Radio România Internațional

Tag: acord Marea Britanie

  • Parlamentul European după Brexit

    Parlamentul European după Brexit


    Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană are implicații și asupra componenței Parlamentului Europeană, după data de 31 ianuarie. Nu mai puțin de 73 de locuri de eurodeputați devin vacante, iar 27 dintre acestea vor fi redistribuite către 14 state europene subreprezentate. Restul de 46 de locuri vacante ar putea fi realocate statelor europene care vor intra în UE, sau păstrate pentru a menține dimensiuni mai reduse ale instituției. Astfel, numărul parlamentarilor europeni scade de la 751 la 701 membri.



    România va avea un nou reprezentant în PE



    România va primi unul dintre cele 27 de noi mandate, iar noul eurodeputat va fi Victor Negrescu, social-democratul aflat pe poziția a noua pe listele PSD, la alegerile din 26 mai 2019. Un nou mandat vor primi și Suedia, Austria, Danemarca, Finlanda, Slovacia, Croația, Estonia și Polonia. Irlanda primește două mandate după redistribuire, Olanda și Italia câte trei mandate, în timp ce Spania și Franța vor avea câte cinci noi europarlamentari.



    Mărimea grupurilor politice din PE înainte și după Brexit (Sursa: EPRS)


    infografic-grupuripe-dupa-brexit.jpg



    Ce grupuri politice pierd cele mai multe mandate după Brexit



    Redistribuirea locurilor deținute de britanici produce modificări și în grupurile politice din forul legislativ european. De la 1 februarie, Partidul Popular European, cel mai mare grup politic, va avea cinci noi membri, fără să piardă niciun loc din cele deținute. Grupul Socialist-Democrat scade cu șase membri (10 ieșișiri și patru noi intrări), Grupul Renew Europe pierde 11 locuri (17 plecați, 6 nou intrați), Grupul Identitate și Democrație se mărește cu trei eurodeputați și depășește Grupul Verzilor care se diminuează cu șapte mandate. Grupul neafiliaților este cel mai afectat prin pierderea a 26 de mandate, în timp ce conservatori și reformiștii europeni rămân cu trei mandate mai puțin, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică pierde un mandat.



    Moment emoționant în PE la despărțirea de colegii britanici



    Despărțirea de Uniunea Europeană la trei ani și jumătate de la referendumul organizat în Marea Britanie a fost marcată în Parlamentul European printr-un moment ce a stârnit emoție.


    Eurdeputații au purtat eșarfe marcate cu mesajul “Uniți în diversitate” și au cântat celebra piesă “Auld Lang Syne”, un cântec scoțian intonat de britanici de Anul Nou și în alte momente de rămas bun.



    Nu au lipsit nici mesajele de prietenie și de regret din partea demnitarilor europeni. “Vă vom iubi mereu şi nu vom fi niciodată departe. Ne veţi lipsi”, le-a transmis preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, eurodeputaţilor britanici.


    “Regret că Regatul Unit a ales să fie solitar, în loc să fie solidar. Este, în mod evident, o zi tristă şi gravă. Este o slăbire pentru ambele părţi”, a transmis negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier.



    De cealaltă parte, Partidul Brexit a sărbătorit momentul și a părăsit sediul PE însoțiți de muzica unui cimpoi și agitând drapelul Marii Britanii. “Goodbye! Nu vom reveni”, a spus Ann Widdecombe, eurodeputat din partidul mai sus numit și una dintre cele mai vehemente voci pro-Brexit.




  • Tusk convoacă un summit european pentru finalizarea acordului privind Brexit

    Tusk convoacă un summit european pentru finalizarea acordului privind Brexit

    Consiliul European din octombrie va însemna momentul adevărului pentru negocierile privind Brexitul, a spus preşedintele Donald Tusk. El consideră că atunci se va vedea punctul maxim al progreselor şi rezultatelor negocierilor, iar în funcţie de acestea se va decide dacă va fi nevoie de un summit extraordinar în noiembrie pentru formalizarea acordului.

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat că va cere un summit special pe tema Brexit-ului la mijlocul lunii noiembrie, pentru finalizarea acordului cu Marea Britanie. El a atras, însă, atenţia că, în pofida progreselor, mai sunt de soluţionat capitole importante din acest acord, precum situaţia frontierei nord-irlandeze şi viitoarele relaţii economice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, Donald Tusk cerând guvernului de la Londra să ‘regândească’ propunerile avansate. El a facut acest anunț în cadrul unei conferințe de presă înainte de a prezida un summit neoficial între liderii celor 27 de statele membre, desfășurat săptămâna trecută, în Salzburg, Austria.

    Negocierile pe tema Brexit-ului au ajuns în etapa decisivă.Mai multe scenarii sunt încă posibile astăzi, dar vreau să menționez că unele dintre propunerile premierului Theresa May,cuprinse în aşa-numitul Plan de la Chequers, indică o evoluție pozitivă în abordarea Marii Britanii ca şi o dorinţă de a diminua cât mai mult posibil efectele negative ale Brexit-ului. Mă refer, între altele, la disponibilitatea de a coopera mai strâns în domeniul securităţii şi politicii externe. În ceea ce priveşte alte subiecte, cum ar fi chestiunea irlandeză, sau cadrul cooperării economice, propunerile Regatului Unit vor trebui modificate şi negociate în continuare. Probabil că astăzi avem mai multă speranţă, dar avem cu siguranţă din ce în ce mai puţin timp. Aşadar, fiecare zi rămasă trebuie folosită pentru negocieri. Aş dori să le finalizăm în această toamnă. De aceea, propun organizarea încă unui summit pe la jumătatea lui noiembrie.

    Deşi negocierile privind condiţiile generale ale Brexitului au înregistrat progrese, ele continuă totuşi să se împiedice mai ales de complicata problemă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, chestiune ce ameninţă încheierea acordului în ansamblu, ceea ce ar însemna că pe 29 martie 2019 Marea Britanie ar ieşi din Uniune fără nici un acord.

    Atât Londra cât şi Bruxelles-ul se opun restabilirii controalelor la frontiera dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, ceea ce ar ameninţa fragilul acord de pace nord-irlandez, dar nu reuşesc să cadă de acord asupra modalităţilor de soluţionare a acestui capitol.

    Uniunea Europeană i-a cerut Marii Britanii să aibă în vedere o aşa-numită soluţie de ‘backstop’, care să se aplice dacă nu se va reuşi găsirea alteia mai bune. Dar guvernul britanic se teme că o eventuală menţinere a Irlandei de Nord în uniunea vamală şi în piaţa unică europeană, ar compromite integritatea teritorială a Regatului Unit.