Radio România Internațional

Tag: aderare la Uniunea Europeana

  • Pachetul de extindere 2023

    Pachetul de extindere 2023

    Comisia Europeană a adoptat Pachetul
    de extindere pentru anul 2023, care oferă o evaluare detaliată a progreselor
    înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia
    de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și
    Georgia în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Raportul se axează, în mod
    deosebit, pe progresele înregistrate în implementarea reformelor fundamentale,
    precum și pe oferirea unor îndrumări clare cu privire la viitoarele priorități
    de reformă.

    Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea
    Uniunii este un obiectiv firesc, având o pronunțată logică economică și
    geopolitică, a declarat     președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Cetăţenii ţărilor care doresc să adere sunt europeni
    – la fel ca cei ai Uniunii de astăzi. Pentru că știm cu toții că geografia,
    istoria și valorile comune ne leagă. Deci, completarea Uniunii noastre are o
    puternică logică economică și geopolitică.

    Dacă te uiți la ultimele runde de
    extindere, vezi că acestea au venit cu beneficii enorme, atât pentru țările
    respective cât și pentru Uniunea Europeană. Practic, toți câștigăm. Vedem asta
    pentru că noii membri, cetățenii lor și mediul de afaceri au acces la cele
    patru libertăți ale noastre, la piața noastră unică, cetățenii pot călători
    liber, întreprinderile au noi piețe de desfacere. Și toate acestea duc la
    creșterea prosperității și, deci, a stabilității. Avantajele sunt evidente și
    pentru UE. Extinderea pieței noastre unice aduce economii de scară pentru
    întreprinderile noastre, ne crește competitivitatea și, prin urmare, ne face mai
    puternici. Istoria noastră de extindere a fost o poveste de succes economic fără
    precedent, extinderea ne crește greutatea ca partener comercial.

    Extinderea
    este, de asemenea, o investiție în securitatea noastră. Integrarea noilor
    membri în Uniunea Europeană îi protejează, practic, pe aceștia de ingerințe
    străine și, prin urmare, vecinătatea noastră este stabilizată. Vedem că în
    acest moment ordinea internațională bazată pe reguli este din ce în ce mai pusă
    sub semnul întrebării. Extinderea face să avem o voce mai puternică în lume. În
    concluzie, extinderea este o oportunitate unică atât pentru țările care aspiră
    să ni se alăture cât și pentru noi, este un vector de pace și prosperitate care
    face Uniunea noastră atât de specială.

    Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Republica
    Moldova, precum și eforturile de reformă aflate în curs de desfășurare, Comisia
    Europeană a recomandat Consiliului să demareze negocierile de aderare cu ambele
    țări. Comisia a recomandat, de asemenea, Consiliului să adopte cadrele de
    negociere după ce Ucraina și Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale și
    spune că este pregătită să prezinte un raport Consiliului până în martie 2024
    cu privire la progresele înregistrate.

    De
    asemenea, executivul comunitar a recomandat Consiliului să acorde Georgiei
    statutul de țară candidată, cu condiția să fie întreprinse mai multe acțiuni, iar în ceea ce privește
    Bosnia și Herțegovina, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare
    odată ce această țară va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile
    de aderare.

    Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merite, care depinde
    în totalitate de realizările concrete ale fiecărei țări    , subliniază
    Bruxellesul.


  • Macedonia de Nord și Albania, pe calea aderării la Uniunea Europeană

    Macedonia de Nord și Albania, pe calea aderării la Uniunea Europeană

    În toamna anului
    trecut, Consiliul European bloca negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu
    Albania și Macedonia de Nord. Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au
    putut cădea de acord, în mod unanim, asupra deschiderii negocierilor cu cele
    două țări. Nici măcar pasul istoric al Macedoniei de a-și schimba numele în
    Macedonia de Nord, după aprige negocieri cu Grecia, părea că nu contează. Reacțiile
    din întreaga Uniune, mai ales la nivelul Parlamentului European, în special din
    partea grupurilor politice angajate în favoarea construcției europene, nu s-au
    lăsat așteptate.

    Potrivit eurodeputatului Vlad-Marius Botoș, membru al grupului
    RENEW EUROPE, vicepreședinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de
    asociere Uniunea Europeană – Albania, a urmat o perioadă de eforturi serioase
    în favoarea deschiderii negocierilor cu cele două țări. Rezultatele s-au văzut
    în martie 2020, când membrii Consiliului au acceptat unanim demararea
    negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Acum, urmează
    negocierile propriu-zise. Care ar fi însă punctele principale care trebuie rezolvate
    de cele două țări?

    Eurodeputatul Vlad-Marius Botoș: Punctele
    nevralgice ale Albaniei sunt problemele interne în ceea ce privește justiția
    din țară. Mecanismele de reformă în tot ceea ce înseamnă sistemul de justiție
    nu sunt atât de accelerate cum ar trebui să fie pentru un stat european, un
    stat care aderă la valorile europene. Macedonia a reușit să își grăbească
    reformele, a reușit să facă o treabă mult mai eficientă în tot acest proces de
    integrare, însă, din păcate, și o spun cu toată responsabilitatea, este legată
    strict de Albania și lucrurile acestea se simt. Ținem minte cum eram și noi la pachet cu Bulgaria în
    procesul nostru de aderare…



    Cât ar putea dura
    însă procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană?

    Negocierile înaintează. Discuțiile se
    poartă destul de avansat, destul de accelerat. Ochii tuturor sunt ațintiți
    asupra proceselor de reformă în cele două țări. Eu, unul, sunt optimist și cred
    că cele două țări au un orizont destul de scurt de timp în care vor deveni
    membre ale Uniunii Europene.

    Nu vreau să avansez date, însă procesul nu este
    atât de simplu așa cum a fost cu cele zece state care au aderat în 2004 la
    Uniunea Europeană, Polonia, Cehia, Slovacia, țările baltice, apoi penultimul
    val, respectiv România, Bulgaria, și ultima țară care a aderat, Croația, în
    2013.

    Nu vreau să avansez niște ani sau o dată, însă eu sper să fie cât mai
    repede, pentru că avem nevoie de o extindere în Balcanii de Vest, noi, Uniunea
    Europeană și noi, România, avem nevoie de stabilitate în zona noastră a
    continentului și cred că toți avem de câștigat dacă cele două țări, Albania și
    Macedonia de Nord, vor adera, dar și celelalte patru țări, și anume Serbia,
    Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Kosovo.


    Ne-am aflat în
    dialog cu eurodeputatul Vlad-Marius Botoș, membru al grupului RENEW EUROPE,
    vicepreședinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere Uniunea
    Europeană – Albania.




  • Republica Moldova, de la caz de succes la copil-problemă al Parteneriatului Estic

    Republica Moldova, de la caz de succes la copil-problemă al Parteneriatului Estic

    Republica Moldova a înregistrat regrese în ceea ce privește respectarea standardelor democratice și a devenit un stat capturat de oligarhi, se arată în ultimul raport al Parlamentului European cu privire la stadiul de implementare a Acordului de asociere la Uniunea Europeană.

    Raportul adoptat de Parlamentul European denunță reforma electorală din Republica Moldova, care nu a respectat recomandările Comisiei de la Veneția și face referire directă și la anularea alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, care fuseseră câștigate de reprezentantul opoziției, Andrei State. Sunt criticate, totodată, presiunile executate asupra reprezentanților opoziției și a autorităților locale, dar și finanțarea excesivă a unor formațiuni politice. În ceea ce privește domeniul judiciar, sunt denunțate lipsa independenței justiției, influența pe care o exercită unii politicieni și oameni de afaceri în domeniu și lipsa de progrese în lupta împotriva corupției – iar aici este amintit faptul că nu s-au făcut progrese în ceea ce privește pedepsirea vinovaților în cazul dispariției unui miliard din sistemul bancar al Republicii Moldova. Este menționată și folosirea justiției ca instrument de presiune împotriva unor adversari politici, a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor independenți și a celor care critică guvernul Partidului Democrat și pe liderul acestei formațiuni, Vladimir Plahotniuc. De altfel raportul acuză monopolizarea mass-media și a pieței de publicitate, slăbirea presei independente și tentativele de discreditare a societății civile. Ca o consecință a acestor grave derapaje, este suspendată asistența financiară acordată Republicii Moldova.

    Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn a explicat că măsura nu vizează populația ci conducerea politică, întrucât aceasta doar ar mima valorile europene: Uneori am impresia că oamenii pretend că sunt pro-europeni și pro-occidentali dar, în ceea ce privește modul în care se comportă nu văd valorile europene și atașamentul la acestea. Trebuie să luăm decizii având în vedere că au nu au fost respectate aproape niciuna dintre recomandările și sfaturile noastre, și nu mă refer aici doar la cele ale Uniunii Europene, Comisiei și Parlamentului, ci și la cela ale Comisiei de la Veneția. Aproape întotdeauna s-a făcut contrariul, astfel încât trebuie să luăm măsuri, pentru că altfel este pusă în joc credibilitatea noastră. Dar, ca să nu fiu înțeles greșit, suntem hotărâți să continuăm să oferim o asistență substanțială pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor moldoveni și suntem gata să apelăm din nou la mijloace financiare dacă situația se schimbă. Dar în primul rând atenția noastră privește cetățenii obișnuiți, care nu trebuie să aibă de suferit în urma acestor discuții și evoluții.


    Deși în raportul European se evită, în general, nominalizarea explicită a celor care sunt responsabili de situația în care a ajuns Republica Moldova, acuzații identice au vizat, la Chișinău, Partidul Democrat, aflat la putere, și pe liderul acestuia, Vladimir Plahotniuc.


  • Deschiderea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia

    Deschiderea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia

    Încă două țări intră în cursa pentru aderarea la Uniunea Europeană. Comisia Europeană susţine începerea negocierilor cu Macedonia şi Albania, în contextul progreselor realizate de cele două state în ultimii ani.

    Comisia Europeană a propus statelor membre ale Uniunii Europene deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei la blocul comunitar. Anunţul a fost făcut de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care a precizat că aceste ţări au menţinut şi chiar accelerat ritmul reformelor actuale, atât în economie, cât şi în ceea ce priveşte statul de drept şi justiţia. Pentru a sprijini aceste eforturi, Comisia va aplica abordarea consolidată pentru capitolele de negociere privind sistemul judiciar şi drepturile fundamentale şi justiție, libertate şi securitate.

    Acesta ar mai fi un pas înainte în cadrul Strategiei privind Balcanii de Vest, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru primirea de noi membri, de îndată ce aceştia au îndeplinit condițiile, inclusiv la nivel instituțional şi din punct de vedere financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă şi mai eficientă înainte de a putea fi mai mare, a spus Federica Mogherini: Am spus de multe ori: Balcanii de Vest sunt Europa şi vor fi parte din viitorul Uniunii Europene, o Uniune Europeană mai puternică, mai stabilă şi mai unită. Şi este o chestiune de interes şi responsbilitate comune cu ţările din regiune, în beneficiul tuturor cetăţenilor noştri. Aşadar, acesta este momentul în care recunoaştem că au fost făcute schimbări pozitive pentru a face progrese ireversibile spre aderare. În ultimii ani, partenerii din regiune au efectuat reforme transfrontaliere importante şi şi-au modernizat economiile. Din cele şase state din Balcanii de Vest, două – Muntenegru şi Serbia – au progresat în negocieri. Comisia propune Consiliului să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Lucrăm, de asemenea, la consolidarea unei opinii asupra solicitării de aderare a Bosniei şi Herţegovina, iar cu autorităţile din Kosovo, încercăm să facem în continuare progreze pe baza Acordului de stabilizare şi de asociere pe care-l avem.

    Pentru a ajuta ţările din regiune, Comisia Europeană a elaborat o strategie politico-economică, ce include finanţări precise, în şase domenii: securitate şi migraţie, reconciliere, stat de drept, transporturi şi energie, informatizare şi relaţii de bună vecinătate.

    Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest şi Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia şi în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia şi Herțegovina şi Kosovo sunt țări potențial candidate.


  • România, de zece ani membră a UE

    România, de zece ani membră a UE

    Pe 1 ianuarie 2007, România adera la
    Uniunea Europeană, asumându-şi principiile şi valorile blocului comunitar şi
    împlinind-şi, astfel, un obiectiv naţional major. Semnarea tratatului a venit
    după un proces îndelungat de negocieri, care a adus transformări profunde mai
    ales în domeniile economic şi social.


    Ce a câştigat România odată cu realizarea
    acestui deziderat? Libera circulaţie a cetăţenilor români pe teritoriul
    Uniunii, un cadru legislativ concordant cu cel al blocului comunitar, acces la fondurile
    structurale şi de coeziune. Mai mult, România are, astăzi, o democraţie de o
    calitate superioară, mulţumită aderării la UE, a punctat consilierul
    prezidenţial Leonard Orban, primul comisar european propus de România,
    la un forum dedicat împlinirii unui deceniu de la primirea ţării în UE.     Lucrurile s-au schimbat semnificativ, România de astăzi nu mai seamănă cu
    România din 2006, nu mai seamănă cu România de acum cinci ani. România este un
    stat mult mai solid din punct de vedere al democraţiei, un stat consolidat.
    Sigur, mai sunt probleme, dar, cu toate astea, evoluţia este absolut
    remarcabilă.

    Deşi fondurile europene nu au fost întotdeauna investite bine,
    a mai spus consilierul prezidenţial, în baza acelor proiecte s-au plătit
    salarii şi taxe, asadar fondurile au contribuit la dezvoltarea economică. El a
    menţionat că România a primit fonduri europene de 39 de miliarde de euro de la
    1 ianuarie 2007, de când a intrat în Uniunea Europeană şi până în prezent, în
    timp ce contribuţiile ţării la bugetul Uniunii au fost de circa 13 miliarde de
    euro. Un alt beneficiu al aderării la UE, a mai explicat Leonard Orban, este
    acela că, după ce România a devenit membră a Uniunii, PIB a crescut cu 60%, de
    la 98 de miliarde de euro în 2006, la 158 de miliarde de euro în 2015. In
    acelaşi timp, investiţiile străine s-au dublat aproape, de la 34,5 miliarde de
    euro în 2006 la 64,4 miliarde de euro în 2015.

    Totuşi, România nu a depăşit
    faza de tranziţie, deşi înregistrează cea mai mare creştere din Uniunea
    Europeană, avertizează consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: Viteza e bună, baza nu mai e la fel. Suntem a 27-a ţară, penultima, în
    spatele nostru sunt numai bulgarii, după indicatorul care arată forţa de consum
    a acestei populaţii şi forţa de consum a ţării noastre. Criza nu cred că s-a
    încheiat.

    Următoarele obiective ale României ce ţin de comunitatea
    europeana sunt aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi adoptarea
    monedei euro.