Radio România Internațional

Tag: acvacultura

  • Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE

    Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE

    Comisia Europeană a prezentat, în
    luna februarie, un pachet de măsuri pentru a îmbunătăți durabilitatea și
    reziliența sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană. Aceste
    măsuri includ patru elemente: o comunicare privind tranziția energetică a
    sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană, un plan de
    acțiune pentru protejarea și restabilirea ecosistemelor marine pentru pescuit
    durabil și sustenabil, o comunicare privind politica comună în domeniul
    pescuitului și un raport privind piaţa comună pentru produsele pescărești și de
    acvacultură. Dependenţa sectorului pescuitului şi acvaculturii de combustibilii
    fosili trebuie redusă iar tranziția către metode de pescuit mai durabile
    trebuie să meargă mână în mână cu tranziția către surse de energie mai curate
    și către eficiența energetică.

    Cu explicaţii, Virginijus Sinkevičius, comisarul
    european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Comisia a propus un
    pachet de măsuri pentru ca sectorul pescuitului și acvaculturii din Uniunea
    Europeană să fie mai durabil și mai rezistent. Acțiunile pe care le propunem ne
    vor ajuta să reducem impactul sectorului asupra ecosistemelor marine și asupra
    climei, să promovăm utilizarea surselor de energie mai curate și să diminuăm
    dependența de combustibilii fosili. Astfel, ele ne vor ajuta să ne îndeplinim
    obiectivele din Pactul Verde European. În ultimul an, am observat o creștere
    semnificativă a prețurilor la energie. De exemplu, în 2022, prețurile la
    motorina pentru sectorul marin s-au dublat în comparație cu prețurile medii din
    2021. Costurile energiei în sectorul pescuitului și acvaculturii au crescut de
    la 13% din venituri în 2020 la aproximativ 35% în 2022. Impactul a fost
    devastator! Așadar, este clar că există o nevoie urgentă de a reduce
    intensitatea energetică a sectorului și dependența de combustibilii fosili și
    de a deveni neutrii din punct de vedere climatic până în 2050. Măsurile pe care
    le propunem vor sprijini eficiența energetică pe termen scurt și mediu și vor
    încuraja dezvoltarea și adoptarea de surse suplimentare de energie regenerabilă
    și cu emisii scăzute de carbon pe termen mediu și lung.


  • Pachet de măsuri al Comisiei Europene pentru sectorul pescuitului şi acvaculturii

    Pachet de măsuri al Comisiei Europene pentru sectorul pescuitului şi acvaculturii

    Comisia Europeană a prezentat, săptămâna
    trecută, un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea durabilităţii și rezilienței sectorului
    pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană. Printre obiectivele acestui pachet
    de măsuri se află utilizarea unor surse de energie mai curate şi reducerea
    impactului activităţilor din acest sector asupra ecosistemelor marine.

    Comisarul european
    pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus
    Sinkevičius, a prezentat, în cursul unei conferinţe de presă detalii ale noului
    pachet de măsuri al executivului comunitar:

    Comisia
    a propus un pachet de măsuri pentru ca sectorul pescuitului și acvaculturii din
    Uniunea Europeană să fie mai durabil și mai rezistent. Include o comunicare
    privind funcționarea pescuitului comunitar şi a viitorului acestuia, însoțită
    de un raport privind organizarea pieţei comune, un plan de acțiune pentru protejarea
    și refacerea ecosistemelor marine și o inițiativă de sprijinire a tranziției
    energetice a sectoarelor pescuitului. Acțiunile pe care le propunem ne vor
    ajuta să reducem impactul sectoarelor asupra ecosistemelor marine și asupra
    climei, să promovăm utilizarea surselor de energie mai curate și să ne
    îndepărtăm de dependența de combustibilii fosili și astfel ne vor ajuta să ne
    îndeplinim obiectivele Green Deal, dar cel mai importaant este faptul că va
    asigura continuitatea, rentabilitatea și rezilienţa sectorului nostru de
    pescuit.


    Planul de acțiune contribuie la realizarea
    Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru anul 2030 și a
    angajamentului său de a proteja mările în mod eficient. Comisia solicită
    statelor membre să ia măsuri de conservare a pescuitului pentru a proteja și
    gestiona zonele marine protejate, pe baza unui calendar clar. Măsurile trebuie
    să urmărească protejarea zonelor de reproducere a peștilor și a zonelor de
    pepiniere, reducerea ratelor de mortalitate a peștilor și refacerea zonelor de
    bază pentru speciile și habitatele sensibile.

    Comisarul european pentru mediu,
    oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius: Ne aflăm astăzi exact la 10 ani de la ultima sa reformă a
    sectorului, un moment bun pentru a face bilanțul. Să vedem unde ne aflăm și
    unde vrem și trebuie să mergem, să vedem ce funcționează și ce poate fi
    îmbunătățit, unde și cum putem găsi soluții. Și evaluarea noastră
    concluzionează că politica comună în domeniul pescuitului continuă să fie
    cadrul juridic adecvat pentru a aborda provocările cu care se confruntă
    pescuitul din Uniunea Europeană, oferă stabilitatea necesară sectoarelor
    pescuitului și acvaculturii și, prin exemplul pe care îl dă, permite Uniunii să
    fie lider la nivel mondial în ceea ce priveşte promovarea pescuitului durabil.



    Cooperarea regională eficientă și luarea unor
    deciziil bazate pe cercetarea științifică au dus la progrese în ceea ce
    priveşte pescuitul durabil. În 2009, doar cinci stocuri de pește erau recoltate
    în mod durabil în Uniunea Europeană, în timp ce în 2022 numărul lor a crescut
    la 60. Rămân însă două provocări majore: dependența sectorului pescuitului de
    un mediu marin sănătos şi impactul acestui sector asupra mediului.


  • Realizarea unei acvaculturi sustenabile și competitive în UE

    Realizarea unei acvaculturi sustenabile și competitive în UE

    În Parlamentul European s-a
    dezbătut în luna octombrie raportul privind calea de urmat pentru realizarea
    unei acvaculturi sustenabile și competitive în Uniunea Europeană.
    Europarlamentarii consideră că orientările strategice pentru o acvacultură mai
    sustenabilă și mai competitivă în Uniunea Europeană pentru perioada 2021-2030,
    prezentate de Comisia Europeană, sunt cuprinzătoare, solide și adecvate.
    Aceștia au subliniat că sectorul acvaculturii joacă un rol important și valoros
    în Uniunea Europeană din punct de vedere economic, social și de mediu și
    contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele de coastă și în zonele
    interioare ale Uniunii Europene, precum și în regiunile ultraperiferice.

    Despre
    acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Adina Ioana Vălean, comisarul
    european pentru transporturi.


    Acvacultura trebuie
    să ocupe locul important pe care îl merită, deoarece este o parte esențială a
    economiei albastre durabile și contribuie la obiectivele Pactului verde
    european. În ceea ce privește finanțarea, pot confirma că Comisia monitorizează
    în mod regulat orientările strategice pentru o acvacultură durabilă și competitivă.
    Acestea sunt luate în considerare în mod corespunzător în programele naționale
    din cadrul Fondului european pentru pescuit maritim și acvacultură. În mod
    similar, insistăm ca aceste orientări să fie luate în considerare şi în
    strategiile naționale multianuale pentru acvacultură. În ceea ce privește
    acvacultura ecologică, am încurajat statele membre să includă o creștere a
    producției de acvacultură ecologică în revizuirea strategiilor lor naționale de
    acvacultură și în programele din cadrul Fondului european pentru pescuit
    maritim și acvacultură. Acest sprijin sporit pentru acvacultura ecologică din
    partea statelor membre va contribui la îndeplinirea obiectivelor strategiei de
    la fermă la furculiță. Împreună cu statele membre, lucrăm la identificarea obstacolelor
    specifice în calea creșterii agriculturii ecologice din Uniunea Europeană. Sunt
    încrezătoare că eforturile noastre combinate și sprijinul pentru acvacultura
    durabilă și competitivă în Uniune vor ajuta acest sector economic important
    să-și realizeze potențialul în anii următori, în beneficiul nostru, al tuturor.


  • Către o economie albastră sustenabilă în UE: rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii

    Către o economie albastră sustenabilă în UE: rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii

    Parlamentul European salută noua strategie privind o economie albastră sustenabilă
    în Uniunea Europeană. Economia albastră trebuie să devină pilonul de bază
    pentru realizarea obiectivelor generale ale Pactului verde european și ale
    strategiilor conexe ulterioare ale Uniunii Europene. Transformarea prin care
    trebuie să treacă economia albastră va antrena inovarea și va stimula crearea
    de locuri de muncă și oportunități economice. Despre economia albastră şi rolul
    sectoarelor pescuitului și acvaculturii a vorbit în Parlamentul European,
    Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală.


    În
    primul rând, permiteți-mi să subliniez faptul că de-a lungul anilor am trecut
    de la creșterea albastră la o economie albastră durabilă, un concept care are
    în centru utilizarea durabilă a resurselor noastre marine. Comisia promovează o
    abordare integrată și intersectorială a economiei albastre durabile, fără a
    stabili, de exemplu, obiective specifice pentru pescuit și acvacultură. Cu
    toate acestea, sectoarele pescuitului și acvaculturii sunt sectoare cheie în
    economia albastră și oferă o sursă importantă de proteine, care este esențială
    pentru securitatea alimentară și sănătatea umană. Comisia Europeană consideră
    că noile tehnologii, inovarea, digitalizarea vor stimula tranziția ecologică a
    economiei albastre, inclusiv pentru acele sectoare considerate consolidate, cum
    ar fi pescuitul și acvacultura. Cu toate acestea, pentru a utiliza pe deplin
    acest potențial, sunt necesare investiții semnificative în inovare în regiunile
    noastre de coastă, inclusiv în regiunile ultraperiferice. În acest scop, Fondul
    european pentru pescuit și acvacultură maritimă, cu un buget total de 6,1
    miliarde EUR, va contribui la prioritățile orizontale ale rezilienței,
    tranziției ecologice și digitale prin sprijinirea proiectelor inovatoare.


    Abordarea globală a tuturor sectoarelor economiei albastre, trebuie să țină
    seama de interacțiunile lor. Acest lucru este relevant și pentru protecția
    mediului marin, iar inițiativele care vor pune în practică noua viziune a
    economiei albastre sustenabile în Uniunea Europeană trebuie să ia în
    considerare interacțiunile dintre mare și uscat.


  • Noi orientări strategice pentru o acvacultură sustenabilă şi competitivă

    Noi orientări strategice pentru o acvacultură sustenabilă şi competitivă

    Ştiaţi că unul din patru produse de origine marină – peşti, plante sau fructe de mare – pe care le consumăm în Europa provine din acvacultură? Adică din acea ramură a agriculturii ce are ca scop creșterea de animale și plante acvatice, în vederea comercializării. Şi mai ştiaţi că, în prezent, acvacultura europeană asigură doar 10% din necesarul de consum în Uniunea Europeană?

    Vorbim aşadar de un domeniu de mare potenţial de creştere în viitor. În plus, sectorul poate oferi alimente sănătoase cu un impact mai mic asupra mediului decât cel al activităţilor agricole terestre.

    De aceea, Comisia a propus un nou set de orientări strategice asupra acvaculturii în Uniunea Europeană, care să ofere o perspectivă comună de dezvoltare în domeniu. Şi nu oricum, ci într-un mod care să contribuie direct la obiectivele Pactului verde european şi, în special, la Strategia intitulată De la fermă la consumator, strategie care urmăreşte crearea unui sistem alimentar european mai sănătos, mai corect şi mai prietenos cu mediul.

    Elaborate în strânsă consultare cu statele membre şi cu părţi interesate, noile orientări stabilesc patru mari obiective pentru acvacultura europeană: întărirea rezilienţei şi a competitivităţii, participarea la tranziţia verde, întărirea gradului de acceptare din partea publicului, creşterea nivelului de informare a consumatorilor şi îmbunătăţirea procesului inovării.

    Acvacultura ecologică este un sector relativ nou, dar cu un potenţial de creştere deloc de neglijat. Are un rol important în securitatea alimentară a Europei, în creşterea economică şi în ocuparea forţei de muncă. De aceea, politica europeană în domeniul pescuitului prevede un sistem de coordonare strategică la nivelul Uniunii şi în domeniul acvaculturii.

    Noile orientări strategice ale Comisiei propun acţiuni în mai multe domenii, între care accesul la spaţiu şi apă, sănătatea umană şi animală, performanţele de mediu, schimbările climatice, bunăstarea animalelor, cadrul de reglementare şi administrativ şi, nu în ultimul rând, răspândirea informaţiilor cu privire la acvacultura din Uniunea Europeană.

    Comisia încurajează, de asemenea, statele membre să includă creşterea acvaculturii ecologice în revizuirea planurilor lor strategice naţionale – inclusiv cele multianuale – şi să sprijine acest tip de producţie prin intermediul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime şi acvacultură.

    Potrivit Comisarului pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, prin noile orientări adoptate, Comisia doreşte ca producţia de acvacultură din Uniunea Europeană să ajungă o referinţă globală pentru sustenabilitate şi calitate, să reducă dependenţa Europei de importurile de fructe de mare şi să creeze mai multe locuri de muncă, în special în regiunile de coastă.


  • Norme privind bunăstarea animalelor în acvacultură

    Norme privind bunăstarea animalelor în acvacultură

    Legislația Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor acoperă deja peștii de crescătorie în diferite stadii de producție – agricultură, transport și sacrificare. Pe baza strategiei Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor din 2012, Comisia a mandatat un studiu cuprinzător privind bunăstarea peștilor în timpul transportului și în momentul sacrificării. Studiul a fost publicat în noiembrie 2017 și a concluzionat că, în țările analizate, transportul de pește era în conformitate cu standardele internaționale ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală. De asemenea, studiul a recunoscut că trebuie îmbunătăţit sistemul în ceea ce privește sacrificarea anumitor specii de pești.

    În martie 2018, pe baza acestui studiu, Comisia Europeană a adoptat un raport privind posibilitatea introducerii anumitor cerințe privind protecția peștilor în momentul sacrificării. Raportul consideră că îmbunătățirea bunăstării peștilor de crescătorie ar putea fi realizată mai ușor prin măsuri voluntare. Despre ce este vorba aflăm de la Neven Mimica, membru al Comisiei Europene:

    Acvacultura Uniunii Europene este relativ nouă în comparație cu alte produse și sisteme de creştere a animalor. Tehnologia de îmbunătățire a bunăstării peștilor de crescătorie este încă în curs de dezvoltare. Sectorul este foarte divers. Principalele specii de crescătorie – somonul, păstrăvul, crapul – sunt foarte diferite din punct de vedere biologic. Fiecare specie necesită eforturi importante în domeniile cercetării și dezvoltării. În plus, sectorul diferă în ceea ce privește mărimea și acoperirea geografică, cu o varietate de practici în toate statele membre. În acest context, considerăm că este nevoie de o abordare armonizată. Având în vedere aceste considerații, cred că statele membre sunt cele mai potrivite pentru dezvoltarea bunelor practici în contextul lor național. Cu toate acestea, Comisia continuă să lucreze la bunăstarea peștilor de crescătorie. În cursul acestui an, Comisia Europeană va lansa o evaluare a strategiei şi va continua să monitorizeze situația și să promoveze dialogul între părțile interesate pe această temă.


  • Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, sprijin pentru pescarii din Pojejena

    Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, sprijin pentru pescarii din Pojejena

    FEPAM
    este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene, care
    se completează reciproc și își propun să creeze condițiile necesare redresării
    economice a UE, generând creștere și locuri de muncă.


    Fondul
    sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile
    din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri
    de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei.


    Fondul
    este utilizat pentru a cofinanța proiecte, completând resursele din bugetul
    național. Fiecărui stat membru i se alocă o parte din bugetul acestui fond, în
    funcție de importanța industriei pescuitului din țara respectivă. Ulterior,
    autoritățile naționale întocmesc un program operațional în care precizează cum
    intenționează să cheltuiască banii alocați. După ce Comisia aprobă programul,
    autoritățile naționale decid ce proiecte vor fi finanțate.


    Aşa
    s-a întâmplat şi cu proiectul depus de administraţia locală din comuna cărăşană
    Pojejena. Acolo se va amenaja un un spaţiu în care pescarii să poată să-şi
    repare bărcile. Este vorba de proiectul Construire şi dotare adăpost pescăresc
    în comuna Pojejena    , în valoare de 1.381.065 de lei.

    Primarul Mira
    Radovancovici, spune că solicitarea a venit din partea localnicilor care se
    ocupă cu pescuitul:


    Administraţia
    locală din Pojejena va amenaja un spaţiu în care pescarii din comună să-şi
    poată repara bărcile. Primăria a obţinut suma maximă ce se atribuie prin acest
    program finanţat prin Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.
    Valoarea totală a finanţării este de 250 de mii de euro. Vis-a-vis de primărie
    se va amenaja acest adăpost pescăresc, unde se pot repara şi vopsi bărci.
    Acesta va cuprinde şi un mic restaurant. După finalizare, o să predăm
    investiţia unei asociaţii de pescari.



    Data
    de finalizare a operaţiunii sau data prevăzută pentru încheierea fizică sau
    punerea în aplicare integrală a proiectului este 24 iulie 2020.


    În
    această perioadă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția
    Generală de Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional
    pentru Pescuit și Afaceri Maritime organizează o nouă serie de evenimente de
    informare despre această sursă de finanţare.


    Primul
    eveniment a avut loc săptămâna trecută, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare
    pentru Apicultură, dar vor mai fi întâlniri la Sâmbăta de Sus, Iași, Oradea,
    Borșa, Băile Olănești şi Tulcea.


    În
    cadrul acestor evenimente, beneficiarii/potențialii beneficiari/publicul
    interesat vor afla detalii cu privire la măsurile finanțate din Fondul European
    de Pescuit și Afaceri Maritime. Proiectele pot cuprinde: investiții productive
    în acvacultură, diversificarea veniturilor și noi forme de venit, măsuri de
    marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitații și
    adăposturi – investiții menite să îmbunătățească infrastructura porturilor de
    pescuit și a halelor de licitații sau a locurilor de debarcare, investiții
    pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătățirea
    siguranței pescarilor, investiții în instalațiile de colectare a deșeurilor,
    inovare şi aşa mai departe.


    În
    concluzie, Fondul European de Pescuit și Afaceri Maritime oferă sprijin pentru
    dezvoltarea durabilă în cadrul sectoarelor pescuitului și acvaculturii și
    pentru conservarea mediului marin, precum și pentru încurajarea creșterii
    economice și crearea de locuri de muncă în comunitățile costiere.


    Pentru
    cadrul financiar al UE 2021-2027 este propus un buget de 6,14 miliarde EUR.
    Comisia propune ca sprijinul FEPAM să fie oferit sub formă de granturi și din
    ce în ce mai mult prin alte instrumente financiare.


  • Sprijin UE pentru acvacultura şi ecologizarea coastei româneşti a Mării Negre

    Sprijin UE pentru acvacultura şi ecologizarea coastei româneşti a Mării Negre

    Un buget dublu pentru
    proiecte, o accesare mai uşoară a finanţării dar şi implicarea pescarilor în
    curăţarea mării de deşeuri. Sunt câteva dintre noutăţile privind acvacultura şi
    piscicultura, pe care eurodeputatul Norica Nicolai le-a anunţat recent, la
    Constanţa.

    Nicio
    masă fără peşte – este sloganul care le mai răsună şi acum în minte, celor
    trecuţi de prima tinereţe – atunci când trec pragul pescăriilor. Atâtea câte
    mai sunt. Puţine. Pentru că şi peştele este tot mai puţin.


    Înainte
    de 1989, România a avut a cincea flotă de pescuit a lumii. Dar acum, am ajuns
    acum să importăm aproximativ 90% din necesarul de peşte al ţării – după cum
    arată datele Institutului Naţional de Statistică.


    Însă,
    acvacultura şi piscicultura românească pot fi readuse la viaţă cu ajutorul banilor
    europeni, spune Eurodeputatul Norica Nicolai, membru în Comisia de pescuit a
    Parlamentului European: Sper ca viitorul
    buget, pentru pescuit, pentru România să se încadreze undeva la 300 de milioane
    de euro, bani pe care-i putem accesa dar pentru asta trebuie să fim pregătiţi
    dinainte. Mai ales că avem ambiţia la Bruxelles să avem un buget pe acest
    mandat. Sper să reuşim.



    Deci,
    cu un strop de şansă, bani vor fi. Singura problemă rămâne accesarea lor, spune
    Norica Nicolai: Trebuie să găsim
    modalităţi de accelerare a accesării de fonduri europene, pentru că, şi din
    FEPAM şi din Fondul de pescuit, nu am accesta foarte mult. România este excesiv
    de birocrată în această materie şi nu le permite pescarilor să-şi dezvolte mica
    capacitate de pescuit, pentru că noi avem, deocamdată, o flotă artizanală.
    (…) Noi lucrăm acum pe regulamentul Uniunii Europene şi-l simplificăm. (n.r.
    Pescarii) pot accesa (n.r. fonduri) pentru cumpărarea de bărci, pentru
    cumpărarea de plase de pescuit, deci tot ce înseamnă mijloace de pescuit şi în
    special pentru acvacultură, în care noi credem.



    Şi
    pentru că, în Delta Dunării, pescarii au concurenţă serioasă din partea
    cormoranilor, europarlamentarul român susţine că lucrează la un proiect pentru
    a rezolva această problemă: Am reuşit, în Parlamentul European, să dăm o
    derogare de la Directiva cu privire la păsări şi să facem un plan multianual de
    vânătoare a cormoranilor. Studiile ştiinţifice au demonstrat clar că au un
    impact negativ major şi în acvacultură şi în pescuit. Şi avem acum în
    dezbatere, dar toate şansele sunt să treacă pentru că sunt semnate
    amendamentele mele de toţi colegii mei deputaţi din 7 state membre care se
    confruntă cu aceeaşi problemă.



    Însă,
    nu doar cormoranii sunt o ameninţare. Cele mai sumbre scenarii, arată că în
    câţiva ani, am putea avea mai mult plastic decât peşte, în mările şi oceanele
    lumii. Asta pentru că poluarea devine o problemă tot mai mare. Dar nu este una
    lipsită de soluţii, spune eurodeputatul Norica Nicolai: Putem să accesăm încă două proiecte, alături de
    fondul de mediu, pentru că pe pescarii reactivi va trebui să-i rugăm să se
    implice în ceea ce cheamă curăţenia apelor şi vom utiliza bani şi din fondul de
    mediu şi din directiva cu privire la ape. Şi de ce nu, s-avem ambiţia să
    încercăm să facem curat puţin şi în Marea Neagră, pentru că ştim foarte bine
    cât este de poluată cu plastice. Am adoptat de curând modificări la directiva
    pe plastic şi dacă pescarii vor avea intenţia să ne ajute şi să curăţăm
    oceanul, trebuie să primească fonduri şi de aici.






  • Şanse pentru pescuitul şi acvacultura din România

    Şanse pentru pescuitul şi acvacultura din România

    Nicio masă fără peşte este un slogan pe care ascultătorii noştri mai în vârstă l-au auzit, cu siguranţă, repetat la infinit pe toate canalele de comunicare ale regimului socialist.

    Era un slogan care avea însă acoperire în Flota de Pescuit Oceanic, care aducea zilnic în ţară cca 500 tone de peşte.

    Cele 64 de nave aflate în patrimoniul Întreprinderii de Pescuit Oceanic de la Tulcea acopereau nevoile de peşte ale ţării.

    Din păcate, în 1991 firma a început să aibă probleme, iar în 1998 a dispărut, navele fiind vândute ca fier vechi. Pe lângă pescuit, o altă sursă de peşte este acvacultura, pe care o avem, însă nu la nivelul necesar. Din fericire, apartenenţa la UE ne permite să avem speranţe.

    Iată care sunt oportunităţile, la zi şi de viitor, prezentate de d-na Norica Nicolai, membru în Comisia pentru Afaceri Maritime şi Pescuit a Parlamentului European:

    Pentru planificarea bugetară următoare noi va trebui să alocăm acvaculturii din România cel puţin 200 milioane Euro, fiindcă este absolut necesar să creştem eficienţa exploatărilor şi să încurajăm utilizarea peştelui în consumul uman. In momentul de faţă discutăm despre viitoarea planificare bugetară, pe care Comisia Europeană intenţionează s-o reducă cu 5%, Parlamentul European nefiind de acord cu această reducere. Dacă doar pentru acvacultură şi pescuitul costier vom aloca încă 200 milioane de Euro, eu cred că suma totală de 5-600 milioane – pe care România va trebui s-o solicite profitând şi de faptul că asigură preşedinţia Consiliului UE – suma aceasta va raspunde tuturor nevoilor din domeniul pescuitului românesc. Nu avem, din păcate, o flotă minimală de pescuit oceanic, dar putem să avem o flotă de pescuit costier la Marea Neagră, mai ales că în 2019 vom avea primul plan multianual de pescuit. Am reuşit să creştem cota de calcan alocată României şi dacă din bugetul viitor vom încuraja crearea de companii mici, cu vase de pescuit costier achiziţionate cu sprijinul UE, vom reuşi să avem o mică flotă de pescuit maritim.


  • Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    În ciuda bunelor intenții la nivelul Uniunii Europene, reflectate în
    Regulamentul de bază privind Politica Comună în domeniul pescuitului, precum și
    în comunicările relevante ale Comisiei Europene – cea din 2009, care avea drept
    scop să dea un nou impuls și să construiască un viitor durabil pentru acvacultură,
    și cea din 2013, care propunea orientări strategice, acțiuni la nivel
    național, regional sau local, măsurile luate nu au răspuns așteptărilor
    sectorului.


    Prin urmare, acvacultura din Uniunea Europeană nu a putut
    valorifica numeroasele oportunități, reflectate de dezvoltarea globală din
    sector, cererea tot mai mare de produse halieutice, nivelul ridicat al sustenabilității
    mediului și al calității produselor, know-how-ul întreprinderilor și inovaţiile.
    Acesta este motivul pentru care în şedinţa plenară a Parlamentului European din
    11 iunie a fost dezbătut raportul privind sustenabilitatea şi competitivitatea
    acvaculturii europene    .


    Invitat la dezbateri, comisarul european Tibor Navracsics,
    responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat: Împărtășesc opinia că este
    nevoie de sprijin pentru inovare și vom sprijini idei și abordări inteligente
    care vor face sectorul acvaculturii mai durabil și mai competitiv. Lucrăm la
    lansarea unui Forum albastru de bioeconomie, care ar trebui să fie operațional
    în al treilea trimestru al anului 2018 și care va ajuta la identificarea de
    proiecte, va elabora o foaie de parcurs pentru dezvoltarea sectorului și va
    găsi noi piețe și lanțuri de valorificare. Lucrăm, de asemenea, la o Platformă pentru
    Investiții în Economia Albastră pentru a susține ideile de afaceri inovatoare.
    Această platformă va contribui la mobilizarea fondurilor atât din resurse
    private, cât și din resurse publice, inclusiv din Fondul european pentru
    investiții strategice. Și, desigur, există un sprijin continuu pentru
    dezvoltarea acvaculturii în actualul și noul Fond European pentru Pescuit și
    Afaceri Maritime, precum și finanțarea cercetării prin intermediul programului
    Orizont 2020.


  • Fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor de pescari din Mangalia

    Fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor de pescari din Mangalia

    În
    Marea Neagră nu se pescuieşte foarte mult, dar România poate face din pescuit o
    industrie profitabilă, dacă va finanţa masiv acvacultura    , consideră eurodeputatul
    Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European. Luna
    trecută, Asociaţia Flag Mangalia
    Litoral     a pus la bătaie 2 milioane de euro, din fonduri europene, pentru a
    ajuta comunităţile locale de pescari să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă    .


    Interesul
    românilor pentru consumul de peşte şi de fructe de mare a crescut constant în
    ultimii ani. Potrivit procesatorilor din domeniu, anul trecut, consumul pe cap
    de locuitor a depăşit 6 kilograme.


    Este
    motivul pentru care autorităţile din Mangalia s-au gândit să dezvolte
    oportunităţi de afaceri pentru tinerii care vor să se apuce de pescuit, explică
    preşedintele Asociaţiei Flag Mangalia Litoral, Claudiu Robe: La nivel
    de Marea Neagră, în anii anteriori, noi am avut o flotă de pescuit
    foarte mare, care, ulterior, din cauza lipsei facilităţilor şi interesului
    naţional, a dispărut efectiv. Şi, atunci, venim în sprijinul asociaţiilor de
    pescari şi pescarilor cu aceste măsuri şi forme de finanţare pentru sectorul de
    pescuit.



    Două milioane de euro sunt oferite investitorilor locali
    prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020    . O
    atenţie mai mare ar trebui acordată sectorului acvaculturii,
    pentru a atrage mai mulţi bani europeni, este de părere eurodeputatul Norica
    Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European.


    NORICA NICOLAI, eurodeputat: Pescuim
    foarte puţin la Marea Neagră, iar eu doresc să pescuim şi mai mult
    în ceea ce priveşte rapanele, pentru că, aici, din păcate, în mod greşit statul
    român a impus o cotă. În viziunea europeană şi a politicii de pescuit, rapanele
    nu sunt protejate, sunt nişte specii invazive, care chiar trebuie curăţate din
    mare, pentru a da şansa celuilalt stoc să se regenereze. Să ştiţi că la mare,
    în zona Constanţa, sunt deja fabrici care prelucrează aceste rapane, sunt
    fabrici care exportă foarte mult, văd că şi pe litoral rapanele sunt destul de
    solicitate de către consumatori.



    Primele oportunităţi de afaceri s-au arătat chiar de la lansarea proiectului. Luigi
    Cioranu are deja o fermă piscicolă în comuna 23 August şi este interesat să-şi
    extindă afacerea cu o hală de creştere a crustaceelor.


    LUIGI CIORANU: Finanţarea ne va ajuta să facem o hală
    superintensivă de creştere a crustaceelor, pentru că, după cum se vede, în
    momentul de faţă, în afară de
    hamsie şi alte specii nu se găseşte nimic autohton. Problema este că pentru a
    face acvacultură la nivel înalt este nevoie de finanţare şi este nevoie de
    răbdare.



    Depunerea proiectelor a început la 1 iunie 2018, iar primii bani ar putea
    ajunge în România până la sfârşitul acestui an    .


  • Politica comună în domeniul pescuitului

    Politica comună în domeniul pescuitului

    Comisia Europeană propune o serie
    de îmbunătățiri în vederea modernizării și simplificării modului în care
    normele referitoare la pescuit sunt monitorizate și respectate în U    E.


    Un sistem de control eficace este
    esențial pentru a asigura faptul că sectorul pescuitului din UE este gestionat
    în mod sustenabil, ceea ce asigură viabilitatea acestuia pe termen lung și
    protejează mijloacele de subzistență ale pescarilor noștri.


    Reprezentantul Ministerului
    Agriculturii și Dezvoltării Rurale, secretarul de stat Alexandru Potor,
    ne-a spus: Comisarul european Karmenu Vella a
    făcut anunțul referitor la intenția Comisiei Europene și, în mod special,
    DG MARE, de a întări normele menite să crească nivelul de respectare a
    legislației în privința pescuitului. Noul regulament de control urmează să
    monitorizeze mai bine respectarea din punctul de vedere al normelor Uniunii
    Europene a pescuitului sustenabil în apele teritoriale ale Uniunii și, în
    același timp, să modernizeze sistemul de control. Sunt prevăzute câteva
    chestiuni de noutate, iar dintre acestea aș vrea să amintesc că există un
    sistem electronic de urmărire pentru toate navele, apoi proceduri noi de
    cântărire adresate pescarilor și digitalizarea completă a capturilor. Este un
    program foarte ambițios, însă România este implicată încă din actuala procedură
    de programare în modernizarea sistemelor de control și monitorizare ale
    Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură. Agenția a înaintat către
    Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit câteva
    proiecte care sunt în derulare, proiecte care vizează creșterea capacității
    Agenției –     ANPA, în vederea controlului și colectării de date la Marea Neagră.


    Comisia propune îmbunătățirea
    raportării cu privire la echipamentele de pescuit pierdute, în conformitate cu
    propunerea de reducere a impactului anumitor produse din plastic asupra
    mediului    , precum și implicarea producătorilor prin contribuții vizând
    acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor și eliminarea din mediu a
    echipamentelor de pescuit.


    De asemenea, se are în vedere
    revizuirea mandatului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA),
    pentru a-i alinia pe deplin obiectivele cu cele ale politicii comune în
    domeniul pescuitului și pentru a-i consolida competențele de inspecție.


  • Fonduri europene pentru comunităţile pescăreşti de la Marea Neagră

    Fonduri europene pentru comunităţile pescăreşti de la Marea Neagră

    Începând cu această
    primăvară, cinci localităţi din sud-estul judeţului Constanţa, constituite în Asociaţia FLAG Mangalia-Litoral, au la dispoziţie un buget
    de aproximativ 2,5 milioane de euro, bani europeni, pentru asigurarea
    finanţării dezvoltării comunităţilor pescăreşti.




    Asociaţia a semnat
    contractul de finanţare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
    Direcţia Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru POPAM, pentru
    implementarea proiectului Dezvoltarea
    comunităţilor pescăreşti prin implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală
    integrată în zona Mangalia – Litoral.


    Beneficiarii
    acestui proiect pot fi unităţile administrativ-teritoriale, asociaţiile de
    pescari, persoanele fizice autorizate, dar şi întreprinderile individuale sau
    familiale, iar proiectele vor putea fi depuse după publicarea ghidurilor
    aplicanţilor. Prima sesiune de depunere a proiectelor este estimată că va avea
    loc în perioada martie-aprilie a acestui an.


    În legătură cu dimensiunea finanțării proiectelor care pot fi
    depuse, managerul FLAG Mangalia-Litoral, Marin Mănăilă, a spus: Un proiect poate să aibă o valoare minimă de 5.000 de euro și
    o valoare maximă de 400.000 de euro, din care Fondul European va finanța
    jumătate, iar cu jumătate va trebui să vină beneficiarul privat. Primăriile,
    instituțiile publice sunt eligibile cu finanțare 100%, din partea Fondului
    European pentru Pescuit, iar asociațiile de pescari pot merge cu finanțări de
    până la 90%.


    Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală din domeniul
    pisciculturii şi acvaculturii este justificată de slaba dezvoltare a
    infrastructurii speciale, de mijloacele de transport specializate insuficiente
    şi, de cele mai multe ori, învechite, de nivelul scăzut de trasabilitate a peștelui,
    precum şi de lipsa activităţilor pentru crearea de locuri de muncă.


    Pot depune cereri de finanţare entităţi cu personalitate
    juridică ce prezintă planuri de afacere sau proiecte atât pentru dezvoltarea
    sectorului de pescuit şi acvacultură, cât şi din sfera socială, în favoarea
    comunităţilor locale, cum ar fi pentru construirea unui debarcader sau a unui
    punct pescăresc de colectare, a unei grădiniţe pentru copii sau a unui festival
    pescăresc.