Radio România Internațional

Tag: actiuni

  • Bursa de Valori București, un an foarte bun

    Bursa de Valori București, un an foarte bun

    2023 a fost anul performanțelor fără precedent pentru piața de capital din România. Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) a înregistrat maxime istorice la valoarea tranzacţiilor, cu acţiuni şi obligaţiuni, indici bursieri şi valoarea de piaţă a companiilor. A fost realizată cu succes cea mai mare listare de acţiuni din Europa, şi anume cea a Hidroelectrica, în valoare de aproape două miliarde de euro.



    Pe 8 decembrie anul trecut, indicele principal BET a depăşit pragul de 15.000 de puncte, pentru prima dată în istorie, încheind anul în creştere cu 32 de procente faţă de 2022. Valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit 38 de miliarde de lei, o creştere notabilă, de 58%, faţă de anul anterior. Cele aproape două milioane de tranzacţii realizate au reprezentat un nivel fără precedent din 2007 încoace.



    În acest context, Radu Hanga, preşedintele BVB, a vorbit de cel mai bun an din istorie pentru piaţa de capital. În opinia sa, aceste performanțe demonstrează și, totodată, reconfirmă faptul că proiectele de dezvoltare din ultimii ani merg în direcția potrivită și că piața de capital din România își îndeplinește misiunea de platformă de finanțare a economiei românești. Avem o colaborare excelentă cu autoritățile statului – Guvern, Parlament, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României – ceea ce este esențial pentru dezvoltarea pieței de capital din România și, în ansamblu, a economiei locale, a mai spus Radu Hanga.



    La rândul său, Adrian Tănase, directorul general al Bursei, a subliniat că 2023 a doborât cu o marjă semnificativă recordurile de lichiditate stabilite în anul precedent într-un context în care numărul de investitori a atins un maxim istoric, iar indicii bursieri au adus randamente substanțiale. Creșterile semnificative în ceea ce priveşte lichiditatea reflectă interesul și încrederea investitorilor în piață, a explicat el. Acest aspect nu doar consolidează poziţia noastră în regiune, ci şi întărește imaginea BVB în atragerea de noi investitori, ceea ce contribuie la dezvoltarea continuă a pieţei de capital din România, a punctat Adrian Tănase.



    Prin intermediul a 11 emisiuni de obligaţiuni corporative, emitenții au atras 1,6 miliarde de euro, evidențiind apetitul crescut pentru finanțare. Ministerul Finanţelor a fost, de asemenea, activ pe piața de capital, atrăgând 1,9 miliarde de euro prin titlurile de stat Fidelis.



    Dacă anul 2022 a adus pierderi pentru participanţii la sistemul de pensii private, creşterea Bursei şi evoluţia ratelor dobânzilor a condus la un randament excelent pentru acestea în 2023. Profitul de aproape 19 miliarde de lei, aferent participanţilor la pilonul II şi pilonul III de anul trecut, este aproape egal cu tot profitul obţinut din 2008 încoace. Pe de altă parte, numărul investitorilor a ajuns, anul trecut, în toamnă, la peste 168.000, record istoric şi în creştere față de 2022. În ultimii aproape patru ani, numărul de investitori de la BVB s-a triplat.






  • Topul recomandărilor de investiţii

    Topul recomandărilor de investiţii

    Cumpărarea de acţiuni în companiile IT listate pe pieţele de capital este
    cea mai frecventă opţiune pentru investitori şi analişti. Aceştia au fost
    consultaţi în cadrul unui sondaj privind cele mai bune investiţii în a doua jumătate
    a acestui an, derulat de filiala din România a unui furnizor internaţional de
    produse, servicii şi soluţii tehnologice de tranzacţionare şi investiţii.



    Sectorul energetic şi cel bancar
    se află şi ele în topul recomandărilor pe termen lung. Pentru cei care urmăresc
    un portofoliu şi mai diversificat, titlurile de stat şi cele din sectorul
    minier precum litiu, cobalt sau metale preţioase pot aduce randamente bune în
    contextul economic actual. Nu în
    ultimul rând, sectorul operatorilor de turism şi cel al construcţiilor au şanse
    de recuperare, cu perspective optimiste pentru investitori, susţin autorii
    sondajului.


    Domenii economice precum cele care ţin de IT – inteligenţă artificială,
    robotizare şi automatizare – sau energia verde au adus reale creşteri şi o
    anumită siguranţă investiţională. Cel mai probabil, domeniile acestea îşi vor
    menţine trendul ascendent şi în perioada următoare, cred analiştii.


    Datele recente, spun specialiştii, demonstrează că sectorului de tehnologie
    a informaţiei, la care adaugă sectorul energetic sunt printre cele mai populare
    şi cu potenţial de creştere ridicat. Este o perioadă foarte interesantă din punct
    de vedere investiţional, pentru investitorii de toate tipurile – fie că sunt la
    început, fie că au experienţă – deoarece condiţiile macroeconomice oferă volatilitate
    şi oportunităţi în piaţă, subliniază un expert în domeniu. Când analizez o
    acţiune, mă întreb nu doar unde este acum, ci unde poate ajunge în 5, 10, 15
    ani, explică un analist.


    Sectorul operatorilor din turism, cu sisteme de rezervări online, şi al
    liniilor aeriene ar putea beneficia de apetitul ridicat pentru vacanţe şi
    destinaţii noi.


    Un consultant financiar întrebat cu ocazia sondajului este de părere că
    perioada actuală de scăderi pe pieţele de capital este benefică pentru anumite
    categorii de investiţii. Este o perioadă bună de acumulare pentru portofoliile
    de instrumente cu venit fix (ETF), care să le cuprindă atât pe cele de acţiuni,
    cât şi obligaţiunile de stat. Oportunităţile aduse de ETF-uri şi titlurile de
    stat sunt remarcate şi de alţi investitori, într-un mediu cu inflaţie încă
    ridicată, chiar dacă în scădere. Cred că ETF-urile internaţionale de
    obligaţiuni şi titlurile de stat din România (ajunse deja la dobânzi
    consistente), vor avea de câştigat de pe urma plafonării dobânzilor băncilor
    centrale şi chiar a scăderii acestora, atunci când va avea loc, consideră
    consultantul menţionat.


  • Ce aduce noul statut al pieței de capital din România

    Ce aduce noul statut al pieței de capital din România

    În urmă cu un an, agenția de evaluare financiară FTSE Russell anunţa promovarea pieței de capital din România de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară. Termenul de punere în aplicare a deciziei – septembrie 2020. Decizia promovării, pusă în practică acum, a fost luată la capătul a trei ani de monitorizare.



    Promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă reprezintă un pas înainte pe care îl face întreaga comunitate de afaceri din România, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, subliniind că discutăm nu numai despre piaţa de capital românească ca piaţă emergentă, discutăm şi despre România ca piaţă emergentă:


    Este un moment istoric pentru noi, ca ţară. Efectiv, ne pune mult mai sus pe harta investiţiilor la nivel global. Noi, urcând din zona pieţelor de frontieră în zona pieţelor emergente, avem acces la o categorie de investitori care sunt mult mai importanţi la nivel global, care gestionează fonduri mult mai importante şi caută oportunităţi de investiţie. În continuare avem nevoie de companii româneşti puternice, care să utilizeze platforma Bursei de Valori Bucureşti. Avem deja branduri importante listate la Bursă şi ne dorim să vedem mai multe companii mari româneşti care să utilizeze Bursa de Valori ca platformă de finanţare şi, sigur, avem nevoie de investitori mai mulţi decât am văzut până acum.



    Consolidarea acestui nou statut se poate realiza doar prin creșterea numărului de companii românești prezente în indicii piețelor emergente, iar acest lucru înseamnă că vor fi companii românești mai valoroase și mai puternice, ceea ce va contribui la dezvoltarea economiei românești. Pentru început, trei companii din cele 370 listate la București vor fi incluse în calculul indicilor dedicaţi pieţelor emergente: Nuclearelectrica, societatea în care statul român este acţionar majoritar, şi Banca Transilvania, cea mai tranzacţionată companie de la BVB, au îndeplinit criteriile pentru a fi incluse în calculul indicilor reprezentativi pentru pieţele emergente, iar Teraplast Bistrița pentru categoria micro.



    Pasul înainte reprezentat de această promovare este unul important pentru întreaga comunitate de afaceri din România, explică Radu Hanga: Am marcat un pas important înainte, nu doar noi, Bursa de Valori Bucureşti, ci întreg ecosistemul românesc. Putem spune că o autostradă financiară s-a deschis acum pentru noi, pentru România, o autostradă financiară care ne dă acces la capitalul care circulă la nivel global, capitaluri la care vor avea acces companiile româneşti, care lucrează utilizând platformele Bursei de Valori Bucureşti.



    Noul statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii, iar experții în domeniu spun că efectele se vor simţi asupra întregii economii româneşti. Analistul economic Aurelian Dochia spune că efectele acestei promovări a pieţei de capital vor fi atât imediate, cât şi pe termen mai lung şi se împart în trei categorii:


    Cea mai directă şi cea mai vizibilă va fi asupra companiilor – vor fi probabil în atenţia investitorilor instituţionali din străinătate, probabil că acţiunile lor vor creşte şi vor avea o lichiditate mai mare. Un al doilea efect cred că este asupra Bursei, în general, pentru că pasul ăsta atrage atenţia investitorilor asupra pieţei de capital din România. Și un al treilea nivel de efecte cred că este asupra economiei româneşti, în general, care devine mai vizibilă pe plan internaţional.



    Promovarea României la statutul de piaţă emergentă poate fi considerată echivalentul momentului aderării țării la Uniunea Europeană, apreciază și ministrul de Finanțe. Florin Cîțu explică – atunci am avut dintr-odată acces la o piaţă foarte mare..Asta înseamnă şi să intri în acest indice FTSE Russell, înseamnă că dintr-odată piaţa de capital din România este la un clic distanţă de miliarde de euro care vor să fie investiţi. Sunt oameni care se uită în fiecare zi la pieţe unde să investească bani, sunt miliarde şi miliarde de euro în lumea asta, şi de acum pot să investească printr-un clic şi în România, companiile din România pot să se finanţeze mult mai uşor.



    Piaţa de capital trebuie să ajungă un motor al economiei, care oferă surse de finanţare companiilor şi un loc de investiţii pentru societăţile de asigurare şi fondurile de pensii, însă, trebuie să joace şi un rol mai important în plan regional, spune și preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu: Bursa de Valori Bucureşti trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte pieţe financiare din spaţiul sud-est european. Prin atingerea acestui deziderat, va putea participa la dezvoltarea economică la adevărata sa capacitate, dar pentru acest lucru este nevoie de o lichiditate mai mare, iar aceasta se poate obţine prin oferirea de active de calitate şi o mai mare siguranţă participanţilor la piaţă.



    Asistăm la o recunoaştere a rolului şi potenţialului Bursei de Valori București, dar şi la deschiderea de noi perspective pentru dezvoltarea economiei româneşti, mai spune preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

  • Fondul Suveran de Investiţii, din nou la start

    Fondul Suveran de Investiţii, din nou la start

    Guvernul de la București a decis, prin orodonață de urgență, înfiinţarea Fondului
    Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care îşi propune să dezvolte sau să construiască
    de la zero afaceri profitabile pentru statul român. Astfel,
    autoritățile au în vedere crearea unor vehicule de investiţii financiare
    sau intermediere financiară în acţiuni sau participaţii în proiecte sau
    companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din
    România, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o
    dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze sau să mobilizeze
    resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile.

    Scopul
    Fondului nu-l reprezintă activitatea de privatizare, a explicat ministrul
    Finanţelor, Eugen Teodorovici. El a dat asigurări că acesta va contribui
    decisiv la dezvoltarea economică a României, prin asigurarea unei surse
    alternative de finanţare, pentru investiţii importante în infrastructură,
    industrie, sau piaţa de capital.

    Eugen Teodorovici: Finanţarea
    întrepinderilor în diverse etape ale dezvoltării acestora, inclusiv finanţarea
    startup-urilor, finanţarea companiilor româneşti de importanţă strategică şi
    urmărirea strategiei energetice, investiţie în industrie şi în proiecte de
    infrastructură, creşterea competitivităţii economiei româneşti, stimularea
    inovaţiei şi a noilor tehnologii, crearea de locuri de muncă în mod durabil,
    prioritar-geografic şi economic, dezvoltarea capitalului uman şi social pe
    termen lung şi nu în ultimul rând, pieţe de capital.

    Potrivit
    ministrului de Finanțe, forma legală de organizare a Fondului va fi aceea de
    societăţi româneşti pe acţiuni, urmând ca regulile de organizare şi funcţionare
    să fie stabilite ulterior, printr-o altă hotărâre de guvern. Statul va avea doar doi reprezentanți din cei nouă în conducerea acestuia.
    Prins în schema programului de guvernare 2017 – 2020 şi pornind de la
    experienţa unor state precum Franţa, Norvegia, Polonia sau Italia, Fondul
    Suveran de Dezvoltare şi Investiţii din România va fi alcătuit, în principal,
    din companii de stat şi va avea un capital de peste 9 miliarde de lei,
    echivalentul a circa 2 miliarde de euro. Eugen Teodorovici a mai spus că aceste firme vor putea fi listate și
    vândute prin Bursă în proporție de peste 51%.     Inițial,
    Parlamentul a aprobat o lege care prevedea înființarea acestui fond, dar aceasta
    a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, care a considerat
    că un astfel de vehicul nu poate fi înființat prin lege, de Parlament, ci
    printr-un act al Executivului. Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică, pe
    10 noiembrie, proiectul de cadru pentru înfiinţarea Fondului Suveran, invocând
    o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se
    astfel, adoptarea imediată prin ordonanţă de urgenţă.

  • Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: Ghidul Beneficiarului 2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: Ghidul Beneficiarului 2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) lansează Ghidul Beneficiarului 2018, în conformitate cu modificările aduse cadrului legislativ care reglementează modalitățile de sprijinire a românilor din afara granițelor, luând în considerare sugestiile primite din partea mediului asociativ românesc.



    Noutatea majoră o reprezintă introducerea acordării de granturi pentru proiectele și acțiunile derulate în vederea sprijinirii românilor din afara granițelor, cu avans de până la 100% și posibilitatea stabilirii de priorități tematice și geografice, astfel încât să fie dezvoltate politici publice adaptate la problemele specifice ale comunității.



    Avansul pentru proiectele aprobate de comisia de evaluare a proiectelor a crescut până la 50% în anul 2018 față de 30%, cât era în anul 2017. Noile proceduri includ consiliere personalizată, vor reduce perioada de evaluare a proiectelor și prevăd forme de finanțare succesivă.



    Totodată, pentru Centenarul Marii Uniri, MRP a creat un pilon de finanțare destinat în exclusivitate proiectelor dedicate acestui istoric eveniment, intitulat Centenarul 2018”.



    Ghidul Beneficiarului 2018 va fi corelat cu prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul românilor de pretutindeni, aflată în dezbatere parlamentară, care va face posibilă prezența de observatori externi, inclusiv cea a membrilor comunităților românești, în cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor depuse la MRP.



    S-a introdus posibilitatea de a transmite documentația necesară online, cu semnătură electornică. Acest lucru va permite realizarea unor economii semnificative din partea solicitanților, trimiterea facilă a documentelor, precum și realizarea mai rapidă a procedurii de decontare.



    Sesiunea de finanțare este deschisă pe tot parcursul anului 2018 și invită românii de pe toate meridianele lumii să depună proiecte de finanțare la minister.

  • Belgia – Acţiuni de protest

    Belgia – Acţiuni de protest

    Ministerul Afacerilor Externe
    informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se
    deplaseze pe teritoriul Regatului Belgiei că Alianţa D19-20,
    alcătuită din reprezentanţi ai agricultorilor din sindicatele CSC (sindicat creştin)
    şi FGTB (sindicat socialist), dar şi din mai mult de
    alte 60 organizaţii şi asociaţii, va desfăşura, joi şi
    vineri, 15 şi 16 octombrie 2015, o vastă acţiune de protest faţă de
    tratatul de liber schimb UE – SUA (TTIP) în cartierul european din Bruxelles,
    în marja Consiliului European, care va avea loc în acest interval de timp.


    Tot joi, 15
    octombrie 2015, vor avea loc, la Bruxelles, marşurile europene împotriva
    TTIP şi a austerităţii organizate de militanţii asociaţiilor şi sindicatelor
    europene.


    Ministerul Afacerilor Externe
    recomandă cetăţenilor români să evite aceste zone ale capitalei
    Bruxelles, să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reaminteşte
    faptul că cetățenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie
    aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi
    Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de
    a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.

    Comunicat MAE

  • Informaţii pentru oamenii de afaceri străini

    Informaţii pentru oamenii de afaceri străini

    Cetăţenii străini care doresc să investească în
    România şi solicită, în acest sens, o viză de lungă şedere vor trebui să
    dovedească, prin planul de afaceri, că dispun de fonduri necesare desfăşurării
    activităţii în sumă minimă de 150 de mii de euro, dacă vor lucra ca acţionari
    într-o societate pe acţiuni, sau de cel puţin 100 de mii de euro, în cazul în
    care îşi vor desfăşura activitatea ca asociaţi într-o societate cu răspundere
    limitată. Desigur, sunt exceptaţi de la obţinerea acestei vize de lungă şedere
    cetăţenii statelor Uniunii Europene, dar şi ai Canadei, Islandei, Norvegiei,
    Elveţiei, Japoniei şi din Statele Unite ale Americii. O altă condiţie necesară
    obţinerii vizei este dovada, prin proiectul de afaceri, că solicitanţii vor
    crea cel puţin 15 locuri de muncă, pentru o societate pe acţiuni, sau cel puţin
    10 posturi la o societate cu răspundere limitată. Legea în vigoare prevede că
    viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale este acordată
    cetăţenilor străini care sunt sau urmează să devină acţionari ori asociaţi ai
    unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a
    acestora, pe baza avizului Departamentului pentru Investiţii Străine şi
    Parteneriat Public-Privat din subordinea Guvernului României, departament care
    are adresa de Internet www.dpiis.gov.ro,
    site-ul fiind editat în engleză şi română. În acest site sunt prezentate
    facilităţile şi serviciile acordate investitorilor şi multe alte informaţii,
    credem, de interes. Site-ul prezintă şi două link-uri către Sistemul Electronic
    Naţional, care are adresa www.e-guvernare.ro
    şi care cuprinde serviciile publice disponibile on-line, şi către Sistemul
    Electronic de Achiziţii Publice care are adresa www.e-licitatie.ro. Ambele site-uri sunt
    editate în română şi engleză.



    O bază de date utilă
    celor care doresc să afle amănunte despre potenţialii parteneri români este cea
    a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului
    român al Justiţiei, denumită RECOM, care poate fi accesată, pe Internet, la
    adresa portal.onrc.ro. Această bază de date oferă informaţii gratuite
    referitoare la numele unei companii, la codul fiscal şi la faptul dacă firma
    este în funcţiune sau nu. Iar contra cost pot fi obţinute informaţii detaliate
    cu privire la firmele înscrise în Registrul Comerţului. Site-ul portal.onrc.ro, editat în engleză şi română,
    cuprinde, de altfel, serviciile on-line pe care le prestează Oficiul Naţional
    al Registrului Comerţului. Un alt site util este cel al sistemului de verificare
    online a firmelor, RisCo. Acesta are adresa www.risco.ro
    şi este editat tot în engleză şi română.

  • Jurnal românesc – 2.07.2014

    Jurnal românesc – 2.07.2014

    Eurodeputatele Corina Creţu, de la social-democraţi, şi Adina Vălean, de la populari, au fost alese, marţi, la Strasbourg, în funcţii de vicepreşedinţi ai Parlamentului European. Adina Vălean spune că rezultatul acestor alegeri dovedeşte că grupul parlamentar din care face parte reprezintă o forţă şi este apreciat. La rândul său, Corina Creţu a declarat că va reprezenta cu mândrie, onoare şi onestitate România în legislativul comunitar.



    Gazoductul Iaşi – Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa gaz din România, va fi finalizat pe 15 august – a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Pentru început, România va exporta prin intermediul acestui gazoduct circa două procente din producţia sa naţională, care vor acoperi 8-9% din consumul Republicii Moldova, excluzând Transnistria.



    Tabăra din oraşul Sulina este o prioritate a ministerului Tineretului şi Sportului — au declarat oficiali guvernamentali la deschiderea celei de-a VI-a ediţii a programului ARC. Acesta reuneşte anual, în cel mai estic oraş al Uniunii Europene, aproape două mii de elevi, studenţi şi profesori însoţitori de etnie română din afara graniţelor: Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Grecia şi Canada.



    Rolul de punte al diasporei româneşti, cea mai numeroasă diaspora ortodoxă din Occident, a fost evidenţiat în discuţiile dintre Patriarhul Daniel şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul. Ortodoxia românească are un rol important în afirmarea valorilor spirituale în Uniunea Europeană — a apreciat diplomatul francez. La rândul său, patriarhul a subliniat vocaţia europeană a românilor. Biserica, a mai spus el, poartă un dialog responsabil şi promovează o conlucrare eficientă cu instituţiile civile şi bisericeşti din statele membre ale Uniunii, pentru o mai bună integrare socială şi afirmare a identităţii spirituale a românilor.



    Persoanele rezidente în Marea Britanie şi-au dublat anul trecut achiziţiile de acţiuni pe piaţa de capital românească, de la 808 milioane de lei în 2012 la peste un milliard şi jumătate în 2013, potrivit raportului anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Anul trecut, rezidenţii britanici au deţinut cea mai importantă cotă în ceea ce priveşte cumpărările de acţiuni, respectiv 40% din totalul achiziţiilor. Poziţia a doua în clasament a fost ocupată de investitorii din Austria, cu o cotă de circa 23 de procente, şi cei din Statele Unite, cu 14.

  • Energia şi Bursa

    Energia şi Bursa

    Guvernului de la Bucureşti îi este răsplătit curajul de care a dat dovadă atunci când a decis să listeze la bursă 51% din acţiunile Electrica, ca metodă deloc uzuală în marile privatizări făcute ori încercate în întreaga perioada post-comunistă. Constatarea este făcută de analiştii economici, care remarcă şi faptul că presiunea care apăsa pe umerii executivului a fost una uriaşă, în condiţiile în care, în ultimii doi ani, acesta a ratat, chiar daca nu i se pot reproşa multe, alte două privatizări sonore — marele combinat petrochimic Oltchim şi divizia transportului de marfă a CFR.



    Oferta publică pentru vânzarea acţiunilor Electrica s-a încheiat cu succes, gradul de subscriere fiind de peste 200%, a declarat, cu satisfacţie, ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu: ”Vorbim despre cea mai mare intenţie de listare care a avut loc, vreodată, pe piaţa de capital din România. Este, practic, prima privatizare pe care încercăm s-o realizăm folosind exclusiv piaţa de capital din România. Mă bucură reacţia, satisface nivelul de subscriere, majoritatea investitorilor instituţionali provin din România, Marea Britanie, SUA şi Polonia”.



    Guvernul, care va râmâne cu 49% din acţiuni, speră să obţină circa 460 de milioane de euro, bani care vor rămâne în conturile Electrica, ca suport financiar pentru investiţiile pe care compania le va face în următorii ani. Dincolo de beneficiile financiare, altminteri, uşor de cuantificat, autorităţile ar putea face din listarea la bursă a Electrica un model, repetabil, chiar în scurt timp, în cazul altor mari companii aflate în portofoliul statului.



    Din nou, ministrul Nicolescu: ”Din această listare, unul dintre lucrurile pe care ni le propunem în mod cu totul deosebit este şi acela de a creşte performanţa şi transparenţa companiilor de stat, companiilor din domeniul energetic. Faptul că am avut posibilitatea în aceste săptămâni să vorbim, să analizăm situaţia României, perspectivele sectorului energetic românesc în marile centre financiare, să atragem investitori noi, care nu au mai investit până acum în România, este deosebit de bun. Un lucru care ne face ca, după ce vom finaliza acest proces, să ne propunem şi alte obiective asemănătoare în lunile care urmează. De ce nu Complexul Energetic Oltenia? De ce nu Hidroelectrica?”



    Operaţiunea Electrica, susţin experţii economişti, este un mare succes şi pentru că, în ultimii ani, mulţi investitori locali s-au orientat către tranzacţiile bursiere, fiindcă profiturile obţinute sunt, în genere, mai mari ca cele aduse de dobânzile, din ce în ce mai mici, practicate de bănci.


  • Electrica, listată pi Bursă

    Tră experţâl’i financiari, apofasea a statlui român di listari la bursa 51% dit actiunile pi cari li ari la Electrica, di altâ parti, unâ companie multu di multu pi amintatic, easti nu maşi unâ di curayiu, câ şi unâ istorică. Tră aţea că, după cum declara işişi ministurlu delegat tră energie, Răzvan Nicolescu, easti zborlu di nai ma marli proţes di listari cari s-feaţi vârâoarâ pi pâzarea di capital dit România. Iara ţifrili spun tut lucurlu. Statlu ş-pripusi s-amintă nai cama puţân 435 di miliun’i di euro, pâradz cari nu va s-intrâ tru visteria a lui, câ va s-armânâ tru companie, ca bază financiaraă tra planurli di investiţii pi cari Electrica va li aiba tru yinitorli an’i.




    Subscrierli tră oferta publică ahurhirâ luni, 16 di cirişar, şi va s-bitiseascâ pi 25 di cirişar. 85% dit pacheta di acţiuni listati la bursă suntu dati tra investitorl’i instituţionali, iara alanti ţi armân, dimec, 15%, tră personili fiziţi, ca n’iţ investitori. Pâhălu a unei acţiuni easti anamisa di 11 şi 13,5 lei, dimec anamisa di 2,5 si 3 euro ti unâ acţiune. Cu scupolu tra s-li facâ ş-cama di sinfer acţiunile, statlu apufusi s-da şi discounturi. Investitorl’ii cari va s-ancuparâ anamisa di 1.000 şi 20.000 di acţiuni va s-aibâ unâ n’icşurari la pâhă di 5%.




    Tră persoanili fiziţi, listarea Electrica la bursă poati s-hibâ unâ oportunitate, ti furjn’ia câ au ucazea să-şi diversificâ portofoliu di investiţii, icâ unâ alternativă, tru condiţiili tru cari, tru an’il’i dit soni, tocurli la depozitili bancari cunuscurâ unâ mari archişurari. Ideea easti ndrupâtâ di prezidentul a Bursâl’ei di Valori Bucureşti, Lucian Anghel:




    ”Electrica easti unâ companie cu mari amintatic. Anlu ţi tricu avu cama di 300 di miliun’i di lei (aproapea 70 de miliun’i di euro). Dit aestâ videalâ , tră persoanili fiziţi poati s-reprezintâ unâ alternativă, tru condiţiile tru cari tocurli bancari scădzurâ multu di multu şi di furn’ia ali inflaţie, ţi easti pi un minim istoric tru România. Neise, aşteptu ca mulţâ român’i sâ u aflâ investiţia tru acţiuni Electrica ca unâ oportunitati di diversificari a investiţiilor pi cari li au tru aestu chiro”.




    Cu tuti aesti, tru prospectul di listari la bursă Electrica iasi tru videalâ aţea ţi pari s-hibâ punctul gol nevralgic tru bunlu imnatic ali companie. Aşi cum sâ spuni tru documentu, Electrica adună suplimentar di la muştiradzl’i a l’ei, prit taxarea diplo a certificatilor verdzâ, 50 di miliun’i di lei, aproapea 11 di miliun’i di euro. Di aestâ furn’ie, Autoritatea Naţională di Reglementari tru dumenea ali Energie apufusi câ aesti amintatiţi s-hibâ dati nâpoi, acutotalui, a consumatorlor. Turnarea a pâradzlor va sâ s-facâ tu ma multi hopi, prit nicşurarea a pâhadzlor di furnizari.



    Armanipsearea: Tascu Lala