Tag: Acordul de Asociere UE-Ucraina

Pe 1 februarie s-au împlinit
30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România şi Ucraina.
Fosta republică sovietică şi-a proclamat independența în 1991, iar cele două țări
au stabilit formal relații diplomatice în 1992. România a fost primul stat
membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
Asociere UE-Ucraina, în 2014. În acest context, dar și al evoluţiilor
‘îngrijorătoare’ de securitate în regiunea Mării Negre, președintele român,
Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean,
Volodâmâr Zelenski. În cadrul discuțiilor, șeful statului român a acordat un
spaţiu ‘amplu’ soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor
aparţinând minorităţii române din Ucraina, îndeosebi privind protecţia
identităţii lingvistice a acestora. El a reiterat sprijinul ‘ferm’ al Bucureştiului
pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru
aspiraţiile sale europene şi euroatlantice. Şeful statului român a subliniat
susţinerea pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei
Crimeea şi a apreciat comportamentul ‘responsabil’ al Ucrainei în vederea
evitării creşterii tensiunilor. La rândul său, liderul de la Kiev a mulţumit
României pentru sprijinul ‘vocal’ şi ‘activ’ atât în cadrul Uniunii Europene,
cât şi al NATO.

Pe de altă parte, a avut loc și un
schimb de scrisori de felicitare între Ministerul român de Extene și cel de la
Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a evidențiat importanța
relației cu Ucraina și a reiterat angajamentul pentru dezvoltarea relațiilor
bilaterale, în spiritul valorilor europene și în conformitate cu agenda
europeană și euroatlantică a fostei republici sovietice. Totodată, el a
exprimat speranța că dialogul deschis și consistent dintre cele două țări, pe
care l-a promovat și susținut constant, va aduce soluții rapide și durabile la
problemele identitare ale minorității române din Ucraina. Totodată, a
evidențiat angajamentul pentru dinamizarea cooperării transfrontaliere și în
domenii sectoriale de interes comun.

Ministrul român de Externe a reiterat, în
egală măsură, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea
teritorială ale Ucrainei, precum și pentru dreptul acestui stat de a-și decide
liber cursul politicii sale externe și de securitate. În același timp, a
exprimat încrederea că opțiunea democratică a poporului ucrainean constituie o
forță motrice a procesului de reforme de la Kiev. În teren, situația se menține tensionată la granița Ucrainei cu
Rusia, unde Moscova a mobilizat peste 100.000 de militari şi o cantitate
importantă de tehnică de luptă și se pregătește pentru o invazie, potrivit analiștilor.
Moscova neagă acest lucru, dar a cerut ca NATO să-şi retragă tehnica militară din
România și Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate. În plus, preşedintele
rus Vladimir Putin a avertizat că admiterea Ucrainei în NATO poate
provoca un război între Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.