Tag: Acordu

  • România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024

    România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024



    Premierlu Marcel Ciolacu dimãndã, Niercuri dicseara, că româñilliu va s’aibã hãiri di avantajili a spaţlui Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu meslu marţu a anlui yinitoru. După 13 di añi, birikeavis Aţilui di Analtu, România va s’intrã tru Schengen. Nica şi Portul Constanţa va ş_creascã exponenţial importanţa. Escu cãndãsitu că tru 2024 va s’ncllidemu pãzãrãpserli şi ti sinurlu terestru, spusi Ciolacu.



    La aestu proiectu naţionalu s-ari cilãstãsitã cabaia muyltu. Lãharistusescu a tutãloru aţiloru mintiţ cu lucãrlu şi maxus a soţloru a melli ditu aestu Guvernu cari dusirã ma largu cu cilãstãserli acã anlu ţi tricu uşa ti Schengen părea acutotalui ncllisã, dimãndã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu Afacerlor Interne dimãndã că, tu 23 di andreu, agiumsi pi unã akicãseari politicã deadunu Ministerili tu idyea ipoitisi diu Austria şi Vãrgãria mutrindalui tindearea-a spaţlui Schengen cu România şi Vãrgãria la sinurli aesrieani şi maritime ahurhindalui cu meslu marţu 2024.



    Va s’aibã muabeţ tru 2024 şi ti bãgarea tu lucru a acquis-ului comunitar Schengen ti sinurli terestre, tru streasă ligătură cu meatrili compnsatorii mutrinda anvãrtuşearea-a controlului tu sinuri şi bãgarea tu practiko a Acordului Dublin, dimãndã Ministerlu.



    Tu kirolu a dzãliloru di 26 şi 27 di andreu, s’ţãnurã muabeţ pi canali diplomatiţi, anamisa di Ministerele di Interne şi di Externe, inclusiv pi livelu a misiunilor diplomatiţi acreditate la UE, mutrindalui proiectulu di a[pofasi a Consiliului cari s’ncurpilleadzã juridicu respectivlu acordu politic. Bãgarea tu practico a acordului politic tru unã apofasi nsimneadzã acordulu a tutãloru statelor Membre UE, imnaticu proţeduralu ţi va s’ducã ninti şi gioi, 28 di andreu 2023, adăvgã Ministerul Afacerilor Interne.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Aleptu tru meslu brumar, năulu prezidentu ali Românie, Klaus Iohannis, ahurheaşti tra s-bagă tru lucru urnechea ţi u tăxi tru campania electorală. După aţel’i dzaţi an’i tru cari predecesorlu a lui, Traian Băsescu, u cumăndusi România fără să-şi ascundă niţi simpatiile, niţi idiosincraziili politiţi, fostul lider liberal Iohannis să spuni isa andicra di partidi, pisupră di alumtili cu miză n’ică dit Parlamentu. Luni, el amintă acordul a tutălor formaţiun’ilor politiţi reprezentati tru Legislativ tră asiguripsearea, cafi an, ahurhindalui dit 2017 şi până tru 2027, naima pţăn 2% dit PIB tră Apărari.



    Tru harea di comandantu suprem a forţilor di ascheri, prezidentul spuni că criştearea a bugetlui tră Apărari easti anănghisită, ti furn’ia că România lipseaşti s-armână tru gardă, pi fondul a crizăl’ei dit Ucraina viţină. Membru ali Uniuni Europeană şi NATO, Bucureştiul nu lipseaşti s-bagă besă maşi pi aliaţ tră asiguripsearea a securitatil’ei işiş, nica spuni Klaus Iohannis :



    “Avem borgea s-mutrim cu mintimini’e situaţia dit regiune şi să scutem tru videală că him ună naţiuni responsabilă. Ti aţea, agiumsim pi isapea că lipseaşti s- asiguripsim hălăţli anănghisiti ti Ascherea Româna tra s-putem s-ufilisim fondurli ţi suntu ananghi tră pregătiri şi tră programili di armătuseari cu tehnea di alumtă modernă.”



    Prota-avyiulie ali coaliţie guvernamentală ţi vini la puteari aoa şi aproapea trei an’i, tru arada a curi chiverniseaşti nica şi portofoliul ali Apărari, PSD apruche păn di mardzină iniţiativa prezidenţială. Premierlu social-democrat Victor Ponta:



    “Vrem că aţea ţi ahurhim tru 2012, dimec tru cathi an ma mulţă păradz tră sistemlu di apărari, s-hibă un proces pi lungu chiro şi ambărţitat di tuti forţili politiţi, cari ţi s-hibă momentul tru cari easti tora la guvernari ică tru opoziţie.”



    Cum s-aştipta, şi clirunomlu al Iohannis agiumtu la fărnurli ali opoziţie libearală, Alina Gorghiu, apruche cu harauă acordul politic pripus di şeflu a statlui:



    “Avem garanţia, că, aestă aradă, la iniţiativa a prezidentului ali Românie, aestu acordu va s-agiungă realitati şi România va s-treacă di la haraua că easti văsilie NATO la borgea ţi u caftă aestu angajamentu.”



    Acordul fu îmbărţitat, em di UNPR em di PC, parteneri juniori la co-guvernari, ama şi, di partiili di nafoara ali coaliţie, dimec di UDMR, PP-DD şi gruplu parlamentar a minorităţlor naţionali. Momentu aretcu tru politica românească tru an’il’i di ma năpoi, acordul mutrindalui finanţarea ali ascheri poati s-hibă, spun analiştil’i, ahurhita a unăl’ei nauă minduită tra s-chivernisească mărli dosari ali administraţie di Bucureşti.



    Armânipserea: Tascu Lala