Tag: acte de identitate

  • România 43

    România 43

    Teme de interes pentru românii din străinătate, aflate pe agenda
    imediată a parlamentarilor de diaspora.


  • Prelungirea valabilității documentelor emise de MAI

    Prelungirea valabilității documentelor emise de MAI

    Valabilitatea documentelor emise de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, respectiv serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor aflate în coordonarea metodologică a MAI, Inspectoratul General pentru Imigrări se prelungeşte până la încetarea stării de urgenţă şi sunt recunoscute de autorităţi pe teritoriul României.


    Cetăţenii aflaţi în această situaţie vor avea la dispoziţie 90 de zile de preschimbare a actelor respective, după încetarea stării de urgenţă.



    Astfel, certificatele de cazier judiciar sau adeverinţele de integritate comportamentală pot fi emise de structurile specializate ale Inspectoratului General al Poliţiei Române pe durata stării de urgenţă, doar pentru motive temeinic fundamentate menţionate în cuprinsul cererii. În aceste cazuri, se recomandă pe cât posibil utilizarea mijloacelor de comunicare on-line, pentru evitarea prezentării persoanelor interesate la ghişeu.



    În cazul în care certificatul de cazier judiciar este necesar pentru dosare de concurs, angajare, licitaţie etc. la instituţiile publice sau organele de specialitate ale administraţiei publice, precum primării, instituţii din sistemul de învăţământ, sănătate, S.R.P.C.I.V., D.G.A.S.P.C. există posibilitatea ca persoanele interesate să depună o declaraţie prin care să solicite acestor instituţii obţinerea extrasului de pe cazierul judiciar sau a certificatului de integritate comportamentală.



    Totodată, în cauzele de la nivelul parchetelor, în care, anterior instituirii stării de urgenţă, a fost disjunsă prin ordonanţă a procurorului prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permisului de conducere, eliberate conform art. 111 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, nu este necesar ca persoanele interesate să depună cereri de prelungire. Procurorii vor emite, din oficiu, ordonanţe de prelungire a acelor dovezi pentru care anterior a fost dispusă o ordonanţă. Ordonanţele de prelungire vor fi transmise pentru operare la unităţile de poliţie competente, fără a mai fi necesară consemnarea pe dovadă a prelungirii în această situaţie excepţională.



    În ceea ce priveşte activitatea Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, documentele pentru care se prelungeşte valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă sunt permisele de conducere româneşti, autorizaţiile de circulaţie provizorie, dovezile înlocuitoare ale certificatelor de înmatriculare şi ale permiselor de conducere eliberate de către serviciile publice comunitare regim premise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor la depunerea dosarelor de înmatriculare/ transcriere/ certificate de înmatriculare sau preschimbare permise de conducere româneşti/străine sau duplicate.



    Dovezile în cauză sunt valabile până la primirea de către titulari/deţinători a certificatelor/permiselor de conducere livrate de către DRPCIV, prin serviciile poştale. Nu intră în această categorie dovezile înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permiselor de conducere care se eliberează de serviciile rutiere în cazul unor abateri la regimul circulaţiei.



    Dovezile în cauză sunt valabile până la primirea de către titulari/deţinători a certificatelor/permiselor de conducere livrate de către DRPCIV, prin serviciile poştale. Nu intră în această categorie dovezile înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permiselor de conducere care se eliberează de serviciile rutiere în cazul unor abateri la regimul circulaţiei.



    Cărţile de identitate, cărţile de identitate provizorii, menţiuni de stabilire a reşedinţei emise şi prelucrate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor sunt valabile pe teritoriul României, inclusiv 90 de zile de la încetarea situaţiei de urgenţă. Totodată, în cazuri excepţionale, ce au la bază motive medicale, pierderea, furtul, distrugerea actului de identitate, cetăţenii pot solicita eliberarea unui nou act de identitate sau, după caz, înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, exclusiv prin programarea telefonică, în prealabil, la numărul de telefon precizat pe site-ul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor competent, ori după caz menţionat pe site-ul DEPABD.



    Activitatea de preluare a cererilor privind furnizarea unor date cu caracter personal din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor sau a cererilor privind clarificarea unor aspecte de stare civilă, se va realiza prin intermediul adresei poştale sau a mijloacelor de comunicare electronice. Cererile pentru eliberarea Certificatului privind domiciliul înregistrat în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, (document eliberat cetăţenilor români în vederea apărării drepturilor şi valorificării intereselor acestora în străinătate, însoţit, după caz, de Formularul standard multilingv eliberat în baza Regulamentului (UE) 2016/1191), precum şi cererile privind eliberarea fotocopiilor după deciziile de schimbare a numelui persoanelor fizice pe cale administrativă, eliberate de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date până la data de 31.03.2005, se transmit exclusiv on-line pe adresa de e-mail a instituţiei depabd@mai.gov.ro.



    Se supun prevederilor decretului prezidenţial din 16 martie 2020 şi ale Ordonanţei militare nr. 3 din 24 martie 2020 inclusiv documentele eliberate cetăţenilor străini de către Inspectoratul General pentru Imigrări, permise de şedere, avize de angajare/detaşare, decizii de returnare, certificate de înregistrare a rezidenţei sau cărţi de rezidenţă eliberate cetăţenilor europeni, documentele de călătorie emise beneficiarilor unei forme de protecţie internaţională şi persoanelor fără cetăţenie, documentele temporare de identitate ale solicitanţilor de azil.



    Având în vedere măsurile de prevenire şi limitare a răspândirii infectării cu noul coronavirus, pentru situaţii de urgenţă sau care nu suferă amânare, cetăţenii străini şi europeni pot utiliza mijloacele electronice de comunicare la distanţă cu structura competentă teritorial, precum aplicaţia on-line portaligi.mai.gov.ro, corespondenţă poştală sau alte mijloace conform datelor de contact ce se regăsesc pe site-ul igi.mai.gov.ro.


    Autoritățile recomandă tuturor cetăţenilor să consulte constat site-urile oficiale ale structurilor de specialitate, pentru a afla cu exactitate orarul de funcţionare al ghişeelor şi condiţiile cerute, precum şi alte informaţii de interes, ţinând cont de restricţiile instituite prin Ordonanţele militare ca urmare a instituirii stării de urgenţă.

  • Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE

    Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a
    dezbătut joi problema cetăţenilor români din Republica Moldova care nu-şi pot
    preschimba actele de identitate din cauza unor aspecte birocratice. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui Comisiei, Constantin Codreanu. Până
    în februarie 2015, legislatia prevedea
    cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au
    redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De
    asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite
    recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când
    unul dintre părinţi a obţinut cetăţenia română. Conform procedurii actuale,
    minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de
    cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori
    care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de
    identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare,
    reînnoirea actelor le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta
    certificatul de cetăţenie.


    Serviciul Român
    de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
    instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
    directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
    clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
    putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
    a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor, care au durat peste şapte
    ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc atacuri fără precedent la
    adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări ca serviciul nu s-a
    implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.


    Amenzile de circulaţie vor fi majorate de la 1 februarie
    2017, odată cu creşterea salariului minim pe economie. Salariul minim urmează
    să crească, de la începutul lunii următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de
    lei, faţă de 1.250 de lei cât este în prezent. Amenzile de circulaţie se
    calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
    reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede
    Codul rutier. Prin urmare, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de
    lei, faţă de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă
    primită de şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de
    acum. Punctul de amendă a crescut, ultima
    oară, pe 1 mai 2016.


    Premierul român,
    Sorin Grindeanu, a anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în
    şedinţa de guvern de vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere
    Parlamentului. Seful executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul
    toate măsurile cuprinse în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD
    – ALDE. Cei mai mulţi bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură,
    Sănătate şi IMM-uri. Mai puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia,
    Dezvoltarea regională, Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele
    două camere ale Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o
    creştere economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din
    PIB.


    Piaţa auto din România a crescut anul trecut cu aproape 18
    procente. A fost al treilea an consecutiv de creştere, cu vânzări de peste 140
    de mii de unităţi – potrivit datelor prezentate joi de Asociaţia Producătorilor
    şi Importatorilor de Automobile. Însă,numărul vanzarilor de masini noi a fost
    cu mult depăşit de importurile de maşini vechi care a crescut cu 20 la sută
    faţă de 2015, ceea ce reprezintă un nou record. Raportul mediu al
    înmatriculărilor de autoturisme noi versus cele rulate este de 1/3. Datele
    asociaţiei mai arată că producţia naţională de maşini şi exporturile au scăzut,
    cu circa 7, respectiv 8 la sută, în 2016 cu menţiunea că
    peste 90 la sută din producţia autohtohă este exportată.