Delegația americană a fost condusă de secretarul adjunct al Departamentului de Comerț al Statelor Unite pentru Europa și Eurasia, David de Falco. Acesta a afirmat: Suntem entuziasmați de crearea unor noi parteneriate care vor contribui la securitatea României, în aceeași măsură în care promovăm și creșterea economică reciprocă.



    Congresul Statelor Unite ale Americii a fost notificat cu privire la vânzarea către România a 54 de tancuri de luptă Abrams, muniție și simulatoare pentru instruire.


    Mașinile de luptă care vor fi livrate Forțelor Terestre Române sunt în cea mai modernă versiune a acestui model, aflată și în dotarea armatei americane. Valoarea estimată a contractului este de aproximativ un miliard de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă dată de Parlamentul României.


    Tot la capitolul achiziții de echipamente militare, în România au ajuns primele 33 de vehicule blindate de tip JLTV pentru Forțele de Operații Speciale, iar în Baza 90 Aeriană Otopeni, de lângă Bucureşti, a fost recepționată o altă aeronavă Hercules C-130H primită cu titlu gratuit de la Statele Unite ale Americii.




  • Tehnică modernă pentru dotarea armatei

    Tehnică modernă pentru dotarea armatei

    Armata României se află într-un amplu proces de modernizare. Astfel, proiectul de lege privind cumpărarea, de la Statele Unite ale Americii, de rachete sol-aer Patriot a intrat, luni, în dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti – mai întâi în Senat, apoi va merge în Camera Deputaţilor. Documentul prevede achiziţionarea a şapte sisteme de apărare antirachetă, din care patru vor fi destinate înzestrării Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei înzestrării Statului Major al Forţelor Terestre. Contractul este de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, fără TVA.



    Primul sistem, în valoare de 764 de milioane de dolari, va fi contractat până la sfârşitul acestui an şi, aşa cum speră ministrul Apărării, Mihai Fifor, va deveni operaţional în 2019: ‘Suntem deja în linie dreaptă, proiectul intră în şedinţa Biroului Permanent al Senatului şi intră în procedură de urgenţă în Senat. Noi sperăm ca, cel mai târziu peste două săptămâni, să avem aprobarea Senatului, să mergem în Camera Deputaţilor, suntem pregătiţi ca de îndată ce proiectul de lege a fost aprobat de Parlamentul României, să putem să facem plata primului sistem Patriot, sistem care va deveni operaţional cel mai probabil în 2019.’



    Dezbătut anterior şi de Guvern, proiectul de lege stipulează că, pentru România, realizarea capacităţii de apărare aeriană cu baza la sol este de interes esenţial, întrucât asigură întărirea securităţii naţionale şi regionale şi contribuie semnificativ la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Pentru apărare antiaeriană, armata română se bazează, la ora actuală, pe rachetele americane şi sovietice care datează din perioada războiului din Vietnam. Or, configuraţia 3+ a rachetelor Patriot care vor fi achiziţionate este cea mai modernă existentă, în prezent, pe piaţă din punct de vedere al configuraţiei hardware şi software, al echipamentelor de sol şi rachetelor.



    În producţie de 40 de ani, sistemul Patriot este în continuă evoluţie. Este dotat cu rachete de ultimă generaţie construite, în special, împotriva celor balistice. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de 20 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Patriot este dotat şi cu un radar complex care poate să detecteze în timp record o rachetă trasă de inamic şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde. România se va alătura clubului restrâns de ţări care au sistemul Patriot. Printre ele se numără SUA, Germania, Grecia, Olanda, Spania, Israel, Emiratele Arabe Unite sau Japonia. Împreună, toate statele partenere investesc continuu în îmbunătăţiri şi teste, ca să fie cu un pas înaintea ameninţărilor.

  • Retrospectiva săptămânii 30.07 – 05.08.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.07 – 05.08.2017

    Un val de căldură s-a aşternut peste România


    În această săptămână, temperaturile au urcat foarte mult în toată ţara, peste media normală pentru această perioadă. Întreaga România s-a aflat sub avertizarea de cod galben şi portocaliu, iar spre sfârşitul săptămânii, când a fost extrem de cald, a fost instituit chiar codul roşu în partea de vest a teritoriului. Este al doilea cod roşu de caniculă emis de meteorologi pe parcursul acestei veri, primul fiind instituit la începutul lunii iulie. Mercurul din termometre a sărit de 40 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală s-a situat peste pragul critic de 80 de unităţi, ceea ce a accentuat disconfortul termic. În toate marile oraşe au fost amenajate corturi stradale de prim-ajutor unde oamenii să poată bea un pahar cu apă şi să se odihnească. Din cauza căldurii, pentru evitarea accidentelor, viteza de circulatie a trenurilor a fost mult redusă pe unele tronsoane, iar din acest motiv acestea au avut întârzieri. Restricţii au fost instituite şi pe drumurile naţionale şi autostrăzile care tranzitează teritoriul României, pentru autovehiculele cu o masă autorizată mai mare de 7,5 tone.



    CSAT aprobă planul de înzestrare al armatei pentru următorii 10 ani


    Reunit, la Bucuresti, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru următorii 10 ani, în valoare de aproape 10 miliarde de euro. Documentul fusese retras de pe ordinea de zi a precedentei sedinţe CSAT din 4 iulie întrucât nu respecta Acordul politic naţional de alocare a 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, asumat, la începutul anului 2015, de toate partidele politice, la iniţiativa şefului statului. Forma revizuită şi aprobată a Planului presupune o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanţă cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei şi ale Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea ei până în anul 2026. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Armata României trebuie să beneficieze de o alocare coerentă şi susţinută a resurselor întrucât subfinanţarea în Apărare ar afecta într-un mod grav îndeplinirea misiunilor de bază şi capacitatea operaţională. În luna mai, Parlamentul de la Bucureşti a aprobat iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe majore de înzestrare a armatei, care depăşesc 100 de milioane de euro fiecare. Printre acestea se numără achiziţionarea de sisteme de rachete Patriot din Statele Unite şi a 36 de avioane multirol F-16. Pentru realizarea acestor programe, cu fonduri multianuale planificate va fi implicată şi industria naţională de apărare, care trebuie să-şi modernizeze şi să-şi dezvolte capacităţi militare de producţie.



    La Cluj-Napoca a început cel mai mare festival de muzică electronică din România


    Cea de-a treia editie a Festivalului de muzică electronică Untold, cel mai mare eveniment de profil organizat în România, a început, joi, la Cluj-Napoca (nord-vest). Timp de patru zile, aproape 200 de artişti vor evalua pe cele 10 scene instalate de organizatori, care promit peste 100 de ore de muzica hot, dar şi multe experienţe inedite. Scena principală a primit supranumele de cuibul dragonului şi este cea mai mare dedicată unei producţii din România, având dimensiuni impresionante: 100 de metri lăţime şi peste 35 de metri înălţime. Printre surprizele pregătite se numără şi ochiul dragonului, o roată de observaţie de peste 40 de metri, în care participanţii se pot urca şi pot avea o viziune mai clară şi mai largă asupra tărâmului Untold. Festivalul este organizat în mai multe locaţii, unde există şi spaţii dedicate fanteziei cu tatuaje şi accesorii cu care fanii festivalului devin parte din poveste. Pentru look-ul de festival, designerii români au pregătit colecţii, în serii limitate. Iar pentru a completa ţinuta de festival, stiliştii pot ajuta participanţii cu cele mai în vogă machiaje şi coafuri. Atmosfera este completată de animatori pe picioroange, acrobaţi, sau magicieni. Deşi cu o istorie mică, Untold a reuşit, în scurt timp, să devină un fenomen internaţional. La prima ediţie, în 2015, a fost desemnat cel mai bun festival european, iar în 2016 a fost un real succes, cu peste 300 de mii de participanţi din România şi din străinătate.



    FCSB (fosta Steaua Bucureşti) s-a calificat în play-off-ul Ligii Campionilor


    Cinci echipe româneşti de fotbal au evoluat în cupele europene. În Liga Campionilor, FCSB ( fosta Steaua Bucureşti), a reuşit calificarea în play-off, după eliminarea cehilor de la Viktoria Plzen. La Bucureşti scorul a fost 2 la 2, iar în Cehia steliştii au obţinut o victorie clară, cu 4-1. Cea de-a doua reprezentantă a României în această competiţie, campioana F.C.Viitorul Constanţa (sud-est) a fost eliminată după 1-0 şi 0-4 cu ciprioţii de la Apoel Nicosia. Fără experienţa în confruntări de nivel european, formaţia antrenată de fostul mare jucător Gheorghe Hagi rămâne însă în competiţiile europene şi va evolua în play-off-ul Ligii Europa. Alte trei echipe romanesti – Dinamo Bucuresti, Astra Giurgiu(sud) şi CSU Craiova (sud) – au fost eliminate din Liga Europa. Adversare le-au fost Athletic Bilbao (Spania), celebra formatie italiana AC Milan şi FK Oleksandria, din Ucraina.

  • Retrospectiva săptămânii 19-25.03.2017

    Retrospectiva săptămânii 19-25.03.2017

    Doi români, printre victimele atentatului de la Londra



    Doi români se numără prin victimele atentatului terorist de miercuri, de la Londra. Atacul, soldat cu morţi şi răniţi, a fost condamnat de lideri politici din întreaga lume, de la preşedintele american, Donald Trump, şi cancelarul german, Angela Merkel, la preşedintele francez, François Hollande, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Li s-a alăturat şi şeful statului român, Klaus Iohannis, care, într-o convorbire telefonică cu premierul Theresa May, şi-a exprimat solidaritatea deplină cu Regatul Unit. Poliţia britanică a arestat mai multe persoane suspecte şi a precizat că teroristul, în vârstă de 52 de ani, era născut în Marea Britanie şi devenise un adept al islamului radical. Acesta a intrat cu maşina în pietoni de pe Podul Westminster, în apropierea Parlamentului, a înjunghiat, apoi, un poliţist şi a fost împuşcat mortal. Atentatul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic. Theresa May a anunţat că alertă teroristă în Regatul Unit rămâne la nivelul sever.



    Justiţia din România, în atenţie la Strasbourg şi Bruxelles



    România are nevoie de revizuirea legislaţiei privind imunitatea şi de creşterea transparenţei în achiziţiile publice pentru a putea lupta mai bine împotriva corupţiei la nivel guvernamental, a afirmat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, luni, la Strasbourg, la o conferinţă a organismului anticorupţie al Consiliului Europei. Ea a explicat că imunitatea miniştrilor trebuie limitată la durata mandatului lor, pentru ca anchetarea celor bănuiţi de corupţie să poată continua. Laura Codruţa Kövesi a dat exemplul unui ministru bănuit că a primit aproximativ 45 de mii de euro pentru a facilita acordarea unor contracte anumitor firme, însă ancheta a fost închisă pentru că Parlamentul de la Bucureşti nu a aprobat solicitarea de ridicare a imunităţii acestuia. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, în Legislativul European a avut loc o dezbatere pe tema democraţiei şi a justiţiei în România, la discuţii fiind invitaţi Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, din partea Guvernului, dar şi membri ai societăţii civile. Discuţiile de la Bruxelles au avut loc după ce Guvernul de stânga de la Bucureşti a încercat să modifice legislaţia penală, dezincriminând parţial delicte, în beneficiul unor politicieni. Acestea au generat cele mai ample proteste de la căderea regimului comunist, în decembrie 1989.



    Şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău



    Guvernele României şi Rep. Moldova vecine (ex-sovietică, majoritar românofonă) au avut, joi, la Piatra Neamţ (nord-estul României), a treia şedinţă comună. Premierul Sorin Grindeanu a declarat că Bucureştiul va continua să ajute Chişinăul în procesul de integrare europeana şi că România doreşte să participe la privatizarea unor companii de stat din Rep.Moldova. Omologul său de Chişinău, pro-occidentalul Pavel Filip, a dat asigurari că Rep. Moldova priveşte către Vest şi va continua să aplice Acordul de Asociere cu UE şi reformele începute. Discuţiile între cei doi oficiali au avut loc după ce, săptămâna trecută, preşedintele Rep. Moldova, socialistul pro-rus Igor Dodon, a fost, din nou, la Moscova, unde a reiterat că ia în calcul denunţarea acordurilor de asociere şi liber-schimb cu UE şi aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Eurasiatică, precum şi federalizarea Republicii Moldova, ca soluţie pentru pacificarea regiunii separatiste pro-ruse Transnistria (est).



    Programul de înzestrarea al Armatei române aprobat de CSAT



    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat mandatul cu care României va merge la summitul NATO de la Bruxelles, de la sfârşitul lunii mai. Totodată, a fost aprobată şi o formă actualizată a Programului de modernizare a Armatei, care vizează transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea acesteia până în anul 2026. Decizia intervine în condiţiile în care Apărarea a primit anul acesta, în premieră, o alocare bugetară de 2 la sută din PIB. Pe de altă parte, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a anunţat că România va găzdui în luna iulie un exerciţiu militar de amploare, la care vor participa aproximativ 30.000 de soldaţi din ţările membre NATO. Atât în plan bilateral, cât şi în interiorul Alianţei, relaţiile dintre militarii români şi cei din SUA sunt foarte bune, a amintit diplomatul american.



    Proteste ale angajaţiilor CFR şi Poliţie



    Traficul de călători pe căile ferate române a revenit la normal după greva spontană de miercuri, când peste 150 de trenuri au fost oprite. În urma negocierilor cu administraţia, sindicatele de la CFR au obţinut promisiunea că angajaţii vor primi salarii mai mari odată cu semnarea noului contract colectiv de muncă, în aprilie. La CFR Călători fondul de salarii ar urma să crească cu peste 17%, iar la Infrastructură cu 22 de procente. Şi angajaţii din Poliţie au pichetat Ministerul Muncii, iar după discuţii au autorităţile au obţinut, la rândul lor, creşteri salariale. Astfel, cei care au salariul la nivel minim, de 1.450 de lei (cca.320 euro), vor beneficia de creşteri începând cu 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizarii unitare. Reprezentantii sindicatelor au precizat că agenţii şi ofiţerii de poliţie cu funcţii de execuţie vor primi majorări salariale de peste 100% în următorii patru ani.