Luna noiembrie a adus
omenirea cu un nou pas înainte în ceea ce înseamnă lupta împotriva schimbărilor
climatice. Reuniți în Scoția, liderii mondiali au aprobat așa numitul Pact
Climatic de la Glasgow, după două săptămâni de negocieri intense. Pasul se
pare că este unul destul de mic, insă, dacă ascultăm declarația președintelui
summitului COP26, britanicul Alok Sharma, declarat profund dezolat de
modificările de ultim moment introduse în problema combustibililor fosili la
cererea Chinei și Indiei. Este vorba despre înlocuirea formulei renunţare
treptată la cărbune cu expresia reducere treptată. Este
moale, este slab, iar ținta de 1,5 °C abia trăiește, dar există un semnal că
Era Cărbunelui s-a încheiat. Și asta este important, a comentat Jennifer
Morgan, de la organizația Greenpeace International.
Experții avertizează în
mod regulat că fiecare zecime de grad contează în timp ce dezastrele legate
de schimbările climatice sunt deja în creștere: inundații, secete sau valuri de
căldură, cu pagubele și victimele aferente. La Glasgow a fost prezentă și
Roxana Bojariu, climatolog, șefa Grupului de cercetare privind schimbarea
climatică din cadrul Agenției Naționale de Meteorologie a României. Am
întrebat-o pe doamna Bojariu cât de serioasă este situația
Situația este gravă în
ceea ce privește încălzirea globală și ultimul raport al Grupului
interguvernamental pentru studiul schimbării climei, volumul unu, care a fost
publicat în august anul acesta, a și arătat clar că suntem în criză climatică. Secretarul general al ONU a și spus că e vorba de cod
roșu climatic. Ultimii șapte ani au fost cei mai calzi la nivel global din toate
înregistrările începute în a doua jumătate a secolului al 19-lea. Am avut,
evident, și fenomene extreme, nu e vorba doar de o încălzire graduală. Vara
care a trecut ați văzut că ne-a adus fenomene extraordinare. Lângă Vancouver
s-a înregistrat temperatura de 49,6 grade Celsius. Studii efectuate pe urmă au
arătat că fără aportul încălzirii globale nu s-ar fi putut ajunge acolo și
evident că deja trăim urgența această climatică. Incendiile de vegetație din
din vestul Canadei, din zona Statelor Unite, dar și din Europa… Ați văzut
Grecia. Incendii, dar și furtuni foarte puternice pentru că vorbim nu doar de
acest aspect al creșterii temperaturii medii, ci se modifică toate căile de de
transport ale căldurii și umidității și avem o cantitate sporită de căldură în
sistem datorită efectului de seră intensificat de aceste gaze emise de
activitățile omului.
Rezolvarea problemelor legate
de mediu nu ține, de cele mai multe ori, doar de buna sau de reaua voință a
decidenților, ci și de costuri și alternative. De aceea, un punct important al
discuțiilor aprinse de la Glasgow a fost finanțarea transformărilor ecologice
în țările mai sărace, de către țările puternic industrializate, care sunt și
principalii poluatori ai planetei. Aici România are avantajul de a fi parte a
Uniunii Europene, beneficiind astfel de un sprijin consistent prin Pactul verde
european.
Roxana Bojariu explică România este membru al Uniunii Europene și atunci evident că
țintele Uniunii trebuie îndeplinite și, de fapt, în conferința părților,
Uniunea Europeană vorbește cu voce unică. Sigur că pozițiile sunt agreate între
statele membre și între grupurile tehnice ale experților din toate statele
membre. Așa că ținta de reducere a emisiilor cu 55 la sută în 2030 față de
nivelul din 1990 rămâne evidentă pentru Uniunea Europeană și atingerea
neutralității climatice în 2050 – adică emisii nete zero. Dar în același timp
și atingerea stării de reziliență, de a face față schimbărilor deja produse și
celor inevitabile până în 2050, pentru că noi am schimbat deja sistemul
climatic. Și, aceste ținte la nivelul Uniunii Europene evident că sunt puse în
practică prin acele directive, acele pachete de legi, inclusiv Legea climei,
care sunt discutate în Uniunea Europeană și care, până la urmă, vin sub umbrela
mai largă acestui Pact verde european. Deci, România e în situația fericită de
a avea această planificare clară și consistentă. Și un lucru de care poate să
profite este că toate aceste măsuri la nivel intern în Uniunea Europeană sunt
sprijinite și ele prin fonduri care să ajute țări ca România, ce au totuși față
de statele din Vest o economie mai fragilă și trebuie să recupereze mai mult
din dezvoltarea economică și socială.
Reacțiile internaționale
la acordul de la Glasgow sunt, unele, diametral opuse: Din păcate, voinţa
politică colectivă nu a fost suficientă pentru a depăşi profundele contradicţii
dintre ţări şi este timpul să trecem în regim de urgenţă, şi-a exprimat
regretul secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Salutând ‘bineveniţi paşi
înainte’, el a enumerat obiectivele nerealizate – ajutorul financiar pentru
ţările cele mai sărace, sfârşitul subvenţiilor pentru combustibilii fosili,
ieşirea din cărbune, stabilirea unei preţ pentru carbon. Mai sunt multe de
făcut în anii următori, dar acordul este un mare pas înainte, consideră şeful
guvernului britanic, Boris Johnson. Important este că avem primul acord internaţional
de reducere a utilizării cărbunelui şi un plan de limitare a încălzirii globale
la 1,5 grade mai mult decât în era preindustrială, mai spune acesta.
Ambiţia este mai mare decât ar fi crezut cineva că poate fi”, a estimat,
la rândul său, emisarul american John Kerry.