Radio România Internațional

Tag: aderare la zona euro

  • Președinția României la Consiliul UE obține rezultate apreciate de europeni

    Președinția României la Consiliul UE obține rezultate apreciate de europeni

    În domeniul drepturilor sociale și ocupării forței de muncă, au fost finalizate negocierile interinstituționale privind Directiva care urmărește sporirea transparenței și previzibilității condițiilor de muncă în întreaga UE, a spus eurodeputatul Emilian Pavel.

    Emilian Pavel: Coordonarea sistemelor sociale este revizuită și aici sunt progrese foarte mari mai au câteva puncte sensibile ce tin de durata după care dacă muncești într-o țară membră beneficiezi de toate serviciile de Protecție Socială mai iau câteva probleme pentru muncitorii transfrontalieri ce legislație se aplică și cine le plătește sau cine le asigură protecția socilă, dar sun lucruri care se vor rezolva în perioada următoare. Poți bloca sau poți mișca, prioritiza anumite dosare le deblochezi dacă nu oferi alternativă dacă nu lucrezi la un text dacă nu lucrezi la anumite sensibilități daca nu vrei să miști o parte sau alta în cazul coordonării sistemelor sociale germane Franța și Spania daca nu vii și nu le oferi o alternativă, un compromis desigur blochezi acel dosar.

    Deci aici este cea mai mare putere care o are o Președinție rotativă, poate prioritiza, poate mișca dosare sau le poate uita undeva în sertar și să spunem avem și această perioadă scurtă aici este mesajul cel mai important legat de Președinției României și- a asumat că va mișca dosare grele va mișca dosare legislative care zac și care nu au fost asumate de nicio președinție în ultimii doi ani de zile. Sigur, vine cu costuri vine cu foarte multe ore de muncă și s-ar putea să decontăm chiar și politic pentru că sunt dosare sensibile dar ne- am asumat acest lucru pentru că dorim să arătăm în prima Președinție a României că avem capacitatea administrativă de a mișca lucrurile, de a duce proiectul european mai departe.

    În cadrul Președinției României am și stabilit un calendar pentru aderarea la zona euro. Iată încă o dovadă că dorim o integrare mai puternica în proiectul european, dorim să continuam și să dezvoltăm proiectul european și nicidecum să îndepărtăm țara noastră de UE. Dorim să intrăm în zona euro, dorim să dezvoltăm și să mișcam dosare importante pentru dezvoltarea proiectelor europene.

    În domeniul drepturilor sociale și ocupării forței de muncă, au fost finalizate negocierile interinstituționale privind Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori, reducerea expunerii la factorii cancerigeni la locul de muncă și regulamentul de instituire a unei Autorități europene a muncii.


  • România şi adoptarea monedei euro

    România şi adoptarea monedei euro

    După intrarea în UE, în 2007, România trebuie să adere și la zona euro. De-a lungul timpului au fost avansate trei
    date-țintă privind trecerea la moneda unică, fără să existe însă un proiect
    asumat în acest sens de clasa politică și societatea civilă. Datele asumate anterior-
    anul 2012, apoi 2019 și mai nou 2022, s-au dovedit a fi nerealiste, economia românească
    necesitând încă reforme serioase pentru a face față cu succes adoptării euro.


    Problema a revenit în atenția Guvernului de
    la București,     care a înfiinţat Comisia naţională
    pentru trecerea la moneda unică    . Pentru a se
    asigura o largă reprezentativitate, din aceasta vor face parte exponenţi ai
    instituţiilor publice guvernamentale cu responsabilităţi în pregătirea aderării
    şi derularea reformelor structurale, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai
    confederaţiilor patronale şi sindicale, ai BNR, Autorității de Supraveghere Finanaciară,
    personalităţi ale ştiinţei, culturii şi reprezentanţi ai organizaţiilor
    non-guvernamentale.     Comisia va fi condusă de doi preşedinţi, premierul şi preşedintele
    Academiei Române, şi va avea doi vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi
    vicepremierul responsabil cu domeniul economic.


    Purtătorul de cuvânt al guvernului, Nelu Barbu, a oferit mai multe amănunte: În coordonarea comisiei se vor înfiinţa grupuri tematice de lucru pe mai multe paliere: finanţe publice şi problematică monetară şi financiară, reformă şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi a sănătăţii, pentru clarificarea aspectelor legislative şi pentru informarea publică şi protecţia consumatorilor. Comisia naţională va prezenta spre asumare politică atât calendarul de trecere la moneda euro cât şi planul naţional de adoptare a monedei euro. Termenul este 15 noiembrie 2018.



    Pentru aderarea la
    euro     trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă de la
    Maastricht     – menţinerea deficitului bugetar sub
    3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen
    lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea
    cursului de schimb.     În plus, trebuie compatibilizată legislaţia de organizare şi
    funcţionare a Băncii Naţionale a României cu cea a Băncii Centrale Europene. O
    altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în
    legislaţia naţională a reglementărilor comunitare. Moneda unică a fost adoptată
    până în prezent de 19 din cele 28 de state membre UE, Lituania fiind ţara care
    s-a alăturat cel mai recent (2015) grupului zonei euro.


    Analiștii atrag atenția
    că     extinderea crizei datoriilor din Grecia, Irlanda, Portugalia
    sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei
    la euro pentru statele care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme
    profunde. Cei mai mari membri estici ai UE – Polonia, Cehia şi Ungaria – şi-au
    încetinit, în prezent, pregătirile pentru aderarea la zona euro.

  • Evaluări şi evoluţii economice

    Evaluări şi evoluţii economice

    România a înregistrat
    un proces continuu de recuperare a decalajelor care o separă de statele
    dezvoltate, inclusiv pe perioada crizei financiare globale, a declarat
    viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, la conferinţa
    România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări,
    desfăşurată la Bucureşti. El a reafirmat
    că, din
    perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea
    la zona euro, care este un proces asumat la momentul intrării ţării în Uniune.

    Liviu
    Voinea: Locul firesc al României este în zona euro. Decizia de
    a intra în zona euro a fost deja luată atunci când am intrat în UE. Trecerea la
    euro nu ţine însă loc de panaceu. Intrarea în zona euro nu asigură în sine
    bunăstarea. Bunăstarea ar trebui să ne-o asigurăm singuri, încă înainte să
    intrăm în zona euro. Este nevoie de continuarea reformelor structurale înainte
    de a intra, astfel încât să atingem o convergenţă mai ridicată a veniturilor şi
    a structurii economiei, pentru a fi mai aproape de condiţiile unei zone
    monetare optime    .

    Voinea a explicat că aderarea la zona euro nu reprezintă
    doar o schimbare de bancnote sau de monede, ci este un proces complex cu
    implicaţii diverse şi profunde, care poate fi declanşat numai printr-o decizie
    politică bazată pe un larg consens în societate.

    Prezent la Conferinţă, adjunctul
    şefului de misiune al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a subliniat că
    pe piaţa financiară actuală, România este foarte stabilă. Actualul cadru, a
    adăugat el, va aduce investiţiile străine de care România are nevoie, dar va da
    ţării şi posibilitatea de a absorbi fondurile europene alocate pentru perioada
    2014 – 2020. În opinia lui Thompson, Bucureştiul trebuie să creeze un mediu
    care să încurajeze diaspora să investească acasă, într-un mediu lipsit de
    corupţie, competitiv. Oficialul american s-a declarat încrezător în dezvoltarea
    infrastructurii ce va permite României să fie lider în ecuaţia europeană a
    energiei.

    Şi adjunctul ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Achim Troster,
    consideră că România are în
    continuare un potenţial mare de creştere, însă acesta trebuie cultivat. El a
    spus că Germania îşi doreşte ca România să devină un partener mai puternic şi
    mai modern, care contribuie în mod activ la consolidarea şi viitorul UE.

    Pe de altă parte, o analiză a companiei KeysFin, cu sediul
    în Bucureşti, arată că agricultura
    românească este din ce în ce mai profitabilă. Afacerile
    din sectorul cerealelor s-au dublat în decurs de şapte ani în România,
    ajungând, în 2015, la peste 16 miliarde de lei (aproximativ 3,5 miliarde de
    euro). Peste 7.000 de firme cu mai mult de 40.000 de angajaţi activează, în
    prezent, în acest domeniu. Faţă de 2009, numărul acestor companii a crescut cu
    aproape 30%. Analiza relevă că, potrivit
    ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017,
    România a devenit principalul exportator de cereale din Uniune.