Tag: acord

  • UE şi Coreea de Sud: acord istoric privind comerţul digital

    UE şi Coreea de Sud: acord istoric privind comerţul digital

    Coreea de Sud este al 8-lea partener comercial al Uniunii Europene în materie de mărfuri, în timp ce Uniunea este al treilea partener comercial al Seulului la acelaşi capitol. În anul 2023, volumul schimburilor de mărfuri ajunsese la peste 130 de miliarde de euro, mai mult decât dublul anului 2011, când a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb. UE rămâne cel mai mare investitor străin direct al Coreii de Sud, înaintea Japoniei și a Statelor Unite.

    Acordul de comerț digital Uniunea Europeană – Coreea de Sud stabileşte standarde înalte, care să întărească încrederea consumatorilor, să asigure predictibilitatea și certificarea juridică a mediului de afaceri, precum și încrederea în fluxurile de informaţii; şi să împiedice totodată apariţia de bariere nejustificate în comerțul digital.

    Acordul reglementează fluxurile de date transfrontaliere, confidențialitatea datelor personale, taxele vamale şi contractele în format electronic, corectitudinea serviciilor de certificare, creşterea încrederii în serviciile online, comunicările nesolicitate de marketing şi accesibilitatea informaţiilor guvernamentale.

    Vor fi recunoscute valabilitatea juridică și caracterul executoriu al contractelor electronice și va fi încurajată folosirea semnăturilor electronice.

    UE și Coreea de sud au convenit, de asemenea, să aprofundeze Acordul de Liber Schimb semnat în anul 2010, prin înființarea unui nou comitet specializat pe probleme comerciale și economice emergente. Acest comitet va oferi ambelor părţi o platformă dedicată pentru colaborarea pe subiecte de importanță strategică, precum securitatea economică, supraproducţia și reziliența lanțurilor de aprovizionare.

    Pentru intrarea în vigoare a Acordului, Comisia Europeană şi Coreea de Sud vor iniţia acum procedurile proprii de definitivare a textului; vor urma semnăturile finale, iar Comisia va trimite textul Acordului Consiliului și Parlamentului European pentru aprobare.

    Comitetul de specialitate pentru probleme comerciale și economice emergente va contribui în continuare la consolidarea acestor legături; se va întruni o dată pe an și va raporta asupra activității sale Comitetului pentru comerț.

  • Jurnal românesc – 22.01.2025

    Jurnal românesc – 22.01.2025

    Este vorba de zeci de mii de perechi de ochelari de soare, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, genţi şi etichete pentru flacoane de parfum. Valoarea totală a bunurilor, dacă ar fi fost comercializate pe piaţă la preţul de vânzare cu amănuntul al unui produs original, este de aproximativ 37 milioane de lei. În conformitate cu reglementările naţionale şi europene privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, autoritatea vamală a reţinut bunurile în vederea trimiterii spre expertizare, la finalizarea cazului urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

     

    Miercurea-Ciuc s-a înfrăţit cu oraşul Süleymanpaşa, din Turcia, acordul de colaborare fiind oficializat marţi, în cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local. Acordul, care oferă oportunităţi de cooperare în domenii precum cultură, turism, economie, educaţie sau sport, a fost semnat de primarii celor două oraşe, Korodi Attila şi Volkan Nallar. Primarul municipiului Miercurea-Ciuc a vorbit de legătura dintre secuime şi oraşul Süleymanpaşa, făcând referire la exilul în Turcia, în 1720, al principelui Transilvaniei Rakoczi Ferenc al II-lea şi al celor care l-au însoţit şi la moştenirea lăsată acolo de aceştia. La rândul său, primarul oraşului Süleymanpaşa, Volkan Nallar, a declarat că între Turcia şi România există o alianţă bazată pe încredere reciprocă şi un parteneriat strategic. Or, dezvoltarea relaţiilor la nivel local va contribui la consolidarea cooperării internaţionale.

     

    Institutul Cultural Român din Londra, în parteneriat cu Ambasadele României și a Republicii Moldova în Regatul Unit, marchează Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului printr-un eveniment dedicat memoriei celor care au suferit în timpul uneia din cele mai întunecate perioade din istoria umanității. Evenimentul include o dezbatere despre deportările evreilor și romilor în Transnistria și îi are ca protagoniști pe profesorii Marius Turda, Director al Centrului pentru Studii Umaniste și Medicale, Universitatea Oxford Brookes și Igor Cașu, Directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova. Discuția va fi moderată de profesorul Dan Stone, Directorul Institutului pentru Cercetarea Holocaustului de la Royal Holloway, University of London. Va fi, totodată, proiectat documentarul „Portretul unei supraviețuitoare a Holocaustului: Adolfina Regenbogen”, oferit prin amabilitatea TVR. Scurtmetraj emoționant, documentarul prezintă viața și moștenirea unei supraviețuitoare, în contextul tragediei celor 600 evrei din ghetoul Mostovoi, Transnistria, de la granița de est a României cu Uniunea Sovietică.

     

    Institutul Cultural Român ‘Titu Maiorescu’ din Berlin deschide anul 2025 cu o serie de evenimente care aduc în prim-plan creativitatea românească contemporană şi dialogul intercultural. Între 23 ianuarie şi 19 februarie, ICR Berlin organizează proiectul ‘Playlab: Art in Motion, Stories in Play’, un demers inovator care combină artele vizuale, poezia, filmul, jocurile video şi tehnologiile digitale. În acest cadru dinamic vor avea loc expoziţia ‘Paper Playground’ a Mariei Brudaşcă, o invitaţie la reflecţie asupra importanţei spaţiilor publice şi a jocului în dezvoltarea copiilor, apoi atelierele ‘Monoprint’ pentru copii şi ‘Topografii cumulative’ pentru adulţi, care vor explora tehnici de artizanat în cadrul unor sesiuni interactive.

    Proiectul ‘Playlab’ va continua cu o seară dedicată traducerii poeziei româneşti şi un eveniment dedicat jocurilor video realizate de dezvoltatori români de jocuri video din Berlin. În plus, ICR Berlin va fi gazda unei selecţii de scurtmetraje româneşti realizate de studenţi la universităţile de profil din Bucureşti şi Cluj-Napoca, în cadrul Romanian Film Lounge, în contextul Berlinalei 2025. A 75-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin va avea loc între 13 şi 23 februarie. Lungmetrajul ‘Kontinental ’25’, regizat de Radu Jude, a fost selectat printre cele 19 filme din competiţie. Radu Jude a mai fost prezent în competiţia Festivalului de la Berlin în 2021 cu producţia ‘Babardeală cu bucluc sau porno balamuc’ (Ursul de Aur pentru cel mai bun film) şi în 2015 cu ‘Aferim!’ (Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor).

  • Dialogul strategic Uniunea Europeană – Japonia

    Dialogul strategic Uniunea Europeană – Japonia

    Japonia și Uniunea Europeană au anunțat, la începutul acestei luni, un nou parteneriat de securitate și apărare. Acordul strategic bilateral a fost semnat la Tokyo de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell și omologul său japonez Takeshi Iwaya, un acord pe care cei doi l-au considerat un pas istoric și extrem de oportun.

    La conferința de presă comună, Josep Borell și Takeshi Iwaya au oferit detalii legate de dezvoltarea cooperării între Uniunea Europeană și Japonia în ceea ce privește exercițiile militare comune și schimbul de informații legate de industria apărării și de securitatea spațială.

    Cu această ocazie, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, a subliniat:

    Trăim într-o lume foarte periculoasă. Trăim într-o lume a rivalităților în creștere, a accidentelor climatice și a amenințărilor de război. Și există un singur antidot pentru această lume provocatoare, care este parteneriatul între prieteni.

    Japonia este cel mai apropiat partener al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică. Relațiile noastre bilaterale nu au fost niciodată mai puternice, iar ele pot fi îmbunătățite. Sunt foarte fericit să fiu din nou aici, la Tokyo, pentru primul dialog strategic din cadrul Acordului de parteneriat Uniunea Europeană – Japonia, recent ratificat.

    Astăzi deschidem un nou capitol în relațiile noastre, un nou capitol care nu este despre comerț sau economie, este despre securitate și apărare.

    Sunt extrem de încântat să fiu aici alături de ministrul Iwaya pentru a anunța încheierea acestui parteneriat de securitate și apărare între Uniunea Europeană și Japonia.

    Este primul acord de această natură pe care îl încheiem cu țările  din zona indo-pacifică. Este un pas istoric și oportun, având în vedere situația din ambele regiuni. Acest cadru politic ne amplifică această capacitate de a aborda împreună amenințările emergente și de a lucra pentru un viitor în care valorile noastre democratice, drepturile omului, precum și regulile pe care se bazează ordinea internațională să continue să ne ghideze calea.

             

    Parteneriatul strategic Uniunea Europeană – Japonia pentru securitate și apărare, urmărește, între altele, schimbul de informații cu privire la chestiuni legate de industria de apărare și cooperarea navală, inclusiv prin activități precum exerciții comune, care ar putea include și țări terțe.

    Japonia, care timp de mai mute decenii s-a bazat pe Statele Unite pentru echipamentele militare, dezvoltă un nou avion de luptă, împreună cu Italia, stat membru al Uniunii și cu Marea Britanie. Acordul strategic bilateral va intra oficial în vigoare la 1 ianuarie 2025.

  • Acord politic privind utilizarea supercalculului pentru dezvoltarea IA

    Acord politic privind utilizarea supercalculului pentru dezvoltarea IA

    Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord politic cu privire la un regulament de extindere a obiectivelor întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC), care vizează consolidarea poziției de lider a Europei în domeniul inteligenței artificiale. Regulamentul adaugă un nou obiectiv pentru întreprinderea comună: dezvoltarea și exploatarea aşa-numitelor fabrici de inteligenţă artificială în sprijinul unui ecosistem de inteligență artificială în Uniune. Acestea vor fi entități care furnizează infrastructură de servicii de supercalcul pentru inteligenţa artificială.

    EuroHPC este o structură creată în 2018 pentru a deschide calea în domeniul supercalculului european şi care are, în prezent, 9 supercalculatoare, situate în întreaga Europă. Propunerea Comisiei se bazează pe activitatea acestei întreprinderi, incluzând fabricile de inteligenţă artificială, care ar trebui să furnizeze servicii de supercalcul pentru inteligenţă artificială cu o infrastructură care constă, printre altele, într-un supercalculator optimizat, un centru de date asociat și servicii de supercalcul orientate.

    Acordul agreat de Consiliu asigură faptul că la toate aceasta trebuie să existe oportunități echitabile de acces pentru cât mai mulţi utilizatori publici și privați. Regulamentul menționează în mod explicit start-upurile și întreprinderile mici și mijlocii ca posibili beneficiari.

    În urma acordului politic, entitățile-gazdă pot primi o contribuție financiară din partea Uniunii care să acopere până la 50 % din costurile de achiziție ale supercalculatoarelor optimizate pentru IA și până la 50 % din costurile lor de exploatare.

    În sfârșit, regulamentul prevede că aceste supercalculatoare ar trebui utilizate în primul rând pentru a dezvolta, a testa, a evalua și a valida modele de antrenare a IA de uz general și de mari dimensiuni și aplicații de IA emergente, precum și pentru a dezvolta în continuare soluții de IA în Uniune.

    Documentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după revizuirea juridică şi va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării.