Tag: aderare

  • Seria Interviuri@IER:  Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Republicii Moldova

    Seria Interviuri@IER:  Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Republicii Moldova

    Invitata noastră a fost doamna Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Republicii Moldova, care ne-a vorbit despre situația actuală a negocierilor de aderare dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

    Acestea au fost deschise în luna iunie a acestui an, iar în luna iulie a fost inițiată procedura de screening bilateral. Pornind de la acest screening, Comisia Europeană urmează să redacteze rapoarte de evaluare despre stadiul de pregătire a țării în vederea avansării negocierilor pe capitole.

    În aceste luni au fost analizate 7 capitole de negociere, iar în prima parte a anului 2025 se așteaptă începerea negocierilor propriu-zise pentru primul cluster din pachetul de negocieri, care cuprinde capitolele legate de valorile fundamentale ale partenerilor implicați în negocieri.

    Doamna viceprim-ministru a afirmat că Republica Moldova este recunoscătoare pentru susținerea primită din partea României în procesul de aderare. Pentru instituțiile publice moldovenești implicate în negocierile de aderare cu Uniunea Europeană ar fi benefic sprijinul mai multor experți din România.

    Textul complet al interviului este disponibil în limba română, aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • România și aderarea deplină la Schengen

    România și aderarea deplină la Schengen

    La 31 martie, România și Bulgaria vecină au intrat în spațiul de liberă circulație Schengen parțial, după ce Consiliul Justiție și Afaceri interne al UE decisese, anterior, eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime dintre cele două state și celelalte țări din Schengen. Aceste măsuri au fost posibile întrucât Austria, ultima țară din blocul comunitar care se opunea, și-a ridicat veto-ul. În acest spațiu este o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

    Prezent la reuniunea extraordinară a Consiliului European care s-a desfășurat, săptămâna aceasta, la Bruxelles, șeful statului român, Klaus Iohannis, a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcţionarea pieţei unice, ca pilon al competitivităţii, inclusiv prin raportare la cele patru libertăţi de circulaţie. Acest aspect, a spus el, este deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la Schengen, respectiv al eforturilor de ridicare a controalelor şi la frontierele terestre. De altfel, un raport solicitat de Consiliu menţionează necesitatea integrării totale a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, ca măsură care va impulsiona piaţa unică.

     

    Între timp, la Sofia, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul European pentru Afacerile Interne, Ylva Johansson, au participat la o întâlnire cu ministrul de Interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea celor două țări la Schengen. Oficialul de la București a declarat că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre. El a menţionat că au fost discutate, în detaliu, toate măsurile de combatere, la frontierele interne, a crimei organizate şi a migraţiei ilegale.

     

    La rândul său, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și-a exprimat speranța ca, în acest an, să fie stabilită o dată precisă pentru aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie, aşa cum propune și Comisia Europeană. Ea a precizat că subiectul va fi discutat în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne care va avea loc la mijlocul lunii iunie. „Am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în Româniaˮ, a declarat comisarul European. Ylva Johansson a punctat, de asemenea, că a observat, prin diferite misiuni şi evaluări ale Comisiei, că cele două ţări sunt, de fapt, chiar mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre, datorită tuturor eforturilor depuse la frontierele lor externe.

     

  • Comisia va recomanda începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina

    Comisia va recomanda începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina

    Bosnia este “complet aliniată” politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene şi şi-a îmbunătăţit gestionarea fluxurilor de migraţie – a declarat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o alocuţiune pronunţată în Parlamentul European de la Strasbourg.

    Desigur – a mai spus ea -, sunt necesare progrese suplimentare pentru ca Bosnia să se alăture Uniunii, dar această ţară a demonstrat că poate îndeplini criteriile de aderare şi poate răspunde aspiraţiei cetăţenilor săi de a face parte din familia europeană. În februarie, Sarajevo a îndeplinit o altă condiţie stabilită de Bruxelles, adoptând o nouă lege privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Bosnia şi Herţegovina este candidat oficial la aderare din 15 decembrie 2022.

    Amintim că, în decembrie anul trecut, statele membre au aprobat deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova. Ele au acordat, de asemenea, statutul de candidat Georgiei şi vor decide cu privire la Bosnia la următorul summit din 21 și 22 martie de la Bruxelles.

    “Am deschis ușa principală către Uniunea Europeană și nu mai există întoarcere” – a declarat Nermin Niksic, prim-ministrul entității croato-bosniace, una dintre cele două care constituie țara, cealaltă reunind sârbii bosniaci.

    “Sper și cred că toate țările membre vor da undă verde și vor avea o opinie pozitivă asupra a ceea ce am reușit să facem”– a declarat şi premierul bosniac Borjana Kristo.

    Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă și a făcut peste 100.000 de morți. La aproape treizeci de ani de la Acordurile de la Dayton care au pus capăt acestui conflict în 1995, țara se confruntă în continuare cu paralizia instituțiilor sale. Este împărțită în două: o entitate sârbă, acuzată constant că a făcut jocurile Moscovei în regiune, și o alta croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca țara lor să adere la NATO.

    Săptămâna trecută, şefa diplomației germane Annalena Baerbock avertiza, la Sarajevo, împotriva “retoricii” rusești din Bosnia – o aluzie nevoalată la liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, care a fost recent decorat de preşedintele rus Vladimir Putin.