Radio România Internațional

Tag: acorduri

  • Acordurile de liber schimb UE – țările din regiunea de sud a Mediteranei

    Acordurile de liber schimb UE – țările din regiunea de sud a Mediteranei

    În ultima decadă, Uniunea Europeană a semnat mai multe acorduri de liber schimb, care au avut drept obiectiv nu doar să elimine barierele comerciale, ci și să creeze reglementări în comerțul dintre zona Pieței Unice și terțe țări.



    În acest sens, se argumentează într-un articol publicat în numărul din iunie 2020 al revistei academice Romanian Journal of European Affairs, rolul acestor acorduri este și de a crește gradul de competitivitate al Uniunii Europene, cât și de a găsi noi piețe de desfacere și oportunități de investiție pentru companiile europene. Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) au fost încheiate cu mai multe țări, inclusiv din regiunea de sud a Mediteranei.



    Tamás Szigetvári, autorul studiului, arată că acordurile de liber schimb permit statelor din această regiune să-și orienteze sistemele legislative conform normelor Uniunii Europene, ameliorând, în același timp, potențiale riscurile de securitate la granițele Uniunii. Cu toate acestea, este important de subliniat că, în ciuda integrării țărilor din regiunea de sud a Mediteranei în sistemul economic global, acorduri de liber schimb pot avea și riscuri din punct de vedere al securității.



    Textul integral al articolului poate fi accesat online AICI. (autor Ionuț Mircea Marcu, Expert, Institutul European din România)

  • Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Primarii din România şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
    romanofonă) au căutat, la Conferinţa Reprezentanţilor Comunităţilor Locale de
    la Bucureşti, soluţii pentru creşterea bunăstării şi o mai bună comunicare
    între localităţi, judeţe şi raioane. Aproximativ 1000 de aleşi locali de pe
    ambele maluri ale Prutului au votat simbolic pentru eliminarea graniţelor
    birocratice între cele două state. S-au stabilit, cu acest prilej, 450 de
    acorduri de înfrăţire, prin care oraşe şi sate din Republica Moldova şi România
    vor avea acţiuni comune în domenii precum educaţie, cultură, economie sau
    administraţie publică locală. În opinia aleşilor locali, aceste înfrăţiri
    deschid noi perspective de colaborare şi oportunităţi de creştere economică.

    Primarul interimar al Bucureştiului, Răzvan Sava: Unde-s doi, puterea
    creşte!, şi nu este numai un vers, este o realitate în acest context geopolitic
    extrem de complicat. Înfrăţirea face puterea, împreună putem lega parteneriate
    benefice pentru comunităţile noastre, putem să facem schimb de experienţă, să
    discutăm despre principiile de management pe care le aplicăm sau despre aspecte
    care ţin de accesarea fondurilor europene.

    Primarul Chişinăului, Dorin
    Chirtoacă, a subliniat că aceste înfrăţiri trebuie susţinute financiar, pentru
    a avea efect. Dorin Chirtoacă: Dacă o primărie din România primeşte un
    proiect european, poate, drept compensaţie, din sursele proprii, suma egală cu
    proiectul european câştigat se transferă în beneficiul localităţii înfrăţite
    din Republica Moldova. Din câte cunosc, legea permite acest lucru, există o
    ordonanţă de urgenţă’.

    Primarul de la Chişinău a cerut autorităţilor române
    sprijin pentru comunităţile locale din Moldova vecină. Dorin Chirtoacă: ‘Lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europeană, indiferent
    ce va fi la nivelul Guvernului Republicii Moldova. Că vor fi alianţe, nu vor fi
    alianţe, indiferent ce va fi acolo, populaţia, la nivel local, va avea
    încredere în cuvântul spus de primar, dacă în fiecare an, în următorii trei
    ani, se va reuşi finanţarea dezvoltării infrastructurii, că anume aceasta este
    calea corectă’.

    Colaborările stabilite la Bucureşti completează cele 187 de
    parteneriate de înfrăţire care existau între localităţi din Republica Moldova
    şi România. Evenimentul a fost organizat de Grupul interparlamentar
    Prietenii Unirii, de Institutul pentru Cultură şi Drepturi
    Europene, de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, în parteneriat cu Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.