Radio România Internațional

Tag: activitate fizică

Generația Z și sportul

Mens sana in corpore sano” este o expresie universal valabilă în orice context social, politic sau economic în care ne-am afla. Cât de des facem sport, cât de frecvent includem activitățile fizice în programul nostru săptămânal, mai ales la vârste fragede, în rândul copiilor și al adolescenților, ce se întâmplă la școală, cum putem crește această tendință de a face sport, ce înseamnă sportul de performanță? Cum putem să îmbunătățim starea fizică și psihică prin sport?

Potrivit Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice dat publicității anul trecut de Comisia Europeană, 38% dintre europeni fac sport sau exerciții fizice o dată pe săptămână sau mai mult, în timp ce 17% fac acest lucru mai puțin de o dată pe săptămână. În prezent, 45% dintre europeni nu fac nicio activitate fizică și niciun sport. Datele de anul trecut arată că locuitorii din Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Danemarca și Suedia sunt cei mai predispuși să facă sport sau activități fizice, cel puțin o dată pe săptămână. De asemenea, tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani obișnuiesc să facă sport, însă această tendință scade odată cu înaintarea în vârstă.

Despre sport și locul pe care îl ocupă în viața oamenilor, în general, și mai ales a tinerilor vorbesc Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Gelu Duminică, sociolog, Laurențiu Oprea, inspector școlar pentru educație fizică și sport la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Gabriel Bitan, sportiv de perfomanță, atletism.

RadioRomaniaInternational · Generația Z și sportul

27 May 2023
Sondaj privind sportul și activitatea fizică în statele UE

Cu câteva excepții, performanțele sportului românesc au lipsit în ultimii ani. Tenisul, mai cu seamă prin reușitele Simonei Halep, recentele recorduri mondiale ale înotătorului David Popovici, precum și medaliile obținute în câteva sporturi olimpice au mai adus bucuria fanilor sportului din țara noastră. Putem spune, însă, că situația sportului românesc de performanță reflectă ceea ce se întâmplă la nivelul populației, dacă privim datele sondajului Eurobarometru special, publicat pe 19 septembrie.

Aproape toți românii de peste 40 de ani nu fac sport

Întrebați cât de des fac exerciții fizice sau sport, 8 din 10 respondenți români au spus rareori (18%) sau niciodată (62%). Situația este și mai gravă în rândul populației de peste 40 de ani, unde circa 90% au răspuns cu niciodată sau rareori. România se situează mult sub media UE, unde doar 45% au declarat că niciodată nu fac exerciții fizice sau sport, în timp ce o treime dintre respondenții din cele 27 de state membre au răspuns cu oarecare regularitate (18% în România).

Mai bine de jumătate dintre români (52%) nu practică niciodată nici alte activități fizice (mersul cu bicicleta, dansul, grădinăritul etc.), comparativ cu 31% media europeană. Din nou, cele mai mari cifre se înregistrează în rândul populației mai vârstnice: 75% dintre românii cu vârste cuprinse între 40 și 54 de ani, respectiv 84% dintre cei cu vârsta de peste 55 de ani. Totodată, jumătate dintre europeni au declarat că practică aceste activități în mod regulat sau cu oarecare regularitate, față de 27% în România.

Românii fac exerciții fizice acasă, europenii în aer liber

Cei mai mulți respondenți români care practică sport sau alte activități fizice (58%) desfășoară aceste activități acasă (37% media UE), în timp ce majoritatea europenilor (47%) fac sport în aer liber (22% în România). Sondajul, notează Comisia Europeană, arată că principalul motiv care îi determină pe oameni să fie activi este îmbunătățirea stării de sănătate (54%), urmată de dorința de îmbunătățire a condiției fizice (43%) și de relaxare (39%). La aceeași întrebare cu mai multe răspunsuri posibile, doar 31% dintre români spun că fac sport sau activitate fizică pentru a-și îmbunătăți sănătatea, 25% pentru ameliorarea condiției fizice și 26% pentru relaxare.

Tot Comisia Europeană mai observă că jumătate dintre europeni și-au redus nivelurile de activitate sau chiar au încetat complet mișcarea în timpul pandemiei de COVID-19. O treime dintre respondenții din cele 27 de state membre au declarat că au fost în continuare activi fizic, dar au făcut sport mai rar (23% în România), iar 18% au spus că nu au mai fost activi în timpul pandemiei (25% în România).

Săptămâna europeană a sportului debutează vineri

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, a declarat după publicarea sondajului: Sportul joacă un rol important în construirea unor societăți bazate pe coeziune, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în prezent. Am ajuns deja la milioane de oameni prin intermediul inițiativelor noastre, dar sondajul Eurobarometru de astăzi ne arată că trebuie să continuăm să găsim noi modalități de a-i motiva pe europeni să devină activi.

Una dintre aceste modalități este Săptămâna europeană a sportului ce va avea loc între 23-30 septembrie. Am lansat câteva inițiative valoroase pentru a-i încuraja pe oameni să fie mai activi, iar Săptămâna europeană a sportului, care va începe la sfârșitul acestei săptămâni cu evenimente și acțiuni în fiecare colț al Europei, este una dintre ele. Prin colaborarea cu statele membre și cu parteneri din familia sportivă europeană, de la sportivi la antrenori și cluburi de masă, cu accent special asupra tinerilor în cadrul acestui An european al tineretului, vom utiliza din nou Săptămâna sportului pentru a-i încuraja pe toți europenii să se implice în activități fizice, a spus Mariya Gabriel, comisar pentru educație și tineret.

Comisia Europeană lansează sondajul Eurobarometru special privind sportul pentru a monitoriza tendințele în ceea ce privește participarea la activități sportive și fizice, inclusiv nivelurile de activitate fizică în statele UE. Precedente sondaje de acest fel au fost realizate în 2013 și 2017.

21 September 2022
Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

La doi ani de la lansarea Apelului de la Tartu – oraş din Estonia -, Comisia Europeană constată că s-au făcut progrese importante în îndeplinirea obiectivului de promovare a unui stil de viață sănătos în întreaga Uniune.

Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos a fost lansat în cadrul unui seminar pe această temă, organizat cu ocazia sesiunii de deschidere a Săptămânii Europene a Sportului din 2017, în oraşul din Estonia. Apelul de la Tartu transmitea un avertisment cu privire la pericolele reprezentate de obezitatea infantilă, alimentația nesănătoasă sau lipsa activității fizice. Mai precis, în documentul semnat acum doi ani, Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Vytenis Andriukaitis – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, și Phil Hogan – comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală și-au asumat 15 angajamente de promovare a unui stil de viață sănătos prin sport, alimentație, sănătate, inovare și cercetare.

Primele rezultate arată în mod clar că, de la lansarea Apelului de la Tartu, Comisia utilizează mai multe fonduri, organizează mai multe acțiuni de sensibilizare, adună şi distribuie tot mai multe informaţii pentru a combate alimentația nesănătoasă, obezitatea sau lipsa activității fizice.

Ziele trecute, cei trei comisari cu competențe în domeniu au fost gazdele unui eveniment organizat la Bruxelles, cu scopul de a face bilanțul rezultatelor și de a explora următoarele etape.

Comisarul Tibor Navracsics: Avansul tehnologic ne-a adus multe beneficii, dar şi un stil de viaţă sedentar. Societatea modernă este fundamental diferită de ceea ce era odinioară. Activitatea fizică nu mai este parte a rutinei zilnice în cazul multor copii. Iar aceasta este o problemă. Tot mai multe studii arată că activitatea fizică este asociată cu îmbunătăţirea funcţionării creierului şi cu performanţele cognitive atât în copilărie, cât şi în perioada adultă. Copiii care sunt dezvoltaţi armonios din punct de vedere fizic au rezultate mai bune la şcoală. Şi poate că şi mai important este faptul că sportul are un rol esenţial în aducerea laolaltă a oamenilor de toate vârstele, dându-le posibilitatea să se împrietenească şi să formeze comunităţi. Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să profităm la maximum de această putere unică a sportului, care ne ajută să construim societăţi stabile, rezistente şi cu un simţ al apartenenţei.

La rândul său, comisarul pentru agricultură Phil Hogan a subliniat că mai sunt multe de făcut în numeroase domenii, de la promovarea unei alimentații echilibrate la practicarea constantă a unei activități fizice, în timp ce responsabilul pentru sănătate Vytenis Andriukaitis a evidenţiat că atunci când promovăm sănătatea, facem o investiție în viitorul nostru. Apelul de la Tartu este un bun exemplu al modului în care putem face acest lucru, în cadrul tuturor politicilor, abordând în contextul aceleiași inițiative preocupările legate de sănătate, cercetare și mediu.

La finalul evenimentului de la Bruxelles, cei trei comisari au transmis următorului Executiv european un mesaj prin care îl invită să continue acţiunile cuprinse în Apelul de la Tartu.

26 June 2019
Consultare publică: Săptămâna europeană a sportului

Datele ultimului eurobatrometru despre sport şi activitate fizică arată că aproape 60% dintre europeni nu fac deloc sau aproape deloc mişcare. Bărbaţii fac mai mult sport decât femeile, iar dupa 55 de ani, atât bărbaţii, cât şi femeile nu mai practica nici un sport sau exerciţii fizice. Legat de motivele pentru care nu fac sport, cei mai mulţi dintre europeni au spus că nu au timp, nu sunt motivaţi sau nu îi interesează ori să faci sport este prea costisitor. Săptămâna europeană a sportului se desfășoară pe întreg teritoriul spațiului comunitar, în luna septembrie și este organizată sub forma unei campanii de sensibilizare. Promovează diferitele beneficii pe care le prezintă practicarea sportului și a unei activități fizice, fiind favorabilă incluziunii pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, de origine sau de capacitatea lor fizică. Cei interesați să participe la această consultare publică trebuie să răspundă la un set de întrebări, prin intermediul unui chestionar care se găsește pe pagina de internet a Comisiei Europene, secțiunea consultări publice.

Șeful biroului de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ștefan Turcu: Chestionarul este disponibil în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, chestionarul este online, răspunsurile pot fi transmise deci în oricare dintre aceste limbi. Completarea acestuia nu durează mai mult de 20 de minute și pentru a asigura transparența, Comisia Europeană invită organizațiile care doresc să participe, pe lângă cetățenii Uniunii Europene, să se înscrie și într-un registru de transparență și să completeze. De altfel și ONG-urile sunt invitate și partenerii sociali, organizatații publice sau private și chiar autorități publice. Această consultare a început pe 19 februarie și se va termina pe 18 mai. La scurt timp după, Comisia Europeană va publica rezultatele consultării.

De exemplu, veți fi întrebat în ce măsură credeți că săptămână europeană a sportului a contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța activității fizice și la dezvoltarea de parteneriate de colaborare între actorii implicați în promovarea sportului sau a activității fizice. Reprezentanții Comisiei Europene doresc să afle și asupra căror grupuri ar trebui să se axeze în mod mai activ viitoarele ediții ale Săptămânii europene a sportului sau care ar fi sugestiile dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei inițiative. Anul trecut, au fost organizate 34 de mii de evenimente, în 32 de țări la care au participat 12 milioane de persoane.

28 February 2018