Radio România Internațional

Tag: aderare la euro

  • Care mai sunt perspectivele aderării României la zona euro?

    Care mai sunt perspectivele aderării României la zona euro?

    Există viață și
    după noul coronavirus. La nivel politico-econmic, România are, în continuare,
    obiective majore legate de integrarea europeană. Cum însă pandemia și măsurile
    de combatere a acesteia au ocupat cam toată zona publică, am vrut să vă
    readucem în atenție unul dintre aceste obiective, și anume aderarea țării
    noastre la zona euro.

    Ca să aflăm pe unde se mai află România în drumul său
    spre adoptarea monedei unice, ne-am adresat eurodeputatului Iuliu Winkler, membru
    al grupului Partidului Popular European, vicepreşedinte al Comisiei pentru
    Comerţ Internaţional a Parlamentului European:

    Acum,
    eu nu mai sunt sigur că există o perspectivă de aderare, publică, asumată la
    nivelul României, pentru zona euro. Actualul guvern nu a făcut niciun fel de
    afirmații în acest sens. Eu cred că ar fi foarte nerecomandat în acest moment,
    în această perioadă, să avansăm anumite date sau perspective pentru zona euro.
    Cu siguranță, trebuie să defalcăm problema în două. În primul rând, dorința sau
    obiectivul de a adera la zona euro, și eu cred că este important să reafirmăm
    în permanență donrința de a adera la zona euro. Integrarea europeană devine
    completă doar în momentul în care și România va deveni membră a acestei zone,
    vom renunța la valuta națională și vom adopta valuta comună. Cealaltă parte a
    deciziei, în afara dorinței de a ajunge acolo, ține de condiții și de momentul
    de timp.


    Care ar fi însă
    principalele condiții care ar mai trebui îndeplinite? Eurodeputatul Iuliu
    Winkler: Condițiile economice, condițiile
    legate în primul rând de competitivitatea economică, de productivitatea
    economică în România și de cele trei criterii formale de a intra în mecanismul
    ratei de schimb, și anume criteriul privind dobânzile, cel de inflație și cel
    privind deficitul bugetar. În acest moment, România nu satisface niciunul
    dintre aceste trei criterii. Satisface un criteriu, și anume al patrulea,
    singurul, și anume acela al ponderii datoriei publice în Produsul Intern Brut,
    care este o pondere scăzută. Dar chiar satisfăcând condițiile mecanismului
    ratei de schimb, momentul în care începem acest exercițiu trebuie să fie ales
    în așa fel încât populația și economia să nu piardă prin aderarea la zona euro.
    Deci e nevoie de aderarea la zona euro, dar momentul trebuie să fie foarte bine
    ales, în funcție de performanța economică a țării.


  • Asistenţă tehnică acordată de Comisie statelor membre pentru aderarea la euro

    Asistenţă tehnică acordată de Comisie statelor membre pentru aderarea la euro

    Evaluarea a fost făcută cu ocazia prezenţei la Bucureşti a comisarului european pentru Dezvoltare regională, Corina Creţu.


    Fondurile europene reprezintă, pentru ţările membre ale Uniunii, cel mai bun mijloc pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale şi regionale, dar şi a resurselor umane. Peste 4 miliarde de euro au intrat în România în 2017, iar anul acesta Guvernul își propune să atragă alte peste 6 miliarde. Mai multe contracte în valoare totală de 280 de milioane de euro au fost semnate, în decembrie, pentru reabilitarea unor drumuri, infrastructura de alimentarea cu apă şi dezvoltarea IMM-urilor. De asemenea, 600 de milioane de euro vor mai intra în România până în 2020. Cel mai performant domeniu a fost agricultura, care a atras anul trecut toate fondurile alocate de Bruxelles.


    Comisarul Corina Creţu a atras atenţia asupra faptului că la noi este prea multă birocraţie: Ceea ce văd în România de multe ori m-a îngrozit, pentru că acestea nu sunt cerinţe al Uniunii Europene. Noi, deja, în cele mai multe ţări primim toate solicitările online, în format electronic, nu cu zeci de mii de pagini parafate şi semnate şi acolo trebuie să ajungem. Deci, din punctul nostru de vedere, reducerea birocraţiei este o prioritate absolută.



    Investiţiile eficiente, ale căror beneficii pentru cetăţeni sunt vizibile rapid, reprezintă principalul argument pentru menţinerea politicii de coeziune şi după 2020 – a subliniat Corina Creţu. Numai pe proiectele de transporturi din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, România are la dispoziţie peste 5 miliarde de euro pentru infrastructura mare. Pentru a absorbi eficient această sumă, avem nevoie de o planificare realistă, o pregătire amănunţită şi o implementare eficientă a proiectelor de transport. Comisarul pentru politică regională a apreciat faptul că autorităţile romane accelerează pregătirea proiectelor majore care urmează a fi trimise spre aprobare Comisiei Europene.

    Corina Creţu: Cu tot acest ritm lent, cu care ați demarat exercițiul financiar, iată că putem spune că toate obiectivele pe care Guvernul României și le-a propus, le-a atins. Până acum au fost pregătirile pentru perioada 2014-2020, dar practic s-a început absorbția, rata de selecție în România este la nivelul celorlalte state. Important este să se mențină această creștere economică, cea mai mare din Uniunea Europeană, poate mai multă stabilitate politică…

    Comisarul European pentru Dezvoltare regională, a mai anunțat că a lansat recent o platformă pentru regiunile carbonifere, prin care să se asigure tranziţia acestora către alte domenii industriale, iar Valea Jiului este curpinsă în acest nou program.

    Economia României trebuie să fie pregătită înainte de aderarea la zona euro – a mai avertizat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Ea a amintit de pachetul lansat de Comisia Europeană prin intermediul căruia se oferă asistenţă tehnică statelor membre în vederea aderării la zona euro.​