Radio România Internațional

Tag: act normativ

  • Fără penali în funcţii publice

    Fără penali în funcţii publice

    Nici o persoană condamnată pentru orice infracțiune nu poate candida la alegerile locale și parlamentare, a decis, marți, Camera Deputaților de la București, care a aprobat două proiecte de lege în calitate de for decizional. Nu pot fi aleși în funcțiile de consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean, senator sau deputat, persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.


    Primul proiect de lege adoptat vine cu un amendament-cheie la legea depusă de deputatul Cătălin Teniță din REPER (format de fostul lider USR Dacian Cioloș) ce prevedea inițial interzicerea participării la alegeri a persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave, etc.). Am pornit de la o lege cu care să protejăm copiii, în condițiile în care numărul condamnărilor indică faptul că în România, cel puțin un copil din cinci riscă să ajungă victimă a unui abuz sexual până la vârsta de 18 ani. Viol. Pornografie. Trafic. Vătămări corporale grave. Și așa mai departe. Faptul că alături de colegii deputați am extins și adoptat această lege cu referire la toți infractorii îmi spune că da, România caută să se vindece, mai spune Cătălin Teniță, care depus legea inițială împreună cu deputata USR (opoziție), Diana Stoica.


    Adoptarea actului normativ este o victorie pentru copiii din România, afirmă, la randul ei, Diana Stoica:Proiectul acesta a început, iniţial, din dorinţa de a proteja copiii, pentru că am văzut cu toţii cum, anul trecut un primar care a întreţinut relaţii sexuale cu o fată de 13 ani, vreme de trei ani, a fost reales într-o funcţie. În continuare, dacă nu va trece această lege, ei vor putea să ocupe funcţii publice şi să fie în fruntea comunităţilor, şi, mai rău, şi a ţării.


    Din acest proiect de lege au fost scoși parlamentarii, însă aceștia au fost introduși, în aceeași zi, printr-un alt proiect de lege, inițiat de mai mulți deputați și senatori PNL ( guvernare). Astfel, nu pot candida la alegerile parlamentare persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penaledefinitive.

    Corupția a făcut ca încrederea românilor în instituțiile statului să fie extrem de scăzută, iar statul să fie unul slab și sărac. declara unul dintre inițiatori, liberala Raluca Turcan: Niciodată nu este prea târziu. Corupţia sărăceşte. Corupţia îi face pe tinerii şi oamenii merituoşi să părăsească această ţară. Corupţia îi face pe oamenii cinstiţi, oamenii integri să fie dezamăgiţi de tot ceea ce înseamnă decizie în România. Astăzi s-a făcut un pas mare înainte pentru ca în instituţii-cheie să acceadă oameni integri.


    Cele două proiecte urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.


  • Cresc pensiile

    Cresc pensiile

    De la 1 septembrie, în România, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 15 procente. Cinci milioane de pensionari din sistemul public beneficiază de această mărire. Noua lege prevede o creștere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând de pe 1 septembrie 2019 și până în 2022, precum şi recalcularea a milioane de pensii aflate în plată. Noul act normativ mai stipuleaza includerea doctoratului și masteratului în vechimea în muncă şi posibilitatea cumpărării a maximum cinci ani de vechime. Pensia minimă va putea fi plătită doar celor cu minimum 15 ani de vechime de cotizare la sistemul public de pensii.



    Odată cu intrarea în vigoare a legii, pensia minimă garantată sau indemnizaţia socială pentru pensionari se majorează cu 64 de lei, de la 640 la 704. Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei. La un curs de schimb de circa 4,7 lei pentru un euro, pensionarii români rămân, cu toate aceste majorări, printre cei mai pauperi vârstnici din Uniunea Europeană, subliniază comentatorii, care mai notează că, în ultimii ani, creşterea continuă a preţurilor a erodat, oricum, puterea de cumpărare. Chiar şi aşa, vineri, Fondul Monetar Internaţional a recomandat autorităţilor române să reevalueze noua Lege a pensiilor, să demareze un proces de consolidare fiscală durabilă şi să îmbunătăţească guvernanţa la companiile de stat. Experţii Fondului susţin că noua lege ar putea pune în pericol sustenabilitatea fiscală. Potrivit evaluarii FMI, creşterea economiei româneşti ar urma să rămână la nivelul de 4% în 2019 şi să încetinească la 3% pe termen mediu. Conform estimărilor, deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din Produsul Intern Brut în 2019.



    Candidată PSD la alegerile prezidenţiale din noiembrie, premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că există fonduri pentru toate măsurile adoptate de guvern. Ea spune că majorarea punctului de pensie reprezintă un act de dreptate şi niciodată un guvern social-democrat nu va pune în balanţă veniturile pensionarilor cu indicatorii macroeconomici. Analiştii găsesc normal demersul PSD, fiindcă, într-o proporţie copleşitoare, pensionarii sunt votanţi disciplinaţi ai stângii. Vicepreşedintele PNL, senatorul Florin Cîţu, al cărui partid îl susţine pentru un nou mandat pe preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, critică, în schimb, fără menajamente declaraţiile premierului. Nu este adevărat că veniturile pensionarilor nu sunt în raport cu deficitul macroeconomic – scrie economistul liberal pe pagina sa de Facebook. El afirmă că rectificarea bugetară semnată recent de ministrul Finanţelor arată că toate aceste manevre au ca efect un deficit estimat de 2,9 miliarde de lei doar la bugetul de pensii şi crede că deficitul real va fi cel puţin dublu faţă de cel estimat.

  • Reacţii la Declaraţia politică a Parlamentului

    Reacţii la Declaraţia politică a Parlamentului

    Majoritatea PSD – ALDE din
    legislativul de la Bucureşti nu uită şi nu iartă.

    Luna trecută, după ample
    manifestaţii de stradă şi luări de poziţie critice, pe alocuri caustice, ale
    preşedinţiei şi principalelor instituţii judiciare, parlamentarii Puterii au votat
    alături de Opoziţia de dreapta anularea celebrei ordonanţe de guvern care
    relaxa periculos legislaţia penală anticorupţie. Miercuri, însă, aceeaşi
    majoritate a adoptat o declaraţie în care afirmă rolul
    Legislativului ca instituţie centrală a democraţiei şi pune la zid ceea ce
    consideră a fi uzurparea acestui rol de către instituţiile care amendaseră,
    prin opiniile exprimate, acţiunile executivului.

    Preşedintele Senatului, Călin
    Popescu-Tăriceanu, iniţiatorul declaraţiei: Parlamentul României
    califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie
    preşedintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie
    reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi
    activităţi ale Guvernului. Asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul
    exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele
    forme prevăzute de lege şi de regulamentele Camerelor pentru activitatea sa.

    Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a susţinut că declaraţia nu ajută la
    consolidarea rolului şi a credibilităţii Parlamentului. Cătălin Predoiu:
    Ceea ce se vede imediat în acest proiect este intoleranţa faţă de o altă putere a
    statului, justiţia, şi lupta pentru supremaţie, în raport de instituţia
    prezidenţială.

    PMP şi USR au criticat, la
    rândul lor, documentul, apreciind că este o iniţiativă greşită, deoarece
    Legislativul nu are nevoie de o declaraţie pentru a-şi îndeplini atribuţiile.
    Parlamentul este rezultatul unui pluralism izvorât din societate, iar acest mod
    de gândire autoritarist pe care îl degajă declaraţia este profund periculos,
    consideră opoziţia.

    Vizat direct, preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat
    afirmând că declaraţia politică adoptată astăzi de Parlament poate fi
    considerată o formă de presiune şi un semnal îngrijorător cu privire la modul
    în care legislativul relaţionează cu celelalte instituţii ale statului. Ea
    afectează principiul cooperării loiale dintre instituţii în condiţiile în care
    a fost luat drept pretext un act normativ al guvernului adoptat în absenţa
    oricărei delegări legislative din partea parlamentului şi puternic contestat de
    către societatea civilă, afirmă preşedinţia într-un comunicat. Ea aminteşte că,
    potrivit Constituţiei, şeful statului are legitimitate şi reprezentativitate egale
    cu ale Parlamentului şi, ca atare, exprimă interese ale societăţii, aşa că
    poziţiile sale sunt departe de a fi păreri şi se concretizează în acţiuni
    menite să realizeze rolul reprezentativ al preşedintelui României. Şeful
    statului dă asigurări că va continua să-şi exercite toate atribuţiile
    constituţionale.

  • România şi disciplina fiscală

    România şi disciplina fiscală

    Reticent încă din perioada dezbaterilor preliminare asupra
    noului Cod fiscal, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să decidă acum dacă
    promulgă actul normativ, trecut de Parlamentul de la Bucureşti. Istoria
    recentă arată că nu ne mai putem permite experimente economice sau politici
    publice cu jumătate de măsură, mai ales când acestea atentează la situaţia
    noastră de libertate şi prosperitate pe termen lung    , spune şeful statului.

    Potrivit acestuia, devine imperativ să renunţăm cel puţin la câteva iluzii – în
    primul rând iluzia că prosperitatea se poate construi pe deficite bugetare şi
    datorie publică rostogolită continuu de la un an la altul, apoi iluzia că
    politicile economice şi fiscale pot compensa absenţa reformelor reale, iluzia
    că odată ce prosperitatea a fost obţinută nu se va mai pierde, ceea ce este
    greşit, spune Klaus Iohannis: Cred că nu ar trebui să ne preocupe
    doar scăderea taxelor, ci şi maniera în care se face aceasta. În plus, aflaţi
    totuşi în prag de an electoral, trebuie să înţelegem distanţa dintre tentaţia
    politică şi realitatea economică.

    Rezervat şi el faţă de noul Cod fiscal,
    guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, apreciază că
    aplicarea de măsuri temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung ar fi o
    eroare, iar misiunea politicilor economice viitoare este să păstreze
    echilibrele macro-economice, restabilite cu greu după apariţia crizei: Efortul
    susţinut de consolidare fiscală a condus nu doar la eliminarea deficitului
    excesiv, ci şi la atingerea obiectivului pe termen mediu, de deficit structural
    la 1% la sfârşitul anului trecut. În acelaşi timp, producţia a revenit la
    nivelul din 2008, creşterea economică fiind acum nu doar robustă, ci şi
    sustenabilă.

    Disciplina fiscală şi stabilitatea financiară trebuie să
    devină o stare de normalitate, mai spune guvernatorul – idee susţinută şi de
    premierul Victor Ponta, surprins, însă, de criticile pe care preşedintele
    Iohannis le-a adus Codului fiscal: Acest Cod Fiscal a fost votat în
    unanimitate după dezbateri în parlament. Acum, eu bănuiesc că toţi specialiştii
    de la finanţe ştiu ce au făcut şi sunt convins că avem mare nevoie de acest Cod
    Fiscal ca să păstrăm creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi să
    reducem decalajul între România şi celelalte ţări europene.

    În tabăra
    susţinătorilor îl regăsim şi pe preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea: Acest Cod Fiscal este bun nu pentru un partid politic, este bun
    pentru România, într-o economie importantă a regiunii şi este un mesaj că
    suntem un lider regional. Şi este un mesaj că putem să atragem noi investiţii
    şi să relocăm foartre multe din companiile care pleacă din Europa de Vest nu
    către Asia Mică sau către China şi India, ci către sud-estul Europei.

    Astfel,
    inclusiv o parte dintre românii care lucrează peste graniţe s-ar putea întoarce
    în ţară să lucreze în aceste companii relocate, mai spune Zgonea.

  • Jurnal românesc – 16.07.2015

    Jurnal românesc – 16.07.2015

    Hotărârea adoptată pe 9 iunie de Parlamentul de la
    Bucureşti, care a împiedicat DNA să declanşeze urmărirea penală împotriva
    premierului social-democrat Victor Ponta pentru acuzaţia de incompatibilitate,
    nu încalcă Constituţia – a constatat, miercuri, Curtea Constituţională din
    România. PNL, partid de centru-dreapta, a contestat la Curtea Constituţională
    hotărârea Parlamentului şi paragraful de lege pe baza cărora a fost organizată
    votarea în Parlament. Legislativul a împiedicat cercetarea pentru acuzaţia potrivit
    căreia, prin funcţia de prim-ministru, Ponta s-ar afla în conflict de interese.
    DNA face cercetări şi cu privire la activitatea anterioară, de avocat, a
    politicianului, asupra căreia imunitatea parlamentară nu are influenţă. Faptele
    vizate sunt fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de
    bani.




    Comandantul Unităţii de Sprijin a Forţelor Navale de la
    Deveselu, William Garren, a declarat că
    lucrările de construcţie ale bazei militare se desfăşoară conform graficului şi
    că aceasta va fi operaţională în decembrie. Garren a participat, miercuri, la
    Caracal la premierea antreprenorului lunii iulie, distincţie oferită de către
    Ambasada SUA la Bucureşti. Parteneriatul nostru s-a extins foarte mult în
    2014, odată cu acceptul României de a găzdui trupe americane în tranzit spre şi
    din Afganistan. De la începutul acestui an, peste 140 de mii de soldaţi,
    infanterişti marini şi membri ai Forţelor Aeriene, precum şi sute de tone de
    marfă au trecut prin Mihail Kolgăniceanu, a declarat însărcinatul cu afaceri
    al SUA în România, Dean Thompson. Calendarul nostru bilateral nu a fost
    niciodată mai plin cu diverse tipuri de exerciţii comune şi activităţi de
    cooperare planificate pentru viitor. Acest tip de cooperare în domeniul
    Apărării şi Securităţii a reprezentat temelia relaţiei noastre bilaterale,
    aducând cu el şi oportunităţi pentru companiile locale mari şi mici, a mai
    declarat Dean Thompson.








    Din 15 iulie, autovehiculele cu masă maximă autorizată mai
    mare de 7,5 tone nu mai pot tranzita punctul de control şi trecere a frontierei
    Nădlac I. În aceste condiţii, autocamioanele vor trebui să iasă din România
    prin vama Nădlac II, de pe autostrada A1, inaugurată la sfârşitul săptămânii
    trecute. Sunt exceptate de la această dispoziţie vehiculele grele ce transportă
    mărfuri care trebuie supuse controlului fitosanitar şi veterinar.




    Guvernul
    român a adoptat Strategia Naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi
    protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020, precum şi Planul
    strategic de acţiuni pentru perioada 2014-2020. Actul normativ vizează
    înfiinţarea unui cadru strategic în privinţa promovării îmbătrânirii active,
    fiind stabilite trei obiective generale: prelungirea vieţii active, promovarea
    participării sociale active şi demne pentru persoanele vârstnice şi obţinerea
    unui grad mai ridicat de independenţă şi siguranţă pentru persoanele cu
    necesităţi de îngrijire de lungă durată. Decizia a fost luată în condiţiile în
    care România se va confrunta, în anii următori, cu o transformare
    socio-economică profundă, datorită schimbărilor demografice. Până în 2060, se
    estimează că ponderea populaţiei cu vârstă mai mare sau egală cu 65 de ani se
    va dubla, de la 15 la 30%. Îmbătrânirea populaţiei are o consecinţă şi în
    profilul epidemiologic. Statisticile arată că a scăzut prevalenţa bolilor
    infecţioase şi a crescut procentul bolilor cardiovasculare, a cancerului,
    diabetului şi bolilor respiratorii.