Radio România Internațional

Tag: acuzaţi

  • Justiţie după protestele din vară

    Justiţie după protestele din vară

    Procurorii civili au anunţat, joi, noi identificări şi reţineri printre
    huliganii care, pe 10 august, la mitingul antiguvernamental de la Bucureşti, au
    lovit jandarmi. Convocat de organizaţii din diaspora şi marcat de ciocniri
    între unii participanţi şi forţele de ordine, protestul a fost, finalmente, spulberat
    de intervenţia fără menajamente a Jandarmeriei. Sute de oameni, din ambele
    tabere, au fost, atunci, răniţi şi peste o sută de mii de protestatari, marea
    majoritate paşnici, între care femei şi copii, au inhalat gaze lacrimogene. Potrivit
    unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 al
    Capitalei, care efectuează cercetări într-o cauză penală cu privire la actele
    de violenţă şi morală împotriva organelor de Jandarmerie, doi bărbaţi au fost
    reţinuţi pentru săvârşirea, acum două luni, a infracţiunilor de ultraj şi
    tulburare a ordinii şi liniştii publice. Unul dintre ei este acuzat că a lovit un jandarm
    cu picioarele, iar celălalt că s-a folosit de o bucată de metal pentru a agresa
    fizic un alt membru al forţelor de ordine. La scurt timp după miting, anchetatorii
    reuşiseră să-l identifice şi pe cel care, în mijlocul unui grup ce agresa fizic
    o jandarmeriţă izolată, îi furase acesteia pistolul.

    Ministrul de Interne,
    social-democrata Carmen Dan, acuza, însă, acum două săptămâni, că procurorii nu
    îi cheamă la audieri pe cei care au comis violenţe, deşi Poliţia a identificat
    zeci de de agresori, iar probatoriile au fost depuse la Parchet. De cealaltă
    parte a baricadei, protestatari paşnici care au căzut victime dezlănţuirii
    jandarmilor lansează acuzaţii similare la adresa Puterii de stânga. Ei se tem
    că aceasta încercă să blocheze ancheta Parchetului Militar asupra celor
    responsabili de excesul de zel al aparatului poliţienesc. În septembrie, patru
    personaje de la vârful Jandarmeriei au fost oficial puse oficial sub acuzare,
    pentru complicitate la abuz în serviciu şi purtare abuzivă. Dar victimele spun
    că vor să afle şi identitatea celor care, în stradă, le-au lovit cu bastoanele,
    le-au călcat în picioare şi le-au expediat jeturi de gaze lacrimogene în ochi
    de la câţiva centimetri.

    Săptămâna trecută, violenţele de la protestul antiguvernamental şi
    situaţia justiţiei şi a statului de drept în România au fost dezbătute în
    Parlamentul European, după ce fuseseră radiografiate
    şi în Legislativul de la Bucureşti. Camera Deputaţilor a dezbătut moţiunea
    simplă depusă de PNL, cel mai mare partid din opoziţia de dreapta, la adresa
    ministrului de Interne. Intitulată ‘Bastoanele PSD peste obrazul democraţiei
    româneşti’, aceasta o acuza pe d-na Carmen Dan de coordonarea acţiunilor
    represive. În Parlament, ministrul şi-a reiterat convingerea că intervenţia
    jandarmilor a fost legală şi a dat asigurări că vinovaţii pentru violenţe vor
    răspunde în faţa legii. E ceea ce, tot mai insistent, solicită şi societatea
    civilă şi presa de la Bucureşti.

  • Dosarul Mineriadei din iunie 1990

    Dosarul Mineriadei din iunie 1990

    După 27 de ani de acuze, controverse, speculaţii, primul preşedinte din istoria post-comunistă a României, Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, ex-directorul SRI, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din bazinul carbonifer al Văii Jiului (centru-vest),alături de alte 10 persoane, au fost trimişi în judecată în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, în care sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii. Mineriada a pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate după căderea dictaturii comuniste, în decembrie 1989.



    Dosarul iniţial a trenat aproape două decenii şi s-a închis fără vinovaţi în 2009. Cercetările s-au reluat la începutul lui 2015, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat autorităţile române să-i identifice pe responsabilii pentru moartea a patru oameni, rănirea altor trei şi arestarea şi reţinerea ilegală a peste o mie in incidentele violente din iunie 90, care au afectat grav, şi imaginea externă a României. In acele zile pe fondul unor incidente violente din Capitală, şeful statului de atunci a invocat o tentativa de puci de extrema dreapta şi a cerut populaţiei să apere instituţiile democratice.



    Parchetul arată că autorităţile statului au declanşat atunci un atac violent împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din capitală care protestau paşnic. Procurorii militari susţin că în acest atac au fost implicate ilegal forţe ale Ministerelor de Interne şi al Apărării alături de Serviciul Român de Informaţii, dar şi peste 10.000 de mineri şi muncitori din ale zone ale ţării. Miile de mineri care au venit, atunci, la Bucureşti, au atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare independente.Potrivit rechizitoriului, fostul preşedinte Iliescu este acuzat că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.



    Intervenţia forţelor de ordine din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 nu ar fi avut ca scop dispersarea manifestanţilor prin mijloace paşnice, ci capturarea lor, se mai arată în rechizitoriu. Potrivit documentului, persoanele care au pătruns în sediul Serviciului Român de Informaţii în timpul evenimentelor din iunie 1990 cunoşteau planul clădirii, fapt care dovedeşte că nu erau manifestanţi, aşa cum autorităţile au vrut să acrediteze ideea. In rechizitoriu se mai spune că două victime, care au decedat în urma incidentelor din seara de 13 iunie 1990 la sediul Ministerului de Interne, au fost împuşcate în ceafă, dar nu s-a putut stabili cu certitudine cine sunt aiutorii. De asemenea, mai susţin procurorii militari, protestatarii din Piaţa Universităţii, reţinuţi ilegal şi încarceraţi lângă Bucureşti, au fost ţinuţi în condiţii comparabile cu cele suportate de prizonierii din al Doilea Război Mondial. Cele 14 persoane trimise în judecată vor compărea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Politicieni acuzaţi de corupţie

    Politicieni acuzaţi de corupţie

    Lupta anticorupţie din
    România a înregistrat o premieră. Procurorii au dispus, joi, măsura controlului
    judiciar, contra unei cauţiuni record, de 13 milioane de euro, faţă de
    deputatul Sebastian Ghiţă, după ce plenul Camerei Deputaţilor respinsese
    cererile DNA de reţinere şi arestare preventivă a acestuia.

    Un apropiat al
    fostului premier social-democrat Victor Ponta, Ghiţă
    este acuzat de un complex de infracţiuni, între care dare de mită, şantaj,
    cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
    În acelaşi dosar, au fost, deja, arestate preventiv
    personaje care, din funcţiile lor, era de presupus că vor veghea nu la
    încălcarea, ci la aplicarea legii: procurorii Liviu Tudose şi Aurealian
    Mihăilă, fostul subsecretar de stat ministerul de Interne Viorel Dosaru şi
    fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie din Poliţia Prahova,
    Constantin Ispas. Ghiţă a respins acuzaţiile şi a afirmat ca ţinta
    procurorilor ar fi, de fapt, Ponta.

    Deputatul a avut o ascensiune şi o
    prăbuşire la fel de brutale. Era încă student când talentele sale de IT-ist şi
    de om afaceri l-au transformat în milionar în euro. Patron de televiziune,
    abonat al contractelor cu statul, a intrat în politică şi a devenit una dintre
    vedetele grupului de tineri social-democraţi din jurul lui Ponta şi o
    figură-cheie al comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI.

    Odată intrat în vizorul DNA, imperiul pe
    care-l clădise a început să se surpe ca un castel din cărţi de joc. A fost
    exclus din PSD şi din comisia SRI, iar controlul judiciar presupune că nu poate
    intra în contact nici măcar cu propriii angajaţi de la trustul de televiziune.

    Tot joi, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă, la domiciliu,
    pentru 30 de zile, a primarului Craiovei, social-democrata Lia Olguţa
    Vasilescu. Ea fusese reţinută, în ajun, sub acuzaţiile de luare de mită,
    folosire a influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase
    necuvenite şi spălare de bani.

    E o nouă lovitură pentru PSD, pe care toate
    prognozele îl cotează drept marele favorit al alegerilor locale de pe 5 iunie.
    În condiţiile în care, în premieră pentru România post-comunistă, edilii vor fi
    aleşi într-un singur tur de scrutin, Vasilescu avea şanse maxime la propria-i
    succesiune în fruntea unui oraş în care e foarte populară. Acum, procurorii anticorupţie o acuză că, prin infracţiunile
    enumerate, şi-a finanţat, practic, ilegal, cu circa 130 de mii de euro,
    campania electorală din 2012, în urma căreia a devenit primar.

    Vizibil marcat,
    liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a declarat că arestarea ei trebuie
    să reprezinte o preocupare serioasă a tuturor candidaţilor, nu doar a celor din
    PSD. El a anunţat că va propune realizarea unui aşa-numit ghid al candidatului,
    adică o listă de lucruri pe care acesta să nu le facă pentru a nu ajunge după
    gratii. Unii comentatori găsesc ideea oportună, alţii ridicolă, iar aceştia din
    urmă spun că, în locul unui ghid pentru candidaţi, e suficientă respectarea
    poruncii biblice să nu furi!