Radio România Internațional

Tag: acuzatii

  • Taxa radio-TV – Ovidiu Miculescu: Contest ferm acuzaţiile domnului Liviu Dragnea

    Taxa radio-TV – Ovidiu Miculescu: Contest ferm acuzaţiile domnului Liviu Dragnea

    Deputaţii au votat, marţi, în unanimitate, proiectul de eliminare a peste 100 de taxe, inclusiv taxa radio-TV, propus de liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, în pofida avizului de luni al Comisiei de buget-finanţe a Camerei, care optase pentru păstrarea taxei radio-Tv ca sursă de finanţare. Radio România şi Televiziunea Română ar urma să fie finanţate integral de la bugetul de stat.



    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a adresat, în plenul Camerei Deputaţilor, Preşedintelui – Director General al Radioului public, Ovidiu Miculescu, susţinând că acesta l-a ameninţat pe liderul deputaţilor social-democraţi în legătură cu votarea proiectului de lege:



    «În ceea ce priveşte bugetul pentru TVR şi pentru Radio, spun a zecea oară, a suta oară: şi acum, aceste două instituţii iau bani serioşi de la bugetul de stat şi asta nu le afectează independenţa. Îl întreb pe domnul Miculescu de la Radio, aici, în faţa presei şi de la tribuna Parlamentului, cum şi-a permis acum câteva minute să-l ameninţe pe liderul de grup de la PSD. Directorul postului de Radio public al României: ‘O să vedeţi voi ce o să păţiţi’. Asta este atitudine de independenţă a acestui domn?», a afirmat Liviu Dragnea, citat de Agerpres.



    Liderul PSD a adăugat – conform Agerpres – că îi mai solicită Directorului General al Radioului public să spună dacă a fost numit politic şi cine l-a numit, dacă a dat concurs şi în ce a constat acesta. Declaraţiile au fost făcute după ce deputaţii au adoptat proiectul de lege privind eliminarea a peste 100 de taxe nefiscale, inclusiv a taxei radio-tv.



    În replică la acuzaţiile dlui Dragnea, PDG al SRR, Ovidiu Miculescu, a precizat între altele: «Contest ferm acuzaţiile domnului Liviu Dragnea, preşedintele PSD, susţinute de la tribuna Camerei Deputaţilor. Precizez ca afirmaţiile domnului Dragnea sunt neadevăruri flagrante pe care le pot demonstra oricând.



    Dincolo de calitatea mea, de Preşedinte Director General al Radio România, calitate în care mi-am exprimat adeseori îngrijorarea şi dezamăgirea profundă faţă de această măsură, sunt un om obişnuit şi nu văd cum ar fi putut interpreta oricine, vreodată, oricare din argumentele ridicate de mine în cadrul dezbaterilor ca pe o ameninţare. Am subliniat mereu că această măsură aduce grave prejudicii independenţei şi echidistanţei serviciului public de radiodifuziune şi împiedică Radio România să-şi îndeplinească misiunea publică asumată cu 88 de ani în urmă. Uneori, mărturisesc, am fost chiar vehement, o vehemenţă pe care vă rog să o puneţi pe seama energiei şi speranţelor pe care le-am investit în proiectul radioului public, dar nu am afirmat vreodată ceva ce ar putea fi interpretat ca o ameninţare, oricât de vagă. Mai mult, declar acum, public, că această pretinsă discuţie telefonică cu vreun lider de grup parlamentar, invocată de domnul Dragnea, nu a avut loc şi subliniez încă o dată că toate afirmaţiile acestuia sunt neadevăruri flagrante. Ceea ce se întâmplă în cazul de faţă este în egală măsură înfricoşător şi revoltător. Asistăm la o incredibilă ambuscadă politică, cu unicul scop de a vulnerabiliza şi, ulterior, acapara politic Radio România.



    Avem aici, dacă privim cu atenţie, prima ciocnire între ceea ce ar fi trebuit să rămână media publică independentă şi echidistantă pe de o parte şi politică, ba chiar realpolitik pot spune, pe de altă parte. Sensul unei dezbateri – care de fapt nu a existat – despre independenţa media publică a fost deturnat şi reinterpretat politic.



    Se deturnează atenţia de la concepte şi principii şi se încearcă, prin atacuri ad hominem, manipularea opiniei publice. Primele victime au fost colegii domnului Dragnea, care au votat sub imperiul emoţiei stârnite de această falsă ştire. Următoarele victime vor fi milioanele de ascultători ai radioului public care vor descoperi la un moment dat, probabil prea târziu, că Radio România nu mai este radioul lor, vocea liberă, serioasă, imparţială, echidistantă şi de încredere cu care s-au obişnuit ci doar un subcapitol al unui buget guvernamental.



    Sub rezerva declaraţiilor politice se poate afirma orice despre oricine iar media publică împinsă în arena unor astfel de dezbateri riscă să piardă mereu, pentru simplul motiv că nu are exerciţiul unui astfel de discurs manipulator, fals, partinic precum cel la care tocmai am asistat».



    Timbrul de mediu pentru autovehicule, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii, taxele la Registrul Comerțului, taxele consulare și de cetățenie, taxele pentru cazierul fiscal, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar sunt câteva din cele 102 taxe eliminate prin această lege.



    Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a spus pentru Agerpres că Guvernul ia în calcul sesizarea Curţii Constituţionale: Analizăm această opțiune. Pot să vă spun că impactul global este de 1,6 miliarde lei, fără indicarea sursei de finanțare așa cum prevede legea responsabilității fiscale, legea finanțelor publice și chiar Constituția. La nivelul Guvernului susținem eliminarea unor taxe, acesta a fost și punctul nostru de vedere, dar acolo unde era un efort financiar rezonabil și pe care îl puteam susține în 2017. Conform ministrului, impactul ar fi de circa 600 milioane lei numai pentru taxa radio-TV.

  • Premierul renunţă la şefia PSD

    Premierul renunţă la şefia PSD

    După aproape 5 ani şi jumătate la conducerea celui mai mare partid din România, Victor Ponta a ales să renunţe la orice funcţie în PSD până la momentul — a precizat el într-o postare pe internet – în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile de corupţie aduse de DNA. Premierul este în prezent urmărit penal într-un dosar privind suspiciuni de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat şi care privesc un dosar în care învinuit principal este colegul său de partid, senatorul Dan Şova.



    Ponta mai spune în mesaj că şi alţi membri ai PSD au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică, iar el nu poate să ceară altora să facă un sacrificiu pe care nu ar fi dispus să şi-l asume, la rândul său. Este primul său pas în spate după momentul alegerilor prezidenţiale, când a început, practic, declinul unuia din cei mai promiţători tineri politicieni autohtoni. Eşecul răsunător în competiţia pentru funcţia supremă, cauzat de grava eroare tactică de a trata electoratul din diaspora cu nepermis dispreţ, aşa cum l-au catalogat comentatorii, i-a şubrezit poziţia în partid.



    Totuşi, în pofida tradiţiei pesediste care spune că liderul perdant la prezidenţiale rămâne şi fără partid, Victor Ponta a reuşit, miraculos, să domolească elanul contestatar din PSD şi să se menţină la cârmă. O premieră absolută în istoria PSD, urmată, însă, recent, de o alta, tristă pentru România, avându-l ca protagonist tot pe Ponta. Acesta devine primul şef de guvern în funcţie împotriva căruia procurorii declanşează urmărirea penală. Preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţia de dreapta i-au cerut să demisioneze pentru a nu dăuna imaginii unei ţări aflate în plin efort de a-şi convinge partenerii occidentali că lupta anticorupţie nu e una de faţadă.



    Ponta refuză şi încearcă o eschivă, neinspirată, care-i fragilizează o dată în plus poziţia politică. Exact în ziua în care urma să fie audiat la Direcţia Anticorupţie, el merge în Turcia pentru a se opera la genunchi. Revine după aproape o lună, răstimp în care coaliţia formată în jurul PSD suferă şi o primă serioasă defecţiune: votul favorabil al UNPR acordat lui Mihai Răzvan Ungureanu, propunerea preşedinţiei la şefia Serviciului de Informaţii Externe. După anunţul că renunţă la conducerea PSD, PNL i-a cerut din nou lui Ponta să plece şi din guvern.



    “Victor Ponta înţelege că rămânerea în funcţia de preşedinte PSD creează probleme de imagine acestui partid, în mod logic ar trebui să înţeleagă că şi pentru Guvern şi pentru România daunele sunt mult mai mari decât atât”, a declarat copreşedintele liberal Alina Gorghiu. Un deznodământ al poveştii aşa cum şi-l doresc liberalii nu este exclus, chiar pe termen scurt. Fără a mai fi lider în PSD, Victor Ponta riscă pagube majore la capitolul autoritate şi în guven, dar mai ales în interiorul unei coaliţii ce pare departe de armonia iniţială şi care ar putea intra, curând, în regim de avarie.

  • Alegerile prezidenţiale din România, în linie dreaptă

    Alegerile prezidenţiale din România, în linie dreaptă

    Competiţia pentru funcţia supremă în statul român nu mai seamănă cu disputele electorale din trecut, ce aveau aceeaşi miză. Anvergura politică a candidaţilor este alta, iar criticii ar spune că o comparaţie este net favorabilă celor de ieri, fie şi numai dacă iei ca exemplu confruntările dintre Ion Iliescu şi Emil Constantinescu sau pe cea dintre Adrian Năstase şi Traian Băsescu, ultimul încă în funcţie. Şi din acest motiv, scrutinul prezidenţial de anul acesta este departe de a stârni patimi.



    Apoi, există toate şansele ca o confruntare directă între Victor Ponta şi Klaus Iohannis să nici nu aibă loc. Echipele de campanie nu au ajuns la un compromis în privinţa gazdei unei astfel de dezbateri şi se acuză reciproc de refuz obstinat de a se prezenta la o confruntare faţă în faţă. Culmea nebuniei, remarca un comentator, se dezbate, acum, nu proiectul de ţară al unuia sau altuia dintre candidaţi, ci dezbaterea însăşi.



    O altă temă care a bruiat campania electorală a apărut după turul unu de scrutin, generată fiind de problemele organizatorice care i-au împiedicat pe mulţi dintre românii aflaţi în străinătate să voteze. Nemulţumirea a venit, în principal, din procedurile greoaie şi insuficienţa secţiilor de vot şi a provocat proteste atât în ţară cât şi în oraşe europene.



    Campania pentru turul al doilea are, însă, şi caracteristici care ţin de tipicul vieţii politice româneşti. Aici se încadrează acuzaţiile fără acoperire şi atacurile la care au recurs de o manieră necenzurată taberele celor doi candidaţi. De exemplu, despre Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, stânga a lansat ideea că urmăreşte dezmembrarea ţării — un tip de acuzaţie ce făcea parte din arsenalul electoral al anilor ’90.



    De partea ei, dreapta arată cu degetul spre Victor Ponta şi spune că va mări taxele şi va reintroduce impozitarea progresivă din 2015. Singurele gesturi care ţin de normalitatea unei bătălii cu miză ridicată sunt alianţele create ad hoc, menite să sporească şansele de succes. Aici, candidaţii au procedat diferit. Premierul Ponta, candidat din partea alianţei PSD — UNPR — PC, a obţinut şi susţinerea mai multor aspiranţi ieşiţi din cursă. Între ei – fostul premier liberal Calin Popescu Tariceanu, doi exponenti ai curentului populist, Corneliu Vadim Tudor si Dan Diaconescu, si fostul director al SIE, Teodor Meleşcanu. Candidat al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis a ales să nu tranzacţioneze voturi.



    Chiar şi aşa, cele două doamne care au candidat la preşedinţie, tot dinspre dreapta, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei şi liderul PMP (opozitie, pro-prezidential), Elena Udrea, au cerut electoratului sa voteze contra lui Ponta. În sfârşit, UDMR (la co-guvernare) şi-a îndemnat susţinătorii să voteze potrivit conştiinţei fiecăruia. Nimeni dintre cei care şi-au declarat sprijinul pentru un candidat sau altul nu poate preda la cheie voturile primite în primul tur. În aceste condiţii, cheia turului doi ar putea sta în convingerea celor nehotărâţi.

  • Tensiuni în coaliţia de guvernământ

    Tensiuni în coaliţia de guvernământ

    Actuala putere bicoloră de la Bucureşti pare să urmeze fără greş destinul tuturor alianţelor, coaliţiilor, cartelelor care au guvernat România post-comunistă. Ca şi Convenţia Democrată, în intervalul 1996-2000, sau Alianţa Dreptate şi Adevăr, în 2004-2008, Uniunea Social-Liberală era indestructibilă în opoziţie şi a început, deja, să se fisureze la putere.



    Asociate în premieră sub aceeaşi siglă, PSD şi PNL au câştigat legislativele de acum un an cu un scor zdrobitor, de 70 de procente. Au fost plebiscitate, practic, pe fondul aversiunii crescânde a electoratului faţă de preşedintele Traian Băsescu şi partidul de atunci al acestuia, PDL. Cum în opoziţie, în afara democrat-liberalilor, au mai rămas doar extrem de discreta UDMR şi populistul PPDD, pe care nici propriii alegători nu-l prea iau în serios, USL previne monotonia inventându-şi propria opoziţie internă.



    Luni, premierul social-democrat Victor Ponta s-a simţit dator să afirme că USL trebuie să rămână împreună, pentru a-şi îndeplini obiectivele pentru care a primit voturi. Declaraţia survine disputei contondente, asezonate cu acuzaţii reciproce de minciună, cu preşedintele liberal al Senatului, Crin Antonescu. Cei doi lideri USL se contrazic în declaraţii pe tema proiectului legislativ privind amnistierea şi graţierea unor pedepse. După ce societatea civilă a dezavuat iniţiativa, Ponta spune că, deşi, acum, în public, dezaprobă amnistia, Antonescu i-ar fi cerut în culise ca guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă.



    Victor Ponta: Am spus, evident, că nu dau ordonanţă de urgenţă pe aşa ceva, dar n-ar fi prima dată când dl Antonescu spune una colegilor săi, alta nouă şi alta presei. Ne-am obişnuit.” La rândul său, Antonescu avertizează că dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei: Atâta vreme cât s-a bazat şi pe o relaţie personală foarte bună, relaţie personală care ţine tot de politică, nu de altceva, USL a mers foarte bine. Azi nu mai suntem în această situaţie, dar sper că va putea găsi resursele să meargă mai departe.”



    Analiştii consideră noua dispută dintre aliaţi preludiul promiţător al rupturii din 2014, an electoral. În primăvară, la europarlamentare, PSD şi PNL, afiliate la familii ideologice continentale diferite, vor candida pe liste separate. Iar la sfârşitul anului sunt programate prezidenţialele, dintotdeauna, în România, alegerile cu cea mai mare miză politică. Deşi Antonescu e candidatul oficial al USL la preşedinţie, puţină lume crede că PSD, vioara-ntâi a coaliţiei, îşi va refuza dreptul la un prezidenţiabil propriu. Mai ales că, în sondaje, deşi nici măcar nu e candidat oficial, Ponta e, în acest moment, cel mai bine cotat.