Radio România Internațional

Tag: acte

  • OUG pentru creșterea siguranței rutiere

    OUG pentru creșterea siguranței rutiere

    Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, adoptată de Guvern în şedinţa de vineri, instituie situaţii obiective în care poliţistul este obligat să efectueze testarea conducătorilor auto, a declarat Alexandru Popa, reprezentant al Direcţiei Rutiere.

    Potrivit unei declaraţii transmise, sâmbătă, AGERPRES, situaţiile în care poliţistul este obligat să efectueze testarea conducătorilor auto sunt următoarele: în vehicul sunt observate recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice, care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive; a săvârşit în mod repetat, în ultimii trei ani, contravenţia prevăzută la art. 102 alin. (3) lit. a) ori a fost condamnat pentru cel puţin una dintre infracţiunile prevăzute la art. 336, art. 3361, art. 337 sau art. 338 din Codul Penal, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri ori infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

    Potrivit lui Alexandru Popa, un alt aspect nou introdus privind testarea conducătorilor de vehicule este instituirea posibilităţii persoanei testate de a solicita poliţistului rutier o a două testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 de minute de la primul test, în cazul în care concentraţia aerului expirat a fost de până la 0,10 mg/L alcool pur în aerul expirat. El a adăugat că valoarea juridică prezintă rezultatul celei mai mici concentraţii de alcool pur în aerul expirat.

    Instituirea măsurii retragerii permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice în cazul persoanelor care refuză sau nu pot să se supună testării în vederea verificării consumului de băuturi alcoolice sau substanţe psihoactive, precum şi condiţionarea restituirii permisului de conducere reţinut în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 336, art. 3361 sau art. 337 din Codul penal de realizarea, în prealabil, a unei evaluări medicale de către titularul acestuia, pentru prevenirea repetabilităţii faptelor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a substanţelor cu efecte psihoactive, constituie alte modificările aduse prin OUG privind siguranţa rutieră, a afirmat Alexandru Popa.

    Alte modificări sunt reglementarea posibilităţii de a dispune imobilizarea vehiculului atunci când un conducător de vehicul refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii prezenţei în organism a alcoolului sau a substanţelor psihoactive, iar conducerea acestuia nu poate fi asigurată pe loc de o altă persoană şi posibilitatea ca determinarea prezenţei în organismul unei persoane a substanţelor psihoactive să poată fi realizată şi în cadrul laboratoarelor de specialitate ale IGPR acreditate sau în unităţile sanitare publice acreditate şi autorizate.

    Alexandru Popa a adăugat că printre modificările aduse de OUG privind siguranţa rutieră se mai regăsesc cele privind abilitarea Poliţiei Române de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier colectate de administratorii drumurilor publice de interes judeţean şi local cu ajutorul mijloacelor tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează, precum şi extinderea capacităţii de constatare a contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, în sensul instituirii unui mecanism prin care participanţii la trafic pot transmite sesizări cu privire la posibile situaţii de condus agresiv, surprinse în înregistrări video sau audio-video

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Condiţii şi acte necesare pentru acordarea alocaţiei de către statul român copiilor născuți în străinatate .

  • Aflăm pentru tine (lipsa audio in FTP)

    Aflăm pentru tine (lipsa audio in FTP)

    Condiții la ieșirea din țară a cetățenilor români minori, acte necesare pentru deplasarea în afara ţării împreună cu copiii, situaţii speciale în care le este permisă acestora tranzitarea frontierei fară documentele prevăzute de lege.

    Interviu cu inspector Principal de Poliţie, Cătălin Rusu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Române.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    De
    anul viitor, potrivit OG 26/2022, cetățenii români vor putea obţine mai uşor
    transcrierea actelor de stare civilă întocmite de autoritățile străine, demers
    obligatoriu pentru ca acestea să aibă putere doveditoare în România. Interviu
    cu Dragoş Niculescu, redactor platforma online gratuită avocatnet.ro


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Informații privind reînnoirea actelor de identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor și alte oportunități poti fi găsite în Ghidul de Reîntoarcere.

  • Condiții de ieșire din țară pentru cetățenii români minori

    Condiții de ieșire din țară pentru cetățenii români minori

    Cetăţenii români
    minori pot călători în străinătate în baza documentului de călătorie individual
    valabil – pașaport sau carte de identitate (minori peste 14 ani) numai
    însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali. Prin
    reprezentant legal se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite
    drepturile şi să îndeplinească obligațiile părintești față de minor. *art. 2
    alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a
    cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare


    ATENȚIE – Certificatul de naștere nu reprezintă document de
    călătorie!


    Poliţiştii de frontieră permit
    ieşirea din ţară a unui cetăţean român minor – numai dacă este însoţit de o
    persoană fizică majoră – în următoarele cazuri:


    1. MINORUL ÎNSOȚIT DE AMBII PĂRINȚI


    Minorul care
    călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieşirea din
    România în baza documentului de călătorie individual, fără a fi necesară
    prezentarea unor documente suplimentare. *art. 30 alin. (1) lit. a)
    din Legea 248/2005


    2. MINORUL ÎNSOȚIT DE UNUL DINTRE PĂRINȚI


    Minorul care
    călătorește însoțit doar de unul dintre părinți i se permite ieșirea din țară
    în următoarele situații:

    – Dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a
    celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la
    efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească
    3 ani de la data întocmirii acesteia;

    – Dacă părintele însoțitor face dovada faptului
    că minorul i-a fost încredințat sau că exercită singur autoritatea
    părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă şi
    irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă
    pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    Pentru mai multe informații consultați pagina Poliției de Frontieră

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Modificări în echivalarea studiilor pentru elevii ce revin la şcoală în România: Sunt eliminate din dosarul de echivalare foile matricole cerute de la şcolile din străinătate/ Interviu cu Adrian Iordache, şef serviciu Centrul National de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Simplificarea procedurilor de emitere a cazierului judiciar. Interviu cu Bogdan Stanescu directorul Direcţiei Consulare din cadrul MAE.



  • Jurnal românesc – 30.09.2016

    Jurnal românesc – 30.09.2016

    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
    Ligor, efectuează, în aceste zile, o vizită la Roma. Joi, oficialul a întâlniri
    cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale italiene. Discuţiile s-au
    axat pe schimbul de bune practici în ceea ce priveşte relaţionarea cu diaspora,
    pe schimbul de informaţii legate de politicile publice sau pe migraţie şi
    securitate. Potrivit unui comunicat al MAE, Maria Ligor a prezentat
    iniţiativele Guvernului prin care se încurajează reîntoarcerea românilor în
    ţară şi stimularea investiţiilor, aşa cum este proiectul ‘Diaspora Start-Up’,
    dezvoltat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de
    Pretutindeni şi Ministerul Fondurilor Europene sau prevederile adresate
    diasporei din cadrul pachetului de creştere a mobilităţii. Agenda întâlnirilor
    oficiale din prima zi a vizitei în Italia s-a încheiat cu o întrevedere cu
    prefectul Romei, Paola Basilone. Dialogul a evidenţiat contribuţia substanţială
    pe care românii stabiliţi în regiunea capitalei şi-o aduc la economia şi în
    societatea italiană. Paola Basilone a subliniat gradul ridicat de integrare a
    românilor, atât din perspectiva participării la mediul de afaceri, cât şi din
    cea a forţei de muncă. Maria Ligor a arătat că avantajul bunei integrări în
    societate poate fi amplificat de beneficiile ce se desprind din faptul că
    tinerii şi copiii de origine română au acces simultan la două culturi. În acest
    sens, ea a reiterat importanţa continuării proiectului guvernamental de predare
    a noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie română în şcolile italiene.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea pentru
    modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
    circulaţii a cetăţenilor români în străinatate. Aceasta prevede că declaraţia
    părinţilor pentru minorii care călătoresc în străinătate poate fi eliberată
    pentru mai multe călătorii, pentru o perioadă de trei ani, fără menţionarea
    destinaţiilor. Legea prevede şi exceptarea de la prezentarea declaraţiei
    părinţilor sau tutorelui pentru minorii care au domiciliul sau reşedinţa
    stabilite în statul de destinaţie. Aceasta mai prevede eliminarea
    obligativităţii menţionării scopului deplasării şi a rutei în cuprinsul
    declaraţiei notariale ce conţine acordul părinţilor de efectuare a călătoriei
    de către cetăţeanul român în străinătate însoţit de o altă persoană. Actul
    normativ mai stipulează introducerea cărţii electronice de identitate ca
    document de călătorie şi eliberarea paşapoartelor de serviciu şi pentru
    personalul autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor
    organizaţii, instituţii sau misiuni internaţionale, dacă se solicită expres,
    sau care ocupă funcţii de expert naţional detaşat la instituţiile UE.


    Ministerul român de Externe informează că, începând cu data de 1
    octombrie 2016, în Elveţia vor intra în vigoare dispoziţiile legale de punere
    în aplicare a iniţiativei privind expulzarea infractorilor străini, adoptată la
    data de 28 noiembrie 2010. Noua legislaţie prevede înăsprirea dispoziţiilor
    care reglementează expulzarea infractorilor străini. Pentru o serie de
    infracţiuni, instanţa penală, care va stabili un verdict de vinovăţie, va fi
    obligată să pronunţe, în plus, şi expulzarea condamnatului. Durata expulzării va
    fi de 5 până la 15 ani. În caz de recidivă, se poate ajunge la 20 ani sau ca
    expulzarea să fie valabilă pe viaţă. Lista infracţiunilor în cauză include, în
    special, toate actele care au ca rezultat moartea unei fiinţe umane, vătămarea
    gravă sau punerea în pericol a altor persoane, infracţiuni grave de natură
    sexuală şi toate infracţiunile grave împotriva patrimoniului.

  • Ajutoare pentru românii afectați de cutremurul din Italia

    Ajutoare pentru românii afectați de cutremurul din Italia

    Guvernul a aprobat măsuri suplimentare de sprijin pentru cetățenii români afectați de cutremurul din Italia, complementare celor acordate deja de statul italian. Sunt vizate familiile celor care și-au pierdut viața în seism, dar și copiii acestora, răniții, persoanele ale căror locuințe au fost distruse sau cele care nu au avut o locuință proprie și nici nu mai au unde să locuiască după seism, dar și românii care doresc să se întoarcă în România.




    Ajutoarele se acordă la cerere și au următoarele valori:


    – 10.000 euro pentru familiile sau persoanele singure ale căror locuințe proprietate personală au fost distruse în proporție de peste 50% și își mențin reședința în Italia iar cuantumul cumulat al formelor de sprijin primite din partea statului român și italian nu depășește valoarea estimată a locuinței; ajutorul se acordă și familiilor sau persoanelor singure care decid să se întoarcă in România;.



    – 1.000 euro pentru fiecare persoană decedată din familie acordată membrului supraviețuitor al familiei sau rudei până la gradul 2;



    – 1.000 euro (pentru o rudă până la gradul 2 care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supraviețuitori ai familiilor afectate;



    – 6.000 euro pentru copiii rămași orfani în urma decesului părinților și se acordă rudelor până la gradul 4 sau altor persoane cetățeni români la care se dispune măsura de protecție specială a copilului/copiilor pentru creștere și îngrijire;



    – 3.000 euro pentru familiile sau persoanele singure care nu au locuință proprie, dar care nu mai au unde locui prin distrugerea imobilului unde locuiau, indiferent dacă aceștia decid să își mențină reședința în Italia sau să se întoarcă în România;



    – 3.000 euro pentru persoanele adulte apte de muncă care se întorc în România in vederea sprijinului acestora pentru reintegrare;



    – acoperirea cheltuielilor de spitalizare și recuperare pentru cei care nu sunt incluși în sistemul de asigurări și a căror cheltuieli nu sunt acoperite de statul italian.



    Ajutoarele de urgență se acord pentru: familiile sau persoanele singure afectate de calamitate; un membru supraviețuitor al familiei sau rudei până la gradul 2; o rudă până la gradul 2 care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supraviețuitori ai familiilor afectate; o rudă până la gradul 4 sau altor persoane cetățeni români la care se dispune măsura de protecție specială a copilului/copiilor pentru creștere și îngrijire.



    Pentru a beneficia de ajutoare, cei interesați trebuie să completeze o cerere, model tip, disponibilă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare sau la agenția agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, este însoțită, obligatoriu, la depunere, de copia actului de identitate al persoanei îndreptățite și de documente doveditoare care să ateste situația în care se află aceasta.



    Persoanele care și-au pierdu actele în urma seismului pot prezenta copii ale documentelor eliberate de autoritățile italiene prin care le este atestată identitatea și, în același timp, se confirmă că cele originale au fost pierdute.




    Odată cu cererea, persoanele afectate de cutremurul din Italia trebuie să depună, după caz, următoarele documente: actul constatator al gradului de distrugere a locuinței; actul constatator al decesului persoanei; actele de identitate/stare civilă care să ateste că persoana solicitantă este membru al familiei afectate; acte care dovedesc proprietatea personală a locuinței; actele de identitate ale rudelor sau persoanelor care solicită ajutorul prevăzut la art. 2 alin.(1) lit. d) și e) din Hotărârea de Guvern, precum și documentele care să ateste calitatea acestora, inclusiv încredințarea copiilor.



    Actele se depun la misiunile diplomatice, la oficiile consulare ale României sau la la agenția agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială.



    Astăzi, premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragos Pîslaru, s-au deplasat în Italia, pentru a fi alături de comunitatea de români afectată de cutremur. Cei doi oficiali se vor întâlni cu cei patru cetățeni răniți și cu familiile de români din tabăra de sinistrați din zona Amatrice.



    În cursul serii, premierul Cioloș și ministrul Pîslaru vor participa la funeraliile de stat organizate în memoria victimelor cutremurului, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, și de premierul Matteo Renzi.



    Sursa: Guvernul României

  • Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Birocraţia moştenită din perioada comunistă
    a atras, de nenumarate ori, critici aspre venite atât din interiorul, cât şi dinafara României. Procesul debirocratizării a fost şi
    continuă să fie extrem de lent,
    cu toate încercarile de a elibera sistemul de inerţia unor mecanisme învechite.
    Era, însă, de aşteptat ca un
    premier tehnocrat să atace această
    problemă preocupantă
    pentru societatea românească în ansamblu dar şi pentru cetăţeanul de rând.

    O
    ordonanţă de urgenţă a guvernului,
    adoptată marţi, deschide calea unei debirocratizări mult aşteptate, introducând, pentru prima dată în România,
    plata unor taxe prin card bancar,
    măsură populară care ar
    putea sa elimine cozile umilitoare din faţa ghişeelor. A fost, de asemenea, abrogată taxa de timbru la
    procurarea unui document cum ar fi cartea de identitate iar copiile
    după acestea vor putea fi trimise prin e-mail. Nu va mai fi nevoie nici de legalizarea
    copiilor după actele de identitate şi se va folosi doar procedura conform
    cu originalul’. Concomitent,
    certificatele de cazier judiciar vor fi cerute şi remise între instituţii, iar cetăţenii nu vor mai fi chemaţi
    la ghişee pentru obţinerea acestui
    document. Măsurile au fost prezentate într-o
    conferinţă de presă de ministrul pentru consultare publică, Violeta Alexandru..

    La rândul său, ministrul de
    Finanţe, Anca Dragu a precizat că se aplică o scutire de impozit pentru Legea
    dării în plată, care a intrat în vigoare. Scutirea va viza un singur credit, nu mai multe. La
    rândul său, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat că Executivul a
    decis să nu majoreze, pana la 31 martie 2017, preţul la gazele naturale destinate consumului populaţiei. Din
    cadrul aceloraşi masuri de protecţie, mai amintim că acordarea alocaţiei
    de care beneficiază familiile cu venituri reduse care au copii în întreţinere
    nu va mai fi condiţionată de plata impozitelor şi a taxelor locale pentru
    bunurile pe care le deţin în proprietate.

    Guvernul va lua inclusiv măsuri care
    să permită simplificarea obţinerii codului numeric personal şi a identităţii
    cetăţenilor români. Astfel, perioada de înscriere a nou-născutului în
    Registrul de Stare Civilă ar urma să fie prelungită de la 15 la 30 de zile.
    Pentru copiii care nu au identitate
    oficială în acest moment, vor putea fi solicitate certificatele de naştere de
    la primării, iar pentru minorii instituţionalizaţi domiciliul oficial va putea
    fi stabilit la sediul instituţiei în care se află aceştia.

    În sfârşit, amintim
    alte două măsuri importante luate de guvern: scutirea, cu 1 august, de impozit pe venit pentru cercetători, în condiţiile în care s-a constatat o scădere drastică a numărului de cercetători din mediul de afaceri şi intabularea gratuită a terenurilor
    agricole şi a imobilelor din extravilan.
    Decizia guvernului este definitorie
    pentru accesarea de către fermieri a fondurilor alocate României în cadrul
    Pilonului I al Politicii Agricole Comune.

  • Vot în diaspora – acte necesare pentru atestarea reședinței

    Vot în diaspora – acte necesare pentru atestarea reședinței

    Ministerul Afacerilor Externe supune consultării publice un proiect de ordin de ministru prin care se stabilesc documentele care atestă reşedinţa în străinătate pentru cetăţenii români, anunță Agerpres. Documentul are ca scop înlesnirea votului în diaspora pentru alegerile parlamentare din toamnă. Proiectul este disponibil pe site-ul MAE și conține date care atestă reşedinţa în străinătate în cazul a 143 de state.



    Astfel, românii stabiliți în Italia pot atesta reședința prin cartea de identitate italiană, paşaportul italian, cartea de identitate italiană pentru cetăţenii străini, atestatul de şedere/de înscriere în registrul populaţiei, certificatul de rezidenţă emis de primăria italiană locală, certificatul de stare civilă privind componenţa familiei, certificatul cumulativ de stare civilă şi reşedinţă sau prin permisul de şedere.



    În cazul românilor aflați în Spania, aceștia pot face dovada adresei pe baza cărţii de identitate spaniole, a paşaportului spaniol, a certificatului de cetăţean comunitar, a certificatului de rezident comunitar, a cărţii de reşedinţă. Reşedinţa în străinătate în cazul unui român aflat în Spania se mai poate demonstra printr-un document care atestă înscrierea în registrul municipal sau cu dovada depunerii actelor în vederea obţinerii certificatului, dar şi prin certificatul de reşedinţă.



    Reședința în Franța poate fi demonstrată prin carte de identitate franceză, paşaport francez, titlu de sejur francez (modelul electronic şi carte de rezident), recipisă temporară care înlocuieşte titlul de sejur expirat sau pierdut, adeverinţe, certificate şi atestate eliberate de autorităţile locale, prin care primarul/funcţionarul primăriei certifică şi semnează faptul că solicitantul domiciliază în Franţa, certificate sau adeverinţe de şcolarizare, atestat care conţine numărul naţional de asigurare medicală, ultimul aviz de impozitare, dovada calităţii de şomer (cu valabilitate de un an), permis de conducere francez, card de asigurare medicală, atestat de domiciliu eliberat de Ministerul de Interne francez, documente eliberate funcţionarilor instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale cu sediul în Franţa.



    Românii din Marea Britanie pot face dovada reședinței prin: paşaport britanic, colant sau ştampilă aplicată în paşaportul românesc care atestă reşedinţa, colant sau vinietă aplicată în paşaportul românesc privind dreptul de şedere, certificate de înregistrare, autorizaţia de muncă, documentul care atestă reşedinţa permanentă, documentul care atestă înregistrarea la autorităţile locale privind confirmarea şi stabilirea taxelor locale, respectiv adeverinţa de plată a impozitelor la autorităţile centrale sau locale, permisul de conducere britanic, documentul care conţine numărul naţional de asigurare, document care conţine numărul de asigurare, certificat de naturalizare, contract de închiriere a locuinţei înregistrat la autorităţile locale, extras de cont bancar curent de la o bancă din Marea Britanie, facturile de plată utilităţi în Marea Britanie.



    Conaționalii stabiliți în Germania pot prezenta cartea de identitate germană, paşaportul german, adeverinţa privind domiciliul permanent/reşedinţa, adeverinţa privind dreptul la liberă circulaţie şi la alegerea domiciliului în UE, permisul de muncă (numai pentru persoanele care deţin şi cetăţenia germană), permisul de şedere pe durată determinată, permis de şedere, permisiunea de stabilire permanentă, permisiunea de şedere permanentă UE, certificatul de încetăţenire (numai pentru persoanele care deţin şi cetăţenia germană).



    Proiectul prevede ca românii din Republica Moldova să facaă dovada reședinței prin buletinul de identitate moldovenesc, paşaportul moldovenesc sau permisul de şedere temporară.

  • Ce traduceri nu sunt necesare în Spania

    Ce traduceri nu sunt necesare în Spania

    Publicaţia “Românul din Spania” a stat de vorbă cu şeful Secției Consulare de la Madrid, consulul Irina Marin, de la care a aflat că mai mulţi români se prezintă traduceri şi documente care nu mai sunt necesare, plătind sume importante, mai ales la traducătorii particulari. Astfel, românii nu trebuie să traducă Certificados plurilingües , adică certificatele de naștere ale copiilor români născuți în Spania și cele de căsătorie între un cetățean român și un cetățean spaniol. Aceste certificate pot fi înscrise la consulat sau transcrise la registrul de stare civilă din România.



    “Aceste documente se solicită la Registrul civil spaniol unde a fost înscrisă nașterea sau căsătoria, sunt gratuite și se pot elibera la cerere, atunci când cetățeanul are nevoie. Astfel, se pot economisi banii de traducere și de apostilare”, a spus Irina Marin care a precizat că astfel cetîţeanul în cauză economiseşte cel puţin 100 de euro pentru traducere şi drumul fpcut pentru obţinerea Apostilei de la Haga.



    Printre documentele care nu necesită traducere se numără şi certifivatele de deces. Eliberarea în regim de urgenţă costă 155 de euro, iar pentru copiii de până la şase luni sunt eliberate gratuit.



    Paşaportul CRDS (cu domiciliul în străinătate) este de asemnea acceptat fără traducere. Consulul Irina Marin precizează însă că acesete paşapoarte nu sunt recomandate: [Cetăţenilor n.red] li se induce ideea că pașaportul CRDS le conferă rezidența sau că ar fi echivalentul unui pașaport spaniol. Dar problema este că dacă se solicită acest pașaport, se pierde automat domiciliul din România, deoarece noi, conform legii, trebuie să reținem buletinul solicitantului și restabilirea acestui domiciliu în România se poate face doar dacă cetățeanul merge personal în România. E important să se informeze bine și să înțeleagă faptul că, de exemplu, la înscriere la facultate în România sau pentru deschiderea unui cont la bancă e nevoie de cartea de identitate, nu se acceptă pașaportul. Deci poate aduce complicații”.


    Familiile care aplică pentru acest paşaport pot reduce cheltuielile prin traducerea unei foie de empadronamiento colectiv, care costă 45 de euro în loc de traducerea unei pagini pentru fiecare solicitant de pașaport sau să se traducă trei certificate de rezidență, așa-numita foaie verde.



    În cazul actelor piedute, nu este necesar denunţul la poliţie, drept urmare nici traducerea acestuia. Denunţul este solicitat în cazul documentelor furate. Consul mai precizezază că informaţiile şi cererile pot fi adresate şi prin telefon sau e-mail, nefiind necesară deplasarea la consulat:



    “Am mai spus și revin cu această idee: pentru cei care nu vor să sune la call center sau să ne scrie pe mail ce problemă au, să ne trimită, totuși, un mail scurt cu numărul de telefon, cu mențiunea “am o problemă” și noi îi sunăm. Nu vrem să cunoaștem probleme personale, ci doar să-i ajutăm să nu consume timp și bani. Sugestia e să ne întrebe și dacă au divorțat sau sunt căsătoriți să știe că documentele, cererea sunt respinse de sistem. Trebuie să ne spună adevărul și evităm situațiile neplăcute. Am avut cazuri în care am anulat cererea și toate chitanțele și am înapoiat banii. Am avut situații cu empadronamiento traduse greșit și sistemul le-a respins.


    Mai avem și cazuri cu probleme, cetățeni căutați de poliție pentru diverse infracțiuni, ale căror cereri sunt respinse automat. Ei nu ar fi trebuit să părăsească România, așa că ce putem face este doar o procură pentru cartea de identitate în România sau un titlu de călătorie ca să poată ajunge acasă cu scopul de a obține un document de identitate”, a mai precizat Irina Marin pentru publicaţia “Românul din Spania”.


  • Ajutor pentru șomerii din Spania

    Ajutor pentru șomerii din Spania

    Românii din Spania care nu au loc de muncă pot solicita ajutorul de șomaj în valoare de 426 de euro, dacă îndeplinesc condițiile impuse de autoritățile spaniole. Ajutorul se acordă pe o perioadă de 6 luni, iar beneficiarii sunt incluși într-un program de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă în conformitate cu pregătirea profesională, anunță publicația “Românul” din Spania.



    Pentru a solicita ajutorul de șomaj, trebuie urmați următorii pași:


    solicitarea unei programări la Oficiul de Muncă la care sunteți înscris ca șomer în cautare de muncă; prezentarea următoarelor documente: pașaport, DNI, NIE, TIE; un cont bancar personal în care să fie virat ajutorul; semnarea și predarea unei declarații de căutare activă de muncă; să faceți dovada de trei ori că ați căutat un serviciu.


    Primul ajutor va fi virat după o lună și o zi de la aprobarea solicitării. Serviciul Public de Muncă al Comunității Autonome (SEPE) va desemna un tutore pentru a ajuta șomerul care benificiază de ajutor să își găsească un loc de muncă.



    Totodată, pentru acordarea ajutorului, șomerul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:


    să nu beneficieze de un alt ajutor social; să nu aibă un ajutor sau un venit minim, salariu social sau ajutoare similare; să aibă familie, soț/soție sau un copil cu vârsta mai mică de 26 ani/un copil mai mare de 26 de ani cu dizabilități care să nu aibă venituri mai mari de 486 de euro; să fi lucrat vreodată legal ca salariat; să nu fi renunțat voluntar la ultimul loc de muncă; să fi lucrat legal ca angajat minimum 90 de zile sau să fi fost înscris la Oficiile de Muncă în cautarea unei slujbe de la 1 decembrie 2014 și să fi fost pe listele de căutare de muncă timp de 360 de zile în ultimele 18 luni; să fi epuizat ajutoarele cu 6 luni în urmă înainte, inclusiv Prodi, Prepara și Renta Activa de Inserción; să fi căutat cu regularitate de muncă sau să fi participat la acțiuni propuse de Oficiile de Muncă.


    Mai multe informații pot fi obținute de pe pagina de web SEPE sau prin telefon la numărul 901 119 999.


    Sursa: Românul (Spania)

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro. Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort.



    În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi patru unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar cetăţenii care şi-au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevazută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro”, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Acordarea cetăţeniei române se face printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-un interval de cel mult 3 luni de la data comunicării ordinului, solicitanţii sunt convocaţi în vederea depunerii jurământului. După obţinerea certificatului de cetăţenie, persoanele se vor prezenta la Oficiul Stării Civile pe raza localităţii unde îşi au domiciliul în România, în vederea transcrierii în limba română a actelor de stare civilă, anume a certificatului de naştere şi a celui de căsătorie. Persoanele care nu au domiciliul în România vor cere transcrierea actelor de stare civilă la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.