Radio România Internațional

Tag: acord politic

  • Acord pentru crearea Spațiului European al Datelor privind Sănătatea

    Acord pentru crearea Spațiului European al Datelor privind Sănătatea

    Acordul politic provizoriu privind un Spațiu European al Datelor privind Sănătatea, la care au ajuns vineri Parlamentul și Președinția belgiană a Consiliului, subliniază că pacienții vor putea avea acces electronic la datele lor personale de sănătate în diferitele sisteme de sănătate din UE. De asemenea, proiectul de lege le oferă profesioniștilor din domeniul sănătății acces la datele pacienților lor, pe baza strict a ceea ce este necesar pentru un anumit tratament, iar pacienții vor putea, de asemenea, să își descarce gratuit dosarul de sănătate.

    Dosarele electronice de sănătate ar urma să includă fișele rezumative ale pacienților, rețetele electronice, imagistica medicală și rezultatele de laborator.

    Legea ar urma să creeze un format european de schimb de dosare electronice de sănătate și să contureze norme privind calitatea datelor, securitatea și interoperabilitatea sistemelor, care vor fi monitorizate de autoritățile naționale de supraveghere a pieței.

    Spațiul European al Datelor privind Sănătatea ar permite schimbul de date anonime sau pseudonime privind sănătatea, inclusiv dosare medicale, studii clinice, agenți patogeni, cereri de rambursare și rambursări, date genetice, informații din registrele de sănătate publică, date privind starea de bine și informații privind resursele, cheltuielile și finanțarea asistenței medicale, în scopuri de interes public. Aceste motive ar include scopuri de cercetare, inovare, elaborare de politici, educație și siguranță a pacienților.

    Împărtășirea datelor în scopuri publicitare sau de evaluare a cererilor de asigurare va fi interzisă.

    Legea asigură că pacienții vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care datele lor sunt folosite și accesate. Aceștia trebuie să fie informați de fiecare dată când datele lor sunt accesate și vor avea dreptul de a solicita sau de a corecta datele incorecte.

    Autoritățile naționale de protecție a datelor vor monitoriza aplicarea drepturilor de acces la datele de sănătate și vor fi împuternicite să aplice amenzi în caz de nerespectare a acestora.

  • Retrospectriva săptămânii 09.06 – 15.06.2019

    Retrospectriva săptămânii 09.06 – 15.06.2019


    O nouă moţiune depusă de opoziţia de dreapta din Romănia la adresa guvernului.


    Opoziţia de dreapta din România a depus o nouă moţiune de cenzură la adresa guvernului de coaliţie PSD- ALDE, care va fi votată săptămâna viitoare. Pentru ca executivul condus de social-democrata Viorica Dăncilă să cadă, este nevoie de votul a 233 de senatori şi deputaţi, iar opoziţia – PNL, USR şi PMP – are nevoie şi de susţinerea partidului condus de fostul premier PSD Victor Ponta, ProRomânia, de parlamentarii UDMR, de cei ai minorităţilor naţionale şi chiar de la coaliţia la putere. De cealaltă parte, premierul, care conduce, interimar, şi PSD, le-a cerut parlamentarilor social-democraţi să fie prezenţi în sală , pentru a asigura cvorumul, dar să nu voteze.



    Moţiune simplă la adresa ministrului de externe iniţiată de opoziţie respinsă


    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a supravieţuit unei moţiuni simple iniţiată de opoziţia PNL, USR şi PMP, pentru problemele apărute la votul din diaspora, la euroscrutinul şi referendumul pe justiţie din 26 mai. Moţiunea a fost respinsă, marţi, în plenul Senatului. Iniţiatorii au susţinut, în textul.precum şi în plen, că Teodor Meleşcanu a gestionat MAE şi a organizat euroscrutinul şi referendumul în mod iresponsabil. Ministrul le-a cerut, din nou, scuze românilor din diaspora care nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe 26 mai, dar a susţinut, în continuare, că ministerul de Externe şi-a îndeplinit toate obligaţiile legale. El a anunţat că, în perioada următoare, vor avea loc consultări la ambasadele unde au fost probleme legate de vot, pentru a stabili cine se face vinovat de situaţia creată, dar şi ce se poate face pe viitor pentru a nu se repeta situaţia.



    Acord politicpentru o Românie europeană


    Acordul politic naţional, propus de preşedintele Klaus Iohannis, pentru consolidarea parcursului european al României a fost semnat joi, de liderii partidelor din opoziţie – PNL, USR, PRO România şi PMP. Acestea au fost de acord să susţină demersurile de a transpune în legislaţie rezultatele referendumului din 26 mai şi de a corecta modificările controversate făcute în ultimii doi ani la legile justiţiei. Fostul partener din Parlament al coaliției PSD-ALDE – UDMR – a anunțat că va semna acordul săptămâna viitoare. Partidele de la putere, PSD şi ALDE, au refuzat să semneze pactul. Şeful statului i-a criticat din nou pe social democraţi şi a spus că aceştia au cerut mai multe amendamente decât articolele din acord. Preşedintele a dat, însă, asigurări că lista semnatarilor acordului rămâne deschisă. În discursul susţinut cu acest prilej, şeful statului a subliniat că este nevoie să se schimbe Constituția și legislația aferentă.



    Vară ploioasă şi caniculă în România


    Informări meteo şi hidrologice, codurile galbene şi portocalii de instabilitate atmosferică accentuată, ploi abundente, vijelii, grindină, şi inundaţii se succed de săptămâni bune în aproape toată România, iar de cîteva zile acestora li s-au adăugat şi cele de disconfort termic. Ploile abundendente şi inundaţiile au provocat numeroase pagube, dar nu s-au înregistrat victime. Au fost afectate sute de gospodării, beciuri, anexe gospodăreşti. A fost perturbat şi traficul rutier, drumuri judeţene, naţionale şi europene fiind blocate de viituri. Grindina şi inundaţiile au provocat probleme şi culturilor agricole.



    A 26 -a ediţie a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu


    3300 de artiști și invitați din 73 de țări participa din 14 iunie la cea de a XXVI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (centrul Romaniei), FITS, care are ca temă “Arta de a darui”. Festivalul propune, în cele zece zile, 540 de evenimente, în 75 de spații de joc. Potrivit organizatorilor, FITS este o celebrare a frumosului, care aduce la un loc mai multe arte ale spectacolului din toate colțurile lumii: teatru, dans, muzică, film, conferințe, lansări de carte, circ contemporan, expoziții și multe altele. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu este cel mai mare şi complex eveniment de acest gen din România şi chiar din Europa, iar Radio Romania este unul din coproducători.

  • Acord politic pentru o Românie europeană

    Acord politic pentru o Românie europeană

    Partidele din opoziție
    – PNL, USR, PRO
    România şi PMP – au semnat, la București, Acordul naţional, propus de
    preşedintele Klaus Iohannis, pentru consolidarea parcursului european al
    României. Acestea au fost de acord să susţină demersurile pentru a transpune în
    legislaţie rezultatele referendumului din 26 mai şi pentru a corecta
    modificările controversate făcute în ultimii doi ani la legile justiţiei. Partidele
    de la putere, PSD şi ALDE au refuzat să semneze pactul. Şeful statului i-a
    criticat din nou pe social democraţi şi a spus că aceştia au cerut mai multe
    amendamente decât articolele din acord.

    Preşedintele a dat, însă, asigurări că
    lista semnatarilor acordului rămâne deschisă. Klaus Iohannis: Această
    semnare nu reprezintă un pas prin care vrem să excludem pe alţii, este posibil
    ca pe parcurs şi alţii să revină la gânduri mai bune şi vreau să păstrăm poarta
    deschisă tuturor politicienilor care vor să construiască o Românie mai bună.

    Preşedintele PNL, principalul partid de opoziţie, Ludovic Orban, a spus că documentul
    poate pune bazele realizării unei democraţii autentice în România: Pentru
    România nu există altă cale, decât o integrare şi mai serioasă şi mai profundă,
    care să permită României să îşi fructifice toate oportunităţile şi avantajele
    de care dispune.

    USR a semnat acordul pentru că acesta susţine statul
    de drept şi o justiţie independentă, afirmă preşedintele Uniunii, Dan
    Barna: Acest acord naţional este prima piesă dintr-o construcţie care trebuie
    să conţină şi fără penali în funcţii publice.

    Şi liderul PRO România, fostul
    premier PSD Victor Ponta, a explicat de ce a semnat pactul: Am
    semnat acest pact alături de colegii mei din PRO România dintr-un motiv foarte
    simplu, principiile din acest pact sunt corecte şi sunt spre binele nostru ca
    societate.

    La rândul său, preşedintele PMP, Eugen Tomac, speră ca politicienii
    să înţeleagă că România este profund legată de valorile europene: Ataşamentul
    nostru faţă de valori precum democraţia, libertatea, pacea şi statul de drept,
    care stau drept temelie pentru UE, sunt de nenegociat.

    Preşedintele interimar al PSD, premierul Viorica Dăncilă, a
    refuzat să semneze documentul, pentru că nu au fost incluse în el amendamentele
    social democraţilor: Nu am fost invitată, probabil s-a luat în
    calcul şi declaraţia pe care am făcut-o în legătură cu acest pact, am spus că
    un pact presupune un consens din partea tuturor forţelor politice, este un
    proiect care poate fi amendat de către partidele politice. Noi am spus că vrem
    să depunem anumite amendamente şi atâta timp cât acestea nu se regăsesc în pact
    nu avem de ce participa la semnarea acestui pact.

    Fostul partener din Parlament al
    coaliției PSD-ALDE – UDMR – a anunțat că va semna acordul săptămâna viitoare.

  • Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    În această săptămână,
    Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind
    modernizarea instrumentelor comunitare de protecţie comercială. În ultimii ani
    au fost situaţii neplăcute în unele ramuri industriale ale căror produse au
    intrat în competiţie cu altele similare, venite din ţări terţe, la preţuri
    subvenţionate sau de dumping. Acest acord va conduce la prima revizuire
    majoră a instrumentelor antidumping şi antisubvenţii ale UE din ultimii 15 ani.
    Acordul survine după 4 ani de consultări cu părţile interesate şi de negocieri între
    instituţiile europene, iar noile instrumente de protecţie comercială ţin seama,
    conform oficialilor de la Bruxelles, de interesele producătorilor,
    utilizatorilor şi importatorilor din Uniunea Europeană. La finalul unei recente
    dezbateri din Parlamentul European pe tema protejării Uniunii împotriva
    produselor care vin din ţări terţe la preţuri subvenţionate sau chiar la preţuri
    de dumping, comisarul pentru comerţ Cecilia Malmstrom făcea referire la noile
    instrumente de protejare a intereselor comerciale ale Uniunii:
    Metodologia antidumping vrea să surprindă distorsiunile pieţei şi este
    legată de intervenţii în state terţe sau în anumite sectoare dintr-o ţară. Noi
    vom întări instrumentele antidumping pentru a creşte capacitatea noastră de a
    surprinde amploarea acestor fenomene, pentru a identifica toate interventiile
    de subvenţie chiar în cursul investigaţiei. Vom face publice şi rapoartele
    noastre cu privire la sectoarele sau la ţările unde constatăm astfel de distorsionări.
    Nu sunt rapoarte secrete! Acesta este un instrument de protecţie comercială
    care este eficient şi care va respecta obligaţiile noastre internationale.
    Comerţul este bun cel puţin pentru multele sale avantaje, precum creştere
    economică, investiţii, locuri de muncă, dar comerţul trebuie să fie echitabil.



    În unele
    cazuri, UE va putea impune impune taxe mai mari la importurile de produse
    subvenţionate sau care fac obiectul unui dumping din ţări în care preţurile
    materiilor prime şi ale energiei sunt distorsionate. De asemenea, companiile
    vor beneficia de un sistem de alertă rapidă care le va ajuta să se adapteze la
    noua situaţie în cazul impunerii de taxe. Companiile mai mici vor primi, de
    asemenea, asistenţă de la un birou de ajutor specific, pentru a le facilita
    declanşarea şi participarea la procedurile de protecţie comercială.


  • Retrospectiva săptămânii 11.01 – 17.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 11.01 – 17.01.2015

    Acord politic pe Apărare



    Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a obţinut acordul tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Legislativul de la Bucureşti pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. Decizia, parafată marţi printr-un document, survine pe fondul crizei din Ucraina vecină. Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.” Iohannis consideră că astfel se va putea asigura predictibilitatea cheltuielilor militare, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea şi programele strategice de înzestrare.




    Preşedintele Klaus Iohannis la Bruxelles, în prima vizită oficială de la preluarea mandatului



    Decizia României de a majora bugetul Armatei a fost salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul întâlnirii cu şeful statului român, Klaus Iohannis. Acesta a făcut o vizită oficială la Bruxelles — prima de la preluarea mandatului. La instituţiile europene, Iohannis a găsit, pe de altă parte, sprijin pentru integrarea României în spaţiul Schengen — obiectiv de politică externă pentru care Bucureştiul a îndeplinit toate criteriile cerute, dar neatins încă din cauza condiţionării sale de progresele reformei în justiţie. Preşedintele Iohannis a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare în contextul în care peste câteva zile va fi făcut public un nou raport privind monitorizarea pe justiţie. Klaus Iohannis: Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea indepedenţei justiţiei.”




    Directorul SRI, George Maior, despre posibilele atentate din România



    În România, nu există, în acest moment, un pericol major de atentat terorist, motiv pentru care SRI nu a considerat necesară ridicarea nivelului de alertă, după atacurile din Franţa. În schimb, a luat o serie de măsuri suplimentare, inclusiv pentru apărarea unor potenţiale ţinte, pentru un control mai bun al traficului de persoane la frontiere şi pentru a avea un tablou infomaţional bun despre ceea ce se petrece pe întreg teritoriul naţional — a declarat directorul SRI. Potrivit lui George Maior, au fost dejucate atentate şi în România şi, de asemenea, vor mai exista atentate teroriste în Europa. Serviciile secrete europene sunt pregatite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută pentru că, uneori, prevenţia nu se poate realiza, spune Maior.




    Vizite la Bucureşti ale emisarilor a doi parteneri strategici ai României



    Reprezentanţi importanţi ai unor parteneri strategici ai României – SUA şi Marea Britanie — s-au aflat, în această săptămână, la Bucureşti, unde au avut întâlniri cu principalii factori decizionali din ţară. Discuţiile emisarului preşedintelui Barack Obama, subsecretarul de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, au fost centrate pe Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. Colaborarea în cadrul acestuia ar urma să fie extinsă şi în domeniul economic, nu numai în cel militar. Cu acest prilej preşedintele Klaus Iohannis a salutat interesul companiilor americane în acest sector, încurajând creşterea prezenţei lor pe piaţa românească. Oficialul american a apreciat, pe de altă parte, că România a înregistrat progrese substanţiale în domeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei. La Bucureşti s-a aflat şi ministrul de externe britanic, Philip Hammond, care a discutat cu omologul său român, Bogdan Aurescu, despre combaterea terorismului. Partea română a subliniat, pe de altă parte, că este important ca toate statele UE să respecte principiul liberei circulaţii a forţei de muncă în blocul comunitar.



    Priorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a României



    Ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Circa 700 de km de autostradă sunt operaţionali în România, situată pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.




    15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale



    15 ianuarie – Ziua poetului naţional al României Mihai Eminescu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani, este, din 2010, şi Ziua Culturii Naţionale. Sesiuni solemne, concerte, expoziţii, lansări de carte sau proiecţii de film în toate instituţiile de cultură din ţară, dar şi în centrele culturale româneşti din străinătate au marcat acest moment. Într-un interviu pentru Radio România, ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, s-a referit la subfinanţarea de care încă suferă Cultura, în opinia sa o soluţie putând fi elaborarea unei strategii naţionale pentru acest domeniu: “ Au trecut 25 de ani de la Revoluţie şi încă nu există aşa ceva – o strategie care, dincolo de ciclurile electorale, să promoveze valorile culturii şi civilizaţiei româneşti în ţară şi în străinătate.” Cultura română are nevoie vitală de coerenţă şi creativitate, de un management performant şi de o gestionare optimă a propriilor resurse de competenţă, mai spune ministrul de resort.