Radio România Internațional

Tag: aderare la UE

  • UE ia în calcul sancţiuni  împotriva Georgiei după reprimarea manifestaţiilor

    UE ia în calcul sancţiuni  împotriva Georgiei după reprimarea manifestaţiilor

    Bruxellesul deplânge represaliile împotriva demonstranţilor, reprezentanţilor mass-media şi liderilor opoziţiei şi solicită eliberarea imediată a tuturor celor reţinuţi. În plus, Uniunea Europeană cere ca toate acuzaţiile de tortură şi rele tratamente să fie investigate în mod credibil.

    Bruxellesul va lua în calcul sancţiuni suplimentare împotriva autorităţilor din Georgia, la următorul Consiliu Afaceri Externe din 16 decembrie – a precizat purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper, într-un comunicat.

    Această fostă republică sovietică din Caucaz se află în criză politică de la alegerile parlamentare din 26 octombrie, câştigate de partidul pro-rus de guvernământ Visul Georgian, dar denunţate de opoziţia pro-occidentală ca fiind fraudate. Decizia Executivului din 28 noiembrie de a amâna „chestiunea apartenenţei la Uniunea Europeană” până în 2028 a provocat un val de demonstraţii în capitala Tbilisi şi în alte oraşe.

    De atunci, în fiecare seară, mii de georgieni ies în stradă şi manifestează împotriva Guvernului, acuzat de abandonare a ambiţiilor europene ale ţării şi de derivă autoritară pro-rusă. Sute de demonstranţi au fost arestaţi până acum, majoritatea pentru nesupunere sau vandalism ori pentru incitare la violenţă – precizează Ministerul georgian de Interne. În acelaşi timp, mai multe cazuri de violenţă a poliţiei împotriva demonstranţilor şi jurnaliştilor au fost documentate de ONG-uri şi opoziţie – o represiune denunţată de partenerii occidentali ai Georgiei.

    De fapt, ţara a fost deja zguduită încă din luna mai de proteste ample împotriva unei legi privind „influenţa străină”, inspirată de legislaţia rusă privind „agenţii străini”, folosită pentru a reprima societatea civilă. Bruxellesul a îngheţat procesul de aderare la Uniunea Europeană din cauza acestei măsuri, iar Statele Unite au impus sancţiuni împotriva oficialilor georgieni.

    Amintim că, în Constituţia Georgiei, sunt consemnate obiectivele de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.

  • Victorie strânsă pentru tabăra proeuropeană la referendumul constituţional

    Victorie strânsă pentru tabăra proeuropeană la referendumul constituţional

    Cetăţenii Republicii Moldova au aprobat cu o majoritate foarte strânsă referendumul constituţional de aderare la Uniunea Europeană.

    După numărarea voturilor exprimate în toate cele 2.219 secţii de votare, răspunsul «Da» la întrebarea «Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?» a obţinut 50,46% (751.235 de voturi), iar răspunsul «Nu» 49.54% (737.639 de voturi). Balanţa a fost înclinată de votul diasporei.

    La referendum au participat 1.488.874 alegători. Pentru validarea referendumului era nevoie de prezenţa la urne a cel puţin o treime dintre alegători. Prin urmare, referendumul a fost validat de Comisia Electorală Centrală.

    Experţi de la Chişinău afirmă că propaganda anti-europeană a Kremlinului a avut efect printre moldovenii din ţară, spre deosebire de cei din diaspora, transmite trimisul Radio România la Chişinău.

  • Tabăra proeuropeană, în uşor avantaj la referendumul privind aderarea R. Moldova la UE

    Tabăra proeuropeană, în uşor avantaj la referendumul privind aderarea R. Moldova la UE

    Tabăra proeuropeană se află în uşor avantaj la referendumul pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova desfăşurat duminică, în paralel cu scrutinul prezidenţial.

     

    După numărarea voturilor din 99,77% din cele 2.219 secţii de votare, a rezultat că 50,46% dintre alegători care au votat la referendum au răspuns ‘Da’ la întrebarea: ‘Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?’. 49,54% au dat un răspuns negativ.

     

    Pentru ca referendumul republican să fie declarat valabil, la el trebuie să participe cel puţin o treime din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Legea se consideră adoptată dacă pentru aceasta a votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Comisia va prezenta Curţii Constituţionale un raport despre cum s-au desfăşurat alegerile. În termen 10 zile, Curtea Constituţională va confirma sau va infirma rezultatele plebiscitului, a explicat preşedinta CEC.

  • Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo, în turul 2; scor indecis la referendum

    Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo, în turul 2; scor indecis la referendum

    Potrivit datelor oficiale preliminare după numărarea de către Comisia Electorală Centrală a voturilor din 98,38% dintre secţiile de votare, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, Maia Sandu a fost votată de 41,98% din alegători, iar principalul său contracandidat, Alexandr Stoianoglo, de la Partidul Socialist din Republica Moldova, a atras 26,31% din voturi.

     

    La referendumul la care cetăţenii au fost întrebaţi “Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, puţin sub 50% din alegători au votat ‘Nu’, în timp ce puţin peste 50% au fost de acord cu parcursul european al Moldovei, conform rezultatelor preliminare după numărarea a 98,42% din voturi.

     

    Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în noaptea de duminică spre luni, că ‘Moldova s-a confruntat cu un atac fără precedent asupra libertăţii şi democraţiei’. Liderul de la Chişinău a declarat, într-un briefing de presă, că, pe parcursul alegerilor prezidenţiale şi a referendumului de duminică, Republica Moldova a fost supusă ‘unei fraude fără precedent’.

     

    ‘Moldova s-a confruntat azi şi în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertăţii şi democraţiei din ţara noastră. Grupări criminale, împreună cu forţe străine, ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetăţenii şi ţara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate. Avem probe şi informaţii precum că ţinta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exerciţiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică şi panică în societate. Nu vom renunţa să apărăm libertatea şi democraţia. Aşteptăm rezultatele finale şi vom reveni cu decizii’, a afirmat Maia Sandu.

     

    Prezenţa la vot în Republica Moldova a fost de 51,65%. Peste hotare au fost mai mult de 239.000 de votanţi.

  • Prezenţa la vot în Republica Moldova, 51,4%

    Prezenţa la vot în Republica Moldova, 51,4%

    Prezenţa la vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova era de 51,4% la închiderea secţiilor de votare din interiorul ţării, a informat Comisia Electorală Centrală (CEC).

     

    Datele prelucrate arată că numărul votanţilor la ora 21.00 era de peste 1.540.000. Peste hotarele Republicii Moldova au votat circa 233.000 de persoane.

     

    Numărul de votanţi din Republica Moldova  şi procentul de prezenţă la urne ar putea creşte ca urmare a centralizării voturilor de la secţiile deschise în străinătate, printre care şi cele din România. De altfel, programul de votare la secţiile din Bucureşti a fost prelungit cu două ore.

     

    Anterior, preşedinta CEC, Angelica Caraman, a anunţat deja că alegerile prezidenţiale vor fi validate, ca urmare a votului a peste o treime din alegători. În conformitate cu prevederile Codului Electoral, atât alegerile prezidenţiale, cât şi referendumul republican pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi în listele electorale, a afirmat Caraman.

  • Alegerile prezidenţiale şi referendumul din Republica Moldova, valide

    Alegerile prezidenţiale şi referendumul din Republica Moldova, valide

    Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, dar şi referendumul privind modificarea Constituţiei pentru a confirma aderarea ţării la Uniunea Europeană pot fi declarate valide ca urmare a votului exercitat de peste o treime dintre alegători, a anunţat duminică seară, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman.

     

    Potrivit sursei citate, la alegerile prezidenţiale, până la ora 19.00 s-au prezentat la urne 48,70% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, cu 7,7% mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2020. Prezenţa la vot poate fi urmărită în timp real AICI.

     

    Totodată, la referendum au votat, până la ora 18.00, un număr de 1.228.658 persoane, ceea ce înseamnă 42,44% din totalul alegătorilor.

     

    ‘În conformitate cu prevederile Codului Electoral, atât alegerile prezidenţiale, cât şi referendumul republican pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi în listele electorale’, a afirmat Caraman.

     

    Numărul votanţilor din diasporă, până la ora 19.00, a fost de 198.000, iar cel din Transnistria se ridică la 15.000.

  • Republica Moldova: alegeri prezidenţiale şi referendum privind integrarea europeană

    Republica Moldova: alegeri prezidenţiale şi referendum privind integrarea europeană

    3,3 milioane de alegători din Republica Moldova, majoritar românofonă, sunt aşteptaţi astăzi la vot pentru alegerea unui nou președinte și pentru a se pronunţa, în cadrul unui referendum, pentru sau împotriva amendării Constituției, astfel încât aceasta să prevadă aderarea la Uniunea Europeană (UE).

     

    Pentru acest scrutin istoric au fost organizate 2.219 secţii de votare.

     

    Sunt deschise peste 230 de secţii în 37 de ţări pentru moldovenii din străinătate: 60 în Italia, 26 în Germania, 20 în Franţa şi în Marea Britanie – 17, 16 în România, 16 Statele Unite. Din motive de securitate, în Rusia vor funcţiona doar două secţii de votare, la Moscova. În Ucraina, vor fi tot două secţii, la Kiev şi Odesa.

     

    Este pentru prima dată când buletinele de vot au fost tipărite nu doar în limba română, ci şi în 5 limbi ale minorităţilor etnice: ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă şi romani.

     

    În cursa pentru președinție s-au înscris 11 candidați. Actualul şef al statului, pro-europeana Maia Sandu, este creditată cu cele mai mari şanse. Sondajele arătau că 29,5% dintre respondenţi ar vota în favoarea acesteia, iar peste 54% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au pronunțat pentru introducerea aderării la Uniunea Europeană în Constituţia țării.

     

    Autorităţile de la Chişinău au luat măsuri pentru a împiedica provocări interne şi externe şi eventuale acţiuni ostile, inclusiv în Transnistria separatistă rusofonă.

     

    Cetăţenii moldoveni pot vota cu buletinul de identitate valabil sau cu paşaportul valabil sau expirat.

    Studenții și elevii cu drept de vot care nu au înregistrare la domiciliu sau reședință temporară în localitatea în care învață vor putea să voteze la orice secție din acea localitate. Pentru a vota, ei vor trebui să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau de elev.

    Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Cei aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda au avut posibilitatea, în premieră, să voteze prin corespondență, înregistrându-se prealabil pentru a primi prin poștă buletinele de vot.

     

    Secţiile de votare vor fi deschise duminică, 20 octombrie, de la ora 07.00 la ora 21.00 .

     

    Secții electorale deschise în România:

    1. București 1 – Incinta Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, str.
    Stavropoleos 6, sector 3;

    2. București 2 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    3. București 3 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    4. Brașov – Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului nr. 39;

    5. Sibiu – Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;

    6. Cluj-Napoca 1 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    7. Cluj-Napoca 2 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    8. Timișoara – Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;

    9. Craiova – Universitatea din Craiova, Str. A. I. Cuza nr. 13;

    10. Oradea – Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F,
    Corp A, Oradea;

    11. Iași 1 – Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;

    12. Iași 2 – Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
    nr. 64;

    13. Suceava – Universitatea “Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;

    14. Bacău – Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 158;

    15. Galați – Universitatea “Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47;

    16. Constanța – Universitatea “Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124.

  • Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Parlamentul European s-a reunit pe 17 iulie 2024, în prima sesiune plenară a noului mandat, pentru a dezbate necesitatea acordării sprijinului continuu al Uniunii Europene pentru Ucraina. Cu această ocazie, eurodeputaţii au reiterat obiectivul Uniunii Europene de a aloca sprijin politic, economic, umanitar și militar cât timp este nevoie, până la victoria Ucrainei în fața Rusiei.

    Prezent la dezbateri Thijs Reuten, eurodeputat, a spus.

    „Am încheiat mandatul fostului Parlament European cu un apel clar adresat guvernelor statelor membre pentru mai multe sisteme de apărare aeriană. Vedem aproape în fiecare zi de ce acestea sunt necesare. Cu toate acestea, multe state membre au în depozite sisteme care pot fi livrate şi ar trebui să fie livrate, pentru a proteja ucrainenii, pentru a proteja și securitatea noastră colectivă europeană.

    Mă bucur că această legislatură începe cu reafirmarea sprijinului nostru puternic pentru Ucraina. Vom continua să determinăm statele membre să-și asume responsabilitatea, oferind în sfârșit și rapid Ucrainei tot ceea ce este necesar pentru a câștiga. Ucraina este Europa și poporul liber al Ucrainei va face uniunea noastră de valori mai puternică.”

    În prima sesiune plenară a Parlamentului European s-a vorbit şi despre începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Eurodeputaţii consideră că integrarea europeană a celor două țări reprezintă o investiție într-o Europă mai unită și mai puternică.

    Eurodeputatul român, Siegfried Mureşan, a solicitat alocarea unui sprijin financiar și tehnic adecvat Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind faptul că Ucraina și Republica Moldova rămân o prioritate a Parlamentului European.

  • Jurnal românesc – 31.07.2024

    Jurnal românesc – 31.07.2024

    Totodată, la alegerile prezidențiale conduce detașat președinta Maia Sandu, mai arată datele sondajului de opinie „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, transmite Radio Chișinău. Aproape 60 la sută dintre respondenți consideră că Republica Moldova va deveni stat membru a Uniunii Europene în următorii 10 ani. Sondajul a fost realizat în perioada 28 iunie – 18 iulie pe un eșantion de 1.119 persoane și are o eroare maximă de 2,9%.

     

    Institutul Cultural Român a anunțat lansarea concursului „Eu și România”, dedicat copiilor din comunitățile românești de peste hotare – comunități istorice și țări unde limba română nu este limbă de stat. Concursul se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani, invitați să exerseze limba română prin eseuri, povești și compuneri având ca temă relația lor cu România. Proiectul presupune premierea celor mai bune lucrări pe tema „Limba română este patria meaˮ, având ca reper cuvintele marelui poet Nichita Stănescu: „a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. … O patrie fără nume nu este o patrie. Limba română este patria mea.”

    Scopul concursului „Eu și România” este să consolideze conștiința artistică și identitatea tinerilor români și a îndrumătorilor lor și să încurajeze activități similare în comunitățile istorice și în diaspora. De asemenea, proiectul își propune să întărească legătura emoțională a participanților cu țara lor de origine. Participanții trebuie să aibă reședința în străinătate și să transmită textele pe e-mail, până pe 10 august, la adresa de e-mail eusiromania@icr.ro, alături de documentele solicitate în regulament. Rezultatele vor fi afișate pe site-ul ICR în data de 31 august, de Ziua Limbii Române.

     

    Până pe 30 august, la sediul ICR Lisabona poate fi vizitată expoziția „Tradiția satului românescˮ. Expoziția reunește 100 de piese reprezentative ale universului rural românesc din provinciile istorice Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Moldova și Transilvania. Sunt prezentate țesături (ștergare, scoarțe, fețe de masă sau de pernă, așternuturi de pat), obiecte din ceramică (taiere, blide, cancee, ulcioare, figurine antropomorfe), precum și obiecte din lemn, cu valoare decorativă, ceremonială sau aparținând industriei casnice textile cum ar fi linguri, căuce, obiecte de cult, furci de tors. ICR notează că, în trecut, toate aceste obiecte făceau parte din locuința tradițională românească, fiind destinate decorării interiorului țărănesc sau folosite cu prilejul unor evenimente importante din viața familiei. De asemenea, expoziția promovează arta cămășii cu altiță și a ceramicii de Horezu, elemente incluse de UNESCO pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

     

     ICR Beijing sprijină participarea Corului Național de Copii „Allegretto” într-un turneu amplu în China, în perioada 21 iulie-2 august. Turneul cuprinde patru concerte în cadrul Festivalului Internațional de Artă și Cultură pentru Copii de la Tianjin și alte reprezentații în trei dintre cele mai spectaculoase săli de concerte din capitala Chinei.

    Programul concertelor include un repertoriu de 90 de minute, 29 de piese interpretate în 10 limbi străine, printre care „On écrit Sur Les Murs” și „We Are the World”. Fondat în 1974, Corul Național de Copii „Allegretto” este format din membri cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, provenind din București și alte orașe din România. Sub îndrumarea domnului Gherasim Radu Chiriță și prin efortul Dumitricăi Popescu și al mai multor generații, corul de copii se bucură de un succes deosebit pe scenele din România și din întreaga lume, interpretând melodii în 24 de limbi.

    Corul a participat la numeroase concursuri și festivaluri, obținând peste 60 de premii, medalii de aur, premii pentru cea mai bună interpretare, premii I și alte distincții. Spectacolele corului au fost difuzate de postul britanic BBC, precum și de televiziunile naționale din Maroc, Iordania și Letonia.

     

  • Declarație de presă Siegfried Mureșan: PE solicită sprijin adecvat pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare și condamnă vizita lui Viktor Orban în Rusia

    Declarație de presă Siegfried Mureșan: PE solicită sprijin adecvat pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare și condamnă vizita lui Viktor Orban în Rusia

    Siegfried Mureșan: Parlamentul European solicită sprijin adecvat pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare și condamnă vizita lui Viktor Orban în Rusia

    Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European:

    „Tocmai am votat, cu largă majoritate în plenul Parlamentului European, o rezoluție, cosemnată de mine, privind necesitatea sprijinului continuu al Uniunii Europene pentru Ucraina.

    În textul rezoluției, reiterăm obiectivul nostru clar de a aloca sprijin politic, economic, umanitar și militar cât timp cât este nevoie până la victoria Ucrainei în fața Rusiei.

    În același timp, salutăm începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Considerăm că integrarea europeană a celor două țări reprezintă o investiție într-o Europă mai unită și mai puternică. Tocmai de aceea, la propunerea mea, am solicitat instituțiilor europene și statelor membre, în textul rezoluției, să alocăm sprijin financiar și tehnic adecvat Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

    Totodată, condamnăm vizita recentă a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, în Rusia, demers care nu reperezintă poziția Uniunii Europene și care încalcă tratatele UE. Considerăm că această încălcare a poziției UE în politica externă nu trebuie să rămână fără consecințe pentru Guvernul Ungariei.

    Nu în ultimul rând, solicităm Uniunii Europene să creeze o bază legală care să permită confiscarea activelor Federației Ruse înghețate de Uniunea Europeană pentru a le putea folosi în sprijinul Ucrainei.

    Am decis să adoptăm această rezoluție în chiar prima sesiune plenară a noului mandat tocmai pentru a arăta că Ucraina, Republica Moldova și Vecinătatea estică rămân o prioritate a Parlamentului European.”

  • UE a deschis oficial negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova

    UE a deschis oficial negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova

    Prima conferință interguvernamentală cu o țară candidată la UE marchează începutul oficial al discuțiilor de aderare, un proces care durează de obicei ani de zile. Pentru Ucraina și Republica Moldova acest moment s-a concretizat pe 25 iunie, la câteva zile după ce, la capătul a săptămâni de dezbateri, statele membre ale Uniunii și-au dat acordul de principiu asupra cadrelor de negociere pentru aderare.

    Reuniți la Luxemburg, oficialii instituţiilor europene au discutat cu reprezentanţii celor două guverne structura şi calendarul viitoarelor negocieri şi au stabilit primele capitole la care cele două state trebuie să facă ajustările legislative pentru a corespunde dreptului comunitar. Este vorba de aşa-zisele capitole fundamentale, care pregătesc legislaţia aferentă statului de drept, funcţionarea democraţiei, a libertăţilor fundamentale, precum şi controlul financiar.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat, într-un mesaj video, deschiderea negocierilor:

    “Ne aflăm în pragul unui moment semnificativ și transformator pentru aceste două țări și pentru Uniunea noastră și celebrăm valorile și principiile care ne unesc. UE a fost întotdeauna mai mult decât o uniune politică și economică. Ea este o mărturie a aspirației noastre colective pentru pace, securitate, democrație și prosperitate”.

    „Popoarele din Ucraina și Republica Moldova și-au demonstrat angajamentul și hotărârea de neclintit de a face parte din acest proiect. Chiar și pe timp de război și tulburări, ei au început reforme ample”, a subliniat șefa executivului comunitar. Va fi un proces “riguros și solicitant”, avertizat, în același timp, Ursula von der Leyen:

    “Negocierile de aderare sunt menite să pregătească candidații pentru responsabilitățile de membru. Acesta este motivul pentru care nu există scurtături. Ne angajăm în aceste negocieri într-un spirit puternic de deschidere, implicare și angajament. Calea care ne așteaptă va fi plină de provocări. Dar este, de asemenea, plină de oportunități imense pentru Moldova și Ucraina – precum și pentru întreaga noastră Uniune. Împreună, putem făuri o Europă mai mare, mai dinamică și mai orientată spre viitor.“

    UE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu cele două țări în decembrie anul trecut. Deşi ambele state au fost invitate simultan pentru a adera la Uniune, traseul lor se desparte aici şi pot adera în momente diferite, în funcţie de progresele făcute. Următoarele conferinţe interguvernamentale ar putea avea loc în decembrie, în cazul unui acord sub preşedinţia ungară a Consiliului, sau la începutul anului viitor. Ucraina şi Republica Moldova îşi propun să menţină pasul accelerat al reformelor, astfel încât să poată adera până în 2030.

  • Republica Moldova şi Ucraina au început negocierile de aderare

    Republica Moldova şi Ucraina au început negocierile de aderare

    Republica Moldova și Ucraina au început oficial, marți, procesul de aderare la Uniunea Europeană, odată cu organizarea primelor conferinţe interguvernamentale. Oficialii instituţiilor europene au discutat cu reprezentanţii celor două guverne structura şi calendarul viitoarelor negocieri şi au stabilit primele capitole la care cele două state trebuie să facă ajustările legislative pentru a corespunde dreptului comunitar. Este vorba de aşa-zisele capitole fundamentale, care pregătesc legislaţia aferentă statului de drept, funcţionarea democraţiei, a libertăţilor fundamentale, precum şi controlul financiar.

    Deşi ambele state au fost invitate simultan să adere la Uniune, traseul lor se desparte aici şi pot adera în momente diferite, în funcţie de progresele făcute. Chișinăul și Kievul îşi propun să menţină pasul accelerat al reformelor, astfel încât să poată adera până în 2030. În paralel, Comisia Europeană va începe un proces de scanare a legislaţiei celor două state pentru a-şi pregăti pe parcurs recomandările şi evaluările.

    Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, spune că Kievul și Chișinăul vor colabora în continuare.

    “Moldova şi Ucraina sunt afectate foarte mult de războiul Rusiei şi ne ajutăm foarte mult nu doar în probleme de securitate, ci şi în privinţa aderării la Uniunea Europeană, şi vom continua să facem asta” – a declarat Dorin Recean.

    Obiectivul negocierilor este ca Republica Moldova să devină stat membru al UE, iar ritmul negocierilor va ţine de implementarea reformelor în mod real, substanţial şi ireversibil, a subliniat și vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

    Și reprezentanţii guvernului de la Kiev spun că sunt hotărâţi să avanseze rapid cu reformele. Vicepremierul Ucrainei, Olga Stefanishyna, a precizat că 90% dintre ucraineni doresc integrarea şi a mulţumit Uniunii că îşi ţine promisiunea şi continuă să fie alături de ţara sa.

    Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat lansarea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, calificând această zi drept una istorică pentru o ţară care luptă de mai bine de doi ani împotriva invaziei ruseşti. “Nu ne vom lăsa niciodată deturnaţi de la drumul nostru către o Europă unită, către casa noastră comună a tuturor naţiunilor europene, o casă care trebuie să fie paşnică”, subliniat Volodimir Zelenski.

    “Viitorul nostru este în cadrul familiei europene”, a spus şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a mulţumit pentru sprijinul primit de la liderii instituţiilor europene.

    De la București, șefa diplomației, Luminiţa Odobescu, a salutat începerea negocierilor de aderare la UE ale Kievului și Chișinăului şi a reiterat că viitorul celor două state este în Uniune. Pe o rețea de socializare, aceasta a apreciat că începerea negocierilor este ‘un succes pe deplin meritat, ce răsplăteşte eforturi impresionante’.

    La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Ucraina şi Republica Moldova că acesta va fi ‘un drum dificil’, dar care oferă ‘oportunităţi imense’.

  • Aderarea Republicii Moldova la UE

    Aderarea Republicii Moldova la UE

    Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și trei luni mai târziu i s-a acordat statutul de țară candidată. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu fosta republică sovietică. Consiliul European a salutat progresele substanțiale înregistrate în atingerea obiectivelor care stau la baza statutului său de țară candidată, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al desfășurării de atacuri hibride împotriva Republicii Moldova.

    Totodată, Consiliul a recunoscut că Republica Moldova a demonstrat un angajament clar față de procesul său de reformă. Pentru a continua să înainteze pe calea aderării, progresele durabile și tangibile în materie de reforme, în special în domeniul statului de drept, al justiției și al drepturilor fundamentale, sunt de o importanță crucială pentru fosta republică sovietică.

    În luna mai, Republica Moldova și UE au semnat la Bruxelles, Parteneriatul pentru Securitate și Apărare, Moldova fiind primul stat cu care UE semnează un astfel de document.  Acordul va ajuta Chișinăul să-și consolideze capacitatea de apărare, să-și sporească securitatea cibernetică și să contracareze tentativele Rusiei de a se implica în procesele democratice din Republica Moldova, în special în alegeri. După invazia Rusiei asupra Ucrainei în 2022, Moscova și-a activat toate instrumentele războiului hibrid și asupra Republicii Moldova pentru a o destabiliza.

    Potrivit analiștilor, ținta de bază a Kremlinului este răsturnarea ordinii constituționale în Republica Moldova și propulsarea la conducere a unei grupări loiale Moscovei. În acest context, autoritățile de la Chișinău organizează, simultan, alegeri prezidențiale și un referendum pentru aderarea la UE în luna octombrie.

    Actuala președintă, pro-europeana Maia Sandu, şi-a exprimat oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat și potrivit sondajelor, ar putea fi realeasă în al doilea tur al scrutinului. „Obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, spune Maia Sandu.

    În ceea ce privește referendumul, peste 50% din cei chestionați se pronunță pentru aderarea Rep.Moldova la UE. Pe de altă parte, la mijlocul anului viitor sunt programate alegeri parlamentare, unde există riscul ca forțele pro-ruse să se coalizeze pentru a încerca să preia puterea. Elena Prus, prorector la Universitatea  Liberă Internațională din Moldova (Chișinau) a oferit mai multe amănunte despre parcursul european al Chișinăului:

    “Sunt moldoveni care sunt pro-europeni și sperăm că aceasta este  marea majoritate. Și am lucrat, Republica Moldova a lucrat de atunci, de când s-a format Rep. Moldova.

    S-a lucrat foarte mult în această direcție de reorientare, de revenire la valorile europene, dar bineînțeles că riscurile există în continuare, sunt obstacole foarte mari, care ne vin din fostele imperii. Ele cotinuă să se mențină. Ele continuă să se activeze. Ele continuă să se suprapună peste discursul nostru european și ele sunt, dar acest lucru nu înseamnă să refuzăm opțiunea aceasta europeană. Acest lucru înseamnă mai mult decât atât, înseamnă să mergem în continuare, să o întărim pe toate căile, să facem această opțiune viabilă prin toate mijloacele și pe toate palierele, prin toate dimensiunile pe care Europa ni le propune.

    S-a lucrat foarte mult în acești ani, guvernul Maiei Sandu, parlamentarii au  lucrat foarte mult, iar eforturile lor în diferite domenii sunt consistente. Încă sunt lacune, încă e destul de mult de făcut, direcția este stabilită și ne bucurăm că și acesta a fost un efort nemaipomenit făcut de actuala guvernare.”

    Nu trebuie uitată regiunea separatistă Transnistria, o fâșie de pământ la frontiera cu Ucraina cu o suprafaţă totală de aproximativ 4.100 de kilometri pătraţi. Republica Moldova îşi propune să reintegreze această regiune separatistă, susţinută de Rusia, înainte de a adera la UE.

    Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor, în 1992, la niciun an de când Chișinăul își proclamase  independența.

    Peste 1.500 de militari rusi încă se află în această regiune, care aparține Republicii Moldova, pentru a păzi uriașele depozite de armament și  muniție din perioada sovietică.

  • Republica Moldova şi Ucraina deschid negocierile de aderare la UE

    Republica Moldova şi Ucraina deschid negocierile de aderare la UE

    Oportunităţile pe care le oferă deschiderea procesului de aderare sunt imense pentru Republica Moldova şi Ucraina, precum şi pentru întreaga Uniune, dar drumul va fi dificil, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe contul său de X.

    Ea s-a arătat convinsă că, cităm, “Împreună putem construi o Europă mai mare, mai dinamică şi mai orientată spre viitor” şi le-a urat un început fructuos al negocierilor de aderare celor două ţări care au participat, ieri, la primele conferinţe interguvernamentale cu Uniunea Europeană la Luxemburg.

    Preşedinta Comisiei Europene a lăudat popoarele Ucrainei şi Republicii Moldova pentru că au dat dovadă de angajament şi hotărâre pentru a face parte din acest proiect şi a apreciat că şi în vremuri de război şi tulburări, cele două ţări au iniţiat reforme ample.

    La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat momentul istoric pentru ambele naţiuni şi pasul strategic pentru Uniune.

    “Viitorul nostru este în cadrul familiei europene”, a menţionat preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

    Iar vicepremierul Ucrainei, Olga Stefanisina, a amintit că 90% dintre ucraineni doresc integrarea şi a mulţumit Uniunii că îşi onorează promisiunea şi continuă să fie alături de ţara sa.

    Nu toate ţările din Uniunea Europeană sunt la un ison când vine vorba de susţinerea Ucrainei în procesul de aderare.

    Ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka, a declarant chiar ieri că Ucraina “este departe de a îndeplini criteriile de aderare” la Uniunea Europeană.

    Cu toate astea, Budapesta şi-a ridicat veto-ul pe care l-a menţinut în ultimele săptămâni, cerând Ucrainei să respecte drepturile minorităţii maghiare şi să menţină relaţii de bună vecinătate.

    Ungaria, care va prelua preşedinţia prin rotaţie a UE la 1 iulie, a declarat deja că intenţionează să încurajeze procesul de aderare cu ţări din Balcanii de Vest, dar nu şi cu Ucraina şi Republica Moldova în această a doua jumătate a anului.

    După deschiderea oficială de ieri, Comisia Europeană va trebui să analizeze ansamblul legislaţiilor Ucrainei şi Republicii Moldova pentru a identifica reformele care ar trebui să le fie cerute înainte de deschiderea primelor capitole ale procesului de aderare, până la 33 de secţiuni, care variază de la respectarea statului de drept şi a valorilor UE, până la structura economiilor lor.

  • Ucraina şi Republica Moldova – „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE

    Ucraina şi Republica Moldova – „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE

    Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene a anunţat că ambasadorii ţărilor membre şi-au dat „acordul de principiu” asupra cadrului pentru negocierile de aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova. Astfel că, preşedinţia belgiană va convoca primele conferinţe interguvernamentale în 25 iunie. Până atunci, decizia urmează să fie validată oficial în cadrul unei reuniuni ministeriale chiar mâine, 21 iunie. În Olanda este necesară aprobarea Parlamentului. Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat acest pas. „Ne respectăm promisiunile şi vă vom sprijini pe drumul lung spre aderare” – le-a transmis el, pe reţeaua socială X, autorităţilor de la Chişinău şi Kiev.

    Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au deschis calea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova la mijlocul lunii decembrie, anul trecut. Însă Ungaria a frânat până în prezent deschiderea oficială a negocierilor cu Ucraina, considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile. La rândul său, Comisia Europeană aprecia, acum două săptămâni, că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile pentru deschiderea negocierilor oficiale. Executivul european îndemnase Kievul să ia măsuri pentru combaterea corupţiei şi a influenţei oligarhilor. De asemenea, Comisia ceruse o mai bună luare în considerare a minorităţilor, măsură solicitată cu insistenţă de Budapesta, din cauza prezenţei unei comunităţi maghiare în Ucraina.

    În iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei statutul de candidat la aderare, într-un gest extrem de simbolic la câteva luni după începerea războiului declanşat de Moscova, precum şi Republicii Moldova. Deschiderea negocierilor este un pas într-un proces de aderare lung şi anevoios. O posibilă intrare în Uniune a Ucrainei, ţară cu peste 40 de milioane de locuitori şi o putere agricolă, ridică dificultăţi, începând cu finanţarea. Uniunea Europeană a acordat Georgiei statutul de candidat în decembrie anul trecut. Iar în martie, ea a dat undă verde negocierilor de aderare cu Bosnia. Negocieri au fost deschise şi cu Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord.